Ziarul BURSA a organizat a VIII-a ediţie a conferinţei “România - Strategia dezvoltării”, în data de 15 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, sala Cişmigiu, din str. Doamnei nr. 12, Bucureşti.
Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Infrastructura – eterna problemă în dezvoltarea României;
•Economia circulară – mijloc eficient de protejare a mediului înconjurător;
•Decarbonizarea economiei – un obiectiv greu de atins?
•Energia verde – între potenţial şi realitatea investiţională;
•Dezvoltarea economică pe platforma Mării Negre: gaze naturale sau câmpuri eoliene offshore?
•5G – şansa avansării tehnologice rapide a României;
•Inovare-cercetare-dezvoltare – trio-ul necesar unei economii sustenabile;
•Program naţional de educaţie duală – singura şansă pentru creşterea forţei calificate de muncă din ţara noastră;
•Mediul financiar-bancar – un motor al dezvoltării economice;
•Agricultura sustenabilă vs agricultura eco.
concluzii
Vasilescu, BNR: "Deseori, valoarea nominală a unei bancnote nu corespunde cu valoarea ei reală"
De foarte multe ori, ceea ce scrie pe o bancnotă nu corespunde cu valoarea reală pe care o are aceasta, a subliniat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), la conferinţa "România - Strategia dezvoltării", organizată de ziarul BURSA. Reprezentantul băncii centrale subliniază că, în acest moment, în ţara noastră nu există o discuţie serioasă privind inflaţia, apreciind că discuţiile pe subiect trebuie să înceapă de la vârste fragede: "În cadrul unei întâlniri pe care am avut-o cu copiii ce vin să viziteze muzeul BNR, l-am întrebat pe unul dintre ei: «Tu ai bani în buzunar?» Mi-a răspuns: «Da, 5 lei. Îmi dă de acasă 5 lei în fiecare zi». I-am spus atunci că valoarea de 5 lei înscrisă pe acea bancnotă este doar cea nominală, dar nu şi valoarea ei reală, pentru că, de multe ori, ceea ce scrie pe bancnotă nu corespunde cu cât poţi cumpăra de acei bani".
Dezvoltarea durabilă - un orizont îndepărtat pentru economia românească
Dezvoltarea economico-socială a ţării noastre pe termen mediu şi lung ar trebui să se bazeze pe trei piloni – dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea educaţiei şi dezvoltarea sănătăţii – au afirmat majoritatea participanţilor la cea de-a opta ediţie a conferinţei “România - Strategia dezvoltării”, eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.
“Acest cuvânt, strategie, este un substantiv care a devenit prea comun, compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare. Anii 2020, pandemie, război ne-au arătat ce bine ar fi fost să avem strategii în domenii esenţiale - sănătate, educaţie, transport, agricultură -, care să îşi producă efectele pentru nepoţii noştri”, a spus, în deschiderea conferinţei, Adrian Vascu, Senior Partner în cadrul Veridio, care a precizat că, în actualul context geostrategic, ar trebui ca autorităţile centrale să stabilească trei domenii economice asupra cărora să fie concentrate măsurile şi deciziile politice, pentru a avea o strategie pe termen lung şi care să fie implementată.
speakeri
•“Sper ca săptămâna viitoare să avem în Guvern o strategie a economiei circulare”
László Borbély
Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului
Este posibil ca săptămâna viitoare să existe în Guvern o strategie a economiei circulare, a afirmat Laszlo Borbely, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Domnia sa a spus: "Iată că finalizăm strategia economiei circulare a României. Am parcurs un drum lung, început în 2017 de o fundaţie din Cluj iar noi, împreună cu Ministerul Mediului am devenit parteneri, după aceea cu Ministerul Economiei. Şi, împreună cu aceste ministere, suntem pe ultima sută de metri şi sper ca săptămâna viitoare să avem în Guvern o strategie a economiei circulare. Dar greul abia de acum începe, pentru că avem obligaţia conform PNRR-ului să avem un plan de acţiune, până în septembrie anul viitor".
Laszlo Borbely a adăugat: "Cred că este foarte important să existe o coordonare la nivelul centrului Guvernului. Noi în departament avem nuclee, avem oameni pregătiţi, experţi (...) sunt 92 de oameni din diferite instituţii cu care am lucrat când am făcut strategia şi planul de acţiune. Aceştia sunt primii, dar vă anunţ că acum, la sfârşitul lunii septembrie, termină cursul post-universitar 160 de colegi din administraţia publică centrală, care vor fi primii experţi în dezvoltare durabilă.
