Cercetarea şi inovarea reprezintă principalele motoare pentru dezvoltarea economică a unei naţiuni, susţine Andrei Alexandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), subliniind: "Cercetarea este, practic, principalul motor pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile pentru că, investind în cercetare, până la urmă, investim în viitorul naţiunii noastre. Am înţeles lucrul acesta şi în ultimii doi ani, abordarea faţă de cercetare s-a schimbat considerabil în cadrul Guvernului României". Domnia sa mai spune: "În 2023, bugetul cercetării a crescut cu 70% faţă de execuţia din 2022. La fel, anul acesta, bugetul cercetării este mai mare cu aproximativ 30% faţă de execuţia pe anul 2023. Deci, an de an, am considerat că este utilă o creştere graduală a bugetului cercetării şi am adoptat documente strategice foarte importante. Primul este Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă, de care depind fondurile de coeziune pe trei programe mari: pe programul Creştere Inteligentă, Digitalizare, Instrumente Financiare; pe cele opt programe regionale gestionate de agenţiile de dezvoltare regională, şi pe programul de sănătate, componenta de cercetare. Şi, pentru că ne-am făcut treaba bine, aceste programe vor fi finanţate de Comisia Europeană".
Oficialul MCID explică: "Pe cercetare avem instrumente extrem de mari - cinci programe strategice pe POCIDIF, şi anume: Hubul Român de Inteligenţă Artificială, Generarea energiei cu ajutorul hidrogenului (dat fiind faptul că ne dorim să reducem dependenţa de energia rusească), Platforma Naţională de Semiconductori, proiectul de mediu Danubius, şi cel pe energie nucleară. La aceste programe mari pe POCIDIF se adaugă programul de sănătate, genomică şi tratamentul cancerului cu ajutorul laserului, iarăşi foarte mulţi bani, sute de milioane de euro. De asemenea, avem bani din PNRR, iar noi, ca minister, gestionăm două componente. Una este pe digital, Componenta 7, şi una pe cercetare, Componenta 9. Aici, ar fi de menţionat două investiţii, iar prima este legată de centrele de competenţă, care urmăresc să aducă împreună mediul public, sistemul public de cercetare, universităţi, institute şi antreprenori. Cinci parteneri publici şi cinci parteneri privaţi formează un centru de competenţă. Aceste centre au fost operaţionalizate în domenii de cercetare asociate celor cinci misiuni ale Uniunii Europene în Horizon Europe: cancer, adaptare la schimbări climatice, sănătatea apei, sănătatea solului şi oraşe inteligente, respectiv climat neutru, deci domenii de maxim interes. O investiţie foarte mare, cu un buget total de 25 de milioane de euro, fiecare centru de competenţă beneficiind de câte 5 milioane. Dar, o investiţie şi mai mare, şi mai importantă, este atragerea resursei umane înalt specializate din străinătate, care a însemnat 120 de contracte de finanţare cu cercetători de top din străinătate. Fiecare contract de finanţare are un buget între 1,2 şi 1,4 milioane de euro. Astfel, am atras resursă umană, chiar laureaţi ai premiului Nobel, din străinătate, care vin în România, desfăşoară activităţi în universităţile şi institutele de cercetare de la noi, iar împreună cu românii consolidează echipe de cercetare de top şi aduc plusvaloare în economie".
Mai sunt şi alte investiţii prin PNRR, spune domnul Andrei Alexandru, precizând: "Una va fi lansată chiar luna viitoare şi este vorba despre cofinanţarea proiectelor câştigate prin competiţiile de la Horizon Europe, în special cele cu componentă green şi digital".
• "Avem şi fonduri naţionale consistente"
Pe lângă fondurile europene, avem şi fonduri naţionale consistente, spune Andrei Alexandru, explicând: "Finanţăm atât cercetarea academică, cât şi cercetarea fundamentală. Este vorba despre cercetătorii care desfăşoară activitatea în Academia Română, în universităţi, resursa umană pe care dorim să o păstrăm aici, în ţara noastră. Finanţăm şi instituţional - organizaţiile de cercetare performante. Finanţăm şi infrastructura de cercetare şi, cel mai important, finanţăm cercetarea aplicată şi transferul tehnologic, pentru că doar prin implicarea mediului economic putem realiza transferul acelor rezultate obţinute în laborator către piaţă, către economia reală, în aşa fel încât să aducă plusvaloare pentru societate".
Domnia sa aminteşte de o competiţie lansată de Ministerul Cercetării, cu un buget de 1,6 miliarde de lei pentru înfiinţarea a 24 de centre de excelenţă. "Fiecare centru de excelenţă are un buget cuprins între 50 şi 100 de milioane de lei pentru domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale", afirmă Andrei Alexandru, menţionând: "Vorbim de domenii de cercetare care răspund unor probleme concrete pe care societatea le-a identificat. Sunt şase domenii principale, iar fiecare este împărţit în mai multe zone de impact: digitalizarea industriei, hrană, bioresurse, biodiversitate, mediu, agricultură, energie, climă, mobilitate, sănătate, cultură şi patrimoniu, securitate civilă şi pentru societate. Sunt încrezător că vom reuşi să finanţăm un număr foarte mare de centre de excelenţă, date fiind capacităţile şi oamenii foarte valoroşi care se află în ţara noastră şi organizaţiile de cercetare performante, dar şi antreprenorii. Îmi doresc ca în fiecare centru de excelenţă să existe cel puţin un antreprenor care să preia rezultatele obţinute în laborator şi să le aducă plusvaloare, să le pună în valoare în economie reală".
Oficialul citat conchide că, în 2-3 ani, vom fi "extrem de bine puşi la punct" în privinţa digitalizării.