Florin Spătaru
Ministrul Economiei

•“Am decis susţinerea unor industrii strategice - metalurgie, producţia de aluminiu şi sectorul echipamentelor energetice”

VIDEO

Strategia de dezvoltare economică este un proiect pe termen lung, iar Ministerul Economiei a demarat, în perioada 2022-2023, finalizarea a două strategii în acest scop - strategia pe competitivitate şi strategia pentru economia circulară -, a declarat ministrul Florin Spătaru.
"Strategia pe competitivitate este în stadiu final, dar avem deja un instrument financiar care a fost accesat de companii pentru creşterea competitivităţii. Avem strategia pentru economica circulară, iar în septembrie vor fi adoptate normele de implementare. Cu toate acestea avem 47 de companii, care au semnat contracte de finanţare printr-o schemă de ajutor de minimis pentru implementarea unor proiecte în zona economiei circulare. Avem elaborată şi o strategie pentru industria de apărare, care urmează a fi analizată şi adoptată. La nivel de documente programatice, avem documentaţia necesară elaborată cu jucătorii din sectoarele economice. Cu toate acestea, simplele strategii şi politici nu sunt suficiente. Trebuie să vorbim despre banii pe care putem să îi atragem, despre finanţările pe care trebuie să le alocăm pentru implementarea acestor strategii. Pentru că în acest sens, avem un exemplu negativ: strategia de dezvoltare industrială 2011-2015, care nu a fost implementată", a spus Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Carmen Moraru
Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

•“Investiţiile, finanţate din sumele alocate din PNRR şi din politica de coeziune”

VIDEO

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este doar unul dintre programele de finanţare a investiţiilor din ţara noastră, a arătat Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Într-adevăr, cele 29,1 miliarde euro alocate prin PNRR nu sunt de trecut cu vederea, dar acest plan este doar o parte din finanţarea pe care o avem la dispoziţie prin fonduri nerambursabile, politica de coeziune aducând încă 31 miliarde euro numai din fondurile Uniunii Europene şi, practic, un total de 45 miliarde euro", a precizat secretarul de stat Carmen Moraru.
Doamna Moraru a amintit că până acum din PNRR ţara noastră a primit prefinanţarea de 3,79 miliarde euro şi banii alocaţi pentru cererea de plată numărul 1, în valoare de 2,56 miliarde euro.

Cristian Nacu
Senior Country Officer pentru România, International Finance Corporation (WBG)

•“România are o mare problemă în infrastructură”

VIDEO

România are o mare problemă în infrastructură, iar International Finance Corporation (IFC), ce face parte din Grupul Băncii Mondiale, îşi doreşte să investească mai mult în această zonă în ţara noastră, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România, în cadrul instituţiei.
Reprezentantul IFC a afirmat: "În continuare vom sprijini instituţiile financiare din România, atât bancare cât şi nebancare. Vom încerca să sprijinim şi tendinţele noi în domenii precum manufacturing (n.r. producţie), agribusiness şi servicii, iar aici mă refer în primul rând la decarbonizare, inclusiv prin continuarea construirii de clădiri verzi, economia circulară sau e-mobilitatea, domeniu pentru care există foarte mult interes la ora actuală. Dar şi tendinţe de genul relocării şi reajustării lanţurilor de producţie, unde încercăm să ajutăm inclusiv Guvernul pentru a atrage astfel de investiţii".

Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City

•“Conceptul de smart city în România este o realitate care vine ca un tăvălug peste noi”

VIDEO

Conceptul de smart city în România este o realitate care vine ca un tăvălug peste noi, susţine Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), precizând: "În şapte ani de activitate am avut şansa, dar şi frustrarea de a merge în diverse comunităţi. Ceea ce este de reţinut este că ar trebui să existe o colaborare de la firul ierbii până la nivel de administraţii centrale. (...) Două treimi din Strategia de dezvoltare a ţării vorbeşte despre investiţii în economia circulară, în industria de apărare, electromobilitate, hub-uri de inovare... Toate acestea se întâmplă la nivel de smart city. Niciuna dintre acestea nu există dacă nu dezvoltăm zona academică, partea de cercetare-inovare. Nu putem vorbi despre o strategie de dezvoltare a economiei dacă nu înţelegem că economia s-a schimbat. Şi vorbim despre o economie bazată pe inovaţie".

Ovidiu Gheorghe
Membru Board CNIPMMR

•“Realitatea din teren - vorbe multe, realizări puţine”

VIDEO

România are nevoie, înainte de toate, de abecedar şi de săpun, spune Ovidiu Gheorghe, membru în boardul Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
"Aceasta este realitatea din teren (...) - vorbe multe, realizari puţine. Realitatea este că avem profesori care predau pe 2400-2500 de lei, realitatea este că vrem să vindem armament şi gloante ca să nu fim chiar cu pieptul gol, să avem măcar cartuşe, dar nu avem să vindem alimente armatelor (...), nu avem depozite pentru fructe şi legume, avem o lipsă de încredere între noi, o lipsă de încredere în autorităţi, în promisiunile acestora, care nu se realizează".