•“Putem să devenim pol industrial pentru piaţa unică europeană”
Florin Spătaru
Ministrul Economiei
Economia europeană se află într-un moment dificil din cauza crizelor cu care s-a confruntat în ultimii ani, dar prin prisma actualului context geostrategic doreşte să îşi creeze o securitate în domeniul lanţurilor de aprovizionare şi să dezvolte noi capacităţi de producţie, obiective care ar putea constitui o şansă pentru ca ţara noastră să devină pol industrial al pieţii unice europene, susţine Florin Spătaru, ministrul Economiei.
"La nivelul Ministerului Economiei, am început să dezvoltăm strategii care să se alinieze la nivel european. Prima ar fi strategia de economia circulară, unde avem şi o schemă de minimis, de ajutor de stat. Avem deja bani pentru a putea iniţia proiecte pilot pentru un astfel de demers. Am discutat cu domnul ministru Boloş, despre finanţarea unui proiect pilot mai mare care să demonstreze că România poate. Avem apoi o strategie pentru creşterea competitivăţii economice româneşti, implementare de noi sisteme de management al calităţii, achiziţiei de echipamente pentru noi laboratoare. Venim cu schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru prima dată în 30 de ani, pentru că suntem o ţară industrială, avem resurse, capabilităţi şi putem să devenim polul industrial pentru piaţa unică europeană. Încercăm să sprijinim investiţiile în această direcţie", a declarat Florin Spătaru.
•“Avem în vedere ca pe terenurile Agenţiei Domeniilor Statului să realizăm parcuri fotovoltaice”
Marcel Boloş
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Unul dintre domeniile importante în această perioadă, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru ţara noastră, este energia, a afirmat Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a precizat că este nevoie de investiţii importante în capacităţile de producţie din surse regenerabile.
"Energia este capitolul cu cea mai mare greutate în acest moment. Sunt conturate investiţii în energia verde. Avem în vedere ca pe terenurile neproductive ale Agenţiei Domeniilor Statului să realizăm parcuri fotovoltaice, de energie solară. Este vorba despre mii de hectare. De asemenea este pregătit un proiect pe energie eoliană, destul de promiţător (n.red. - în zona Grindu Chituc). Dacă se implementează cele două proiecte, ele vor însemna şi producerea de hidrogen verde şi nu în cantităţi puţine. Puterea instalată va fi la un parc de 1500 MWh, iar la celălalt de 380MWh, ceea ce înseamnă că vom avea suficiente rezerve de energie verde şi sper să avem o negociere cu Comisia Europeană care să ducă la bun sfârşit aceste proiecte", a spus Marcel Boloş.
•“Ne trebuie o strategie de competitivitate, pentru că în lipsa ei e greu să stabilim primele trei domenii de investiţii”
Anca Dragu
Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Pentru o dezvoltare durabilă ţara noastră are în primul rând nevoie de o strategie de competitivitate, susţine Anca Dragu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.
"Ne trebuie o strategie de competitivitate care s-a oprit, din păcate, în 2020. Acum este greu să spui care sunt primele trei domenii de investiţii la care statul trebuie să se uite în lipsa acestei strategii. Politica de reindustrializare trebuie să fie cea la care se uită Ministerul Economiei, dar ea trebuie înscrisă în strategia de competitivitate. Ca tehnocrat şi ca parlamentar, am insistat pe această politică de reindustrializare, deoarece astăzi sunt noi tehnologii, noi domenii de activitate care pot dezvolta frumos anumite zone unde se pot face combinaţii între cercetare-dezvoltare şi producţia de echipamente noi pentru industriile viitorului. Dar pentru aceasta este important să reluăm exploatarea de grafit. Nu ştiu în ce stadiu se află acum strategia pe grafit lansată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Apoi, PNRR este o componentă importantă în strategia de dezvoltare pentru că vine cu o serie de reforme şi investiţii care să crească eficienţa şi productivitatea economiei româneşti. Un studiu recent al Băncii Mondiale arată că implementarea PNRR, ar duce la o creştere a ritmului de creştere al PIB în ţara noastră cu 1,5% anual pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă că am ajunge la o convergenţă cu media UE în privinţa venitului populaţiei până în 2030 şi că s-ar accelera convergenţa cu cel puţin 7 ani", a declarat fostul preşedinte al Senatului, Anca Dragu (USR).
