Strategia de dezvoltare economică este un proiect pe termen lung, iar Ministerul Economiei a demarat, în perioada 2022-2023, finalizarea a două strategii în acest scop - strategia pe competitivitate şi strategia pentru economia circulară -, a declarat ministrul Florin Spătaru.
"Strategia pe competitivitate este în stadiu final, dar avem deja un instrument financiar care a fost accesat de companii pentru creşterea competitivităţii. Avem strategia pentru economica circulară, iar în septembrie vor fi adoptate normele de implementare. Cu toate acestea avem 47 de companii, care au semnat contracte de finanţare printr-o schemă de ajutor de minimis pentru implementarea unor proiecte în zona economiei circulare. Avem elaborată şi o strategie pentru industria de apărare, care urmează a fi analizată şi adoptată. La nivel de documente programatice, avem documentaţia necesară elaborată cu jucătorii din sectoarele economice. Cu toate acestea, simplele strategii şi politici nu sunt suficiente. Trebuie să vorbim despre banii pe care putem să îi atragem, despre finanţările pe care trebuie să le alocăm pentru implementarea acestor strategii. Pentru că în acest sens, avem un exemplu negativ: strategia de dezvoltare industrială 2011-2015, care nu a fost implementată", a spus Florin Spătaru, ministrul Economiei.
El a arătat că susţinerea unor ramuri industriale strategice şi a producerii în ţara noastră a anumitor componente necesare investiţiilor din energie, reprezintă priorităţile coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR.
"Suntem în mijlocul unei perioade turbulente, crize suprapuse care afectează economic jucătorii din piaţă, care nu au cash-flow, nu au finanţarea necesară şi se gândesc cum va fi viitorul. Viitorul este reprezentat de parteneriatul cu statul pentru susţinerea sectoarelor ecoinomice. La nivelul Ministerului Economiei am decis susţinerea unor industrii strategice: metalurgie, producţia de aluminiu, producţia de echipamente energetice. Vorbim despre independenţa energetică, crearea de parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice, dar cu produse ca se nu sunt fabricate în Europa şi nici în România, şi de aceea dorim ca aceste produse sau o parte din ele să fie realizate la noi în ţară. Vorbim despre electromobilitate şi avem douaă zone pe care le susţinem: producţia de semiconductori, producţia de baterii şi echipamente electrice. De asemenea, am propus programul de industrializare pe bază de licenţe pentru a putea susţine noile tehnologii cu dezvoltarea iniţială, dar şi crearea de noi tehnologii pentru dezvoltarea ulterioară", a spus Florin Spătaru.
Ministrul Economiei a precizat că, în urma conflictului din Ucraina, programul de guvernare aprobat în noiembrie 2021, va fi actualizat la rotativa guvernamentală, pentru a da consistenţă şi continuitate strategiei de dezvoltare economică a ţării noastre, la care va contribui şi participarea companiilor româneşti la programele de reconstrucţie a ţării vecine.
"România va deveni un hub important, atât logisitc cât şi economic pentru reconstrucţia Ucrainei. Strategia de dezvoltare ţine cont de această oportunitate, dar vizează o dezvoltare pe termen mult mai lung. De exemplu, în ceea ce priveşte industria de apărare, trebuie să ne poziţionăm ca exportator de produse militare şi nu doar ca utilizator al acestor produse militare. Avem finalizat un act legislativ prin care România să livreze produse militare în regim G2G (de la guvern la guvern) şi sperăm ca în cadrul coaliţiei să reuşim să adoptăm acest act normativ, cât mai repede", a spus Florin Spătaru.
Ministrul Economiei a concluzionat spunând că programele iniţiate în mandatul său pentru susţinerea dezvoltării capacităţilor de producţie ale companiilor din ţara noastră vor continua şi după rotativa guvernamentală.
• Florin Spătaru: "Soţia mea participă la greva cadrelor didactice"
Întrebat în cadrul conferinţei cum se raportează la greva generală declanşată de sindicatele din Educaţie, Florin Spătaru, ministrul Economiei a declarat că soţia sa, care lucrează în domeniul educaţional, participă la greva cadrelor didactice care are loc în aceste zile.
"Soţia mea lucreaza în domeniul educaţional şi face grevă. Nu este vorba doar de salarizare, deoarece lista revendicărilor este foarte mare. Vorbim despre subfinanţare, despre statutul profesorilor, etc.. Soţia mea nu face grevă pentru a creşte salariile, ci pentru că în educaţie avem nevoie de o transformare, pentru a ne pregăti pentru viitor. Copiii nu trebuie să sufere şi încurajarea dialogului, discuţiilor dintre Guvern şi sindicate trebuie să fie o prioritate", a spus Florin Spătaru.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 25.05.2023, 15:11)
bai ministrilor!
inchideti canalele care genereaza cel mai amre deficit pentru Romania:
- metalurgia (si cele asociate)
- industria chimica (produse finite si semi-procesate)
- alimentele procesate
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2023, 16:30)
Adica cum sa le inchida? Sa devenim complet dependenti de importuri si sa creasca deficitele si mai mult?
Din contra, trebuie sprijinite sa produca aici, ca sa reducem importurile si sa echilibram balanta de plati.
Avem firme puternice in metalurgie care produc aici si vor sa se dezvolte, de exemplu Beltrame.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2023, 16:34)
Bine, te refereai la canale, nu la companii, dar n-ai fost explicit.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.05.2023, 22:24)
Ati decis pe ,,,, Ati daramat totul in tara asta si ati dat pe gratis totul la straini.