Irina Siminenco
Corporate Affairs Manager, Nestlé România

•“Mărfurile achiziţionate local au scăzut foarte mult - cantitativ şi ca diversitate”

VIDEO

Cele mai recente rapoarte realizate de departamentul de achiziţii din cadrul Nestle România arată că, în ultimii ani, a scăzut foarte mult - la nivel cantitativ, dar şi la nivel de diversitate - tipul de mărfuri şi materii pe care compania le cumpără pe plan local, spune Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager în cadrul societăţii.
Domnia sa menţionează: "Trăim vremuri incredibile - am trecut printr-o pandemie, acum avem un război la graniţă, dar acestea nu schimbă traiectoria noastră ca ţară, ca producător, şi nu înseamnă că pe termen lung nu trebuie să ne gândim dacă avem resursele necesare ca să putem să construim, să avem produsele şi materiile prime necesare. Trebuie să ştim unde ne dorim să ajungem, să avem un plan de acţiune. Investiţiile sunt importante. Decarbonizarea este foarte importantă. Agricultura rămâne baza pe termen lung".

Aurel Cazacu
Membru PIAROM

•“Industria de apărare poate să constituie baza reindustrializării României”

VIDEO

Dezvoltarea industriei de apărare poate să constituie baza reindustrializării României, a afirmat Aurel Cazacu, membru al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Acesta a declarat: "Războiul are trei componente - militară, politică şi economică. În ceea ce priveşte partea economică, trebuie folosit ceea ce se întâmplă în Ucraina. Investiţiile în domeniul militar nu reprezintă o pierdere. România, pentru a se apăra, pune în aplicare nişte programe de dotare militară. Prin această dotare, România va intra în contact cu o tehnologie de nivel foarte înalt, atât în partea de aviaţie cât şi în partea marină, trupe de uscat, tancuri, transportoare blindate, iar pentru toate acestea ne trebuie muniţie. Se va dezolta industria de apărare, care poate să constituie baza reindustrializării României. Şi, în general, armatele reprezintă un consumator care acoperă o gamă foarte largă de produse".

Denisa Moldovan
Avocat, FEL România

•“Piaţa energiei regenerabile este extrem de dinamică”

VIDEO

În zona energiei verzi, regenerabile, se observă în prezent, din perspectivă legislativă, o constantă prin faptul că sunt încurajate, stimulate investiţiile, spune Denisa Moldovan, avocat în cadrul Future Energy Leaders (FEL) România.
Denisa Moldovan explică: "Sunt adoptate în mod constant măsuri menite să fluidizeze procesele pentru dezvoltarea de proiecte. În acest sens, numai în ultimul an au fost adoptate foarte multe modificări, spre exemplu în zona legislaţiei construcţiilor sau a urbanismului, prin care s-a renunţat la anumite formalităţi sau condiţii privind proiectele de producere a energiei regenerabile, în vederea stimulării investitorilor să se orienteze spre acest sector".

Vlad Mihălăchioiu
Fondatorul Romanian Business Club

•“Poate să existe un program naţional prin care business-urile să meargă la doctor o dată pe an”

VIDEO

Autorităţile pot să implementeze un program naţional prin care business-urile să meargă la doctor odată pe an, astfel încât să identifice zonele în care trebuie să se dezvolte, pentru ca să avem start-up-uri româneşti de succes, a spus Vlad Mihălăchioiu, fondatorul Romanian Business Club.
Acesta a afirmat: "Începând din toamnă vom lansa Young Romanian Business Club, deoarece ne-am dat seama că, atât eu cât şi oamenii din comunitate au o mare problemă cu forţa de muncă. Nu găsim oameni şi nu cred că şcolile de meserii sau diferite academii de educare sau nişte fabrici de diplome vor rezolva această problemă. Dar cred în faptul că studenţii români sunt cei care au nevoie de locuri de muncă plătite; sunt cei care vor să evolueze, să muncească un pic mai mult şi să lucreze într-un start-up antreprenorial, pentru că aici este locul în care îşi pot dubla, poate în primele trei-şase luni de zile, veniturile. Într-o corporaţie creşterea este foarte îndelungată. Dar într-un business antreprenorial, dacă vor nimeri pe poziţia de care antreprenorul are nevoie şi vor reuşi în felul acesta să-i rezolve multe probleme antreprenorului, saltul salarial va fi rapid, iar oamenii pot evolua mult mai repede".