Adrian Vasilescu
Consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României
•“Inflaţia este ca un avion cu reacţie - îşi ia zborul rapid, dar coboară lent”
În ţara noastră nu există, la acest moment, o discuţie serioasă privind inflaţia, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a subliniat: "În acest moment, putem să spunem că am ajuns în stagnare, cel puţin după cum ne arată datele INS.
Din septembrie, aşteptăm să avem o uşoară coborâre, dar acest lucru nu se poate întâmpla rapid, pentru că inflaţia este ca un avion cu reacţie - atunci când pleacă de la sol se înalţă cu viteză, dar când coboară, coboară lent şi mai pune şi o paraşută. Nu se aşteaptă nimeni să ajungem la un nivel de 2%, care este inflaţia bună, însă în 2024 sperăm să ajungem la 2,3%, deşi ţinta este de 2,5%. Trebuie să ţinem cont că ne aflăm într-o lume imprevizibilă, cu foarte multe probleme şi că ne aşteptăm la schimbări din clipă în clipă".
Adrian Vasilescu a mai menţionat, printre altele, că, în momentul de faţă, sunt 2,5 milioane de credite active, la o populatie de 19 milioane, aceasta reprezentând "o dramă a societăţii": "Băncile care dau credite fac afaceri, trebuie să aibă nişte reguli, nu împrumută banii lor, ci bani strânşi de la 10 milioane de cetăţeni români - o parte critică a populaţiei României creditează băncile, deci, cele 10 milioane de persoane având 15-16 milioane de conturi".
40% din firmele româneşti sunt cu capital negativ, "adică datoriile sunt mai mari decât întreaga lor avere", a mai precizat reprezentantul BNR, explicând că aceste firme nu au bonitate să se poată împrumuta de la bănci.
•“Degeaba avem bani şi proiecte depuse dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun”
Dan Bold
Business Development Manager REI
Degeaba avem bani şi proiecte depuse spre finanţare dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun, a spus Dan Bold, Business Development Manager în cadrul REI, grup de companii de consultanţă specializate în elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii, atât pe fonduri europene nerambursabile, cât şi prin scheme de ajutor de stat.
Domnia sa a afirmat: "Traversăm cea mai efervescentă perioadă în ceea ce priveşte lansările de scheme, ceea ce este un lucru extraordinar. Dar, în acelaşi timp, aceste scheme trebuie construite prin ghiduri bine ancorate în realitate, permisive, debirocratizate şi care să acomodeze proiecte realizabile. Pentru că degeaba avem bani şi proiecte depuse dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun".
•“Energia stă la baza oricărui proces”
Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers
Unul dintre principalele impedimente în dezvoltarea industriei energetice o reprezintă lipsa resursei umane care ar putea implementa aceste proiecte, a atras atenţia Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
"Pe partea de implementare a proiectelor avem o foarte mare problemă. Avem fondurile necesare, avem strategii, dar avem o foarte mare problemă cu resursa umană necesară implementării acestor proiecte. În domeniile energetice mai sunt doar foarte puţine firme care pot să realizeze proiecte. Toţi aceşti bani disponibili pentru proiectele energetice din PNRR vor ajunge, în cele din urmă, la echipamente care nu se mai fabrică în România - pentru că industria a fost distrusă - şi la contractori care nu sunt români. Investiţia va rămâne în România şi ne vom bucura de ea, şi o vom folosi pe toată durata ei de exploatare, dar o mare parte din aceşti bani vor pleca din ţară", declară Ovidiu Demetrescu.
Dan Schwartz
Managing Partner, RSM Romania
•“În condiţii economice dificile, principiul stabilităţii devine esenţial”
În condiţii economice dificile, ca cele în care trăim acum, principiul stabilităţii devine esenţial, a spus Dan Schwartz, Managing Partner, RSM Romania, subliniind că, schimbările de natură fiscală făcute în timpul unei crize nu fac decât să o accentueze.
Domnia sa a afirmat: "În situaţii dificile, nu numai inflaţie, recesiune, criză şi aşa mai departe, toate modificările legislaţiei fiscale, în sensul creşterii, scăderii sau simple modificări de procedură, generează distorsiuni în piaţă, pentru a căror corectare este nevoie de timp şi de eforturi financiare. Prin urmare, o astfel de abordare a fiscalităţii nu generează creştere economică, nu generează dezvoltare, ci generează scădere economică şi subdezvoltare".
Dan Schwartz a adăugat: "Cel mai important este că, în condiţii economice dificile, ca cele în care trăim acum, principiul stabilităţii devine esenţial. Deci nu avem nevoie de schimbare. Dacă facem schimbări în mijlocul crizei - schimbări de fiscalitate, de proceduri fiscale, de metodologii - nu facem altceva decât să o accentuăm. Din păcate, deşi declaraţiile politice ale Guvernului actual au fost în sensul celălalt - nu creştem fiscalitatea sub nicio formă - dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în legislaţie, vedem că fiscalitatea, în afara faptului că a fost bulversată de modificările legislative de anul acesta, a şi crescut".
Reprezentantul RSM Romania a dat exemplul microîntreprinderilor pentru care plafonul cifrei de afaceri în vederea calculării impozitului a coborât de la un milion de euro la cinci sute de mii.
"S-a revenit la ideea impozitării cu suma totală pentru cei care au doar contracte parţiale. Adică, dacă ai un contract parţial şi eşti sub salariul minim pe economie, vei fi impozitat cu valoarea totală a impozitului pentru salariul minim pe economie, povara fiscală fiind transferată asupra angajatorilor, care sunt obligaţi să facă aceste plăţi. Acestea vor intra în vigoare de la anul, adică exact când am fi avut nevoie de mai multă relaxare. De asemenea, au fost eliminate facilităţile fiscale acordate salariaţilor din construcţii - de fapt angajatorilor pentru că în ultimă instanţă costul salariilor este suportat de către angajator. Mai sunt şi alte modificări (...)", a completat Dan Schwartz.
Radu Graţian Gheţea
Preşedintele Consiliului de Administraţie, Libra Internet Bank
•“Sistemul bancar are un nivel de disponibilitate și reziliență foarte ridicat”
Problema eligibilității în țara noastră este destul de complexă, subliniază Radu Grațian Ghețea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank.
Acesta a explicat: “Dacă ne uităm la sistemul bancar și împărțim clientela în persoane juridice și persoane fizice, atunci lucrurile sunt puțin diferite. La persoanele fizice, evoluția creditării depinde și de condițiile economice și geopolitice, de criza energetică, dar în mod diferit de cel în care aceleași elemente determină evoluția credității în cazul persoanelor juridice. De aceea tratăm lucrurile diferit. Pe retail, statul a reușit să țină activă linia de creditare a tinerilor, prin programele de genul Prima Casă. În cazul celor care au venituri mai substanțiale, lucrurile variază foarte mult, mai ales într-un mediu în care informația circulă foarte repede, pentru că nu știi foarte bine ce se întâmplă de la o zi la alta, inclusiv din punct de vedere al securității țării. Aceste persoane nu-și mai permit nici să facă investiții în imobiliare sau în alte active doar de dragul de a da mai bine.
În zona companiilor, există programe de genul IMM Invest Plus, prin care IMM-urile reușesc să primească o garanție din partea statului și să poată accesa mai ușor credite“.
Potrivit domnului Ghețea, sistemul nostru bancar este în continuare la un nivel de disponibilitate și de reziliență foarte ridicat și poate să facă față foarte bine solicitărilor de credite. Când vorbim, însă, de eligibilitate, regulile nu sunt așa de simple.
“Sistemul bancar a trecut foarte bine de criza din 2008-2009, iar acum suntem într-o perioadă în care din nou se manifestă o criză generală, având în vedere criza politică externă, criza energetică etc. Eu cred că aceste elemente de criză au fost gestionate corespunzător până acum de sistemul bancar românesc, s-au adoptat măsuri care să asigure transpuerea și derularea cu succes a facilităților oferite de Guvern, legate de alte fonduri europene și sunt convins că și în perioada următoare sistemul bancar va reuși să aducă un aport substanțial la menținerea unui climat economic și social de un nivel acceptabil“, a conchis Radu Grațian Ghețea.
•“Problema României o reprezintă capacitatea noastră de a genera proiecte”
Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City
Problema României este lipsei proiectelor, nu a fondurilor, este de părere Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), care a subliniat: "Astăzi s-a vorbit foarte mult de infrastructură, s-a evidenţiat existenţa unui volum foarte mare de fonduri disponibile şi, într-adevăr, ultima noastră problema este cea de finantare. Am spus mereu că banii nu sunt o problemă, oricât de amuzant ar suna. Problema o reprezintă capacitatea noastră de a genera proiecte. Avem foarte multe idei şi foarte putine proiecte. Asociaţia Română pentru Smart City a dezvoltat în ultimii şapte ani un ecosistem de parteneri, de instituţii publice şi private, având peste 160 de primării, ministere şi consilii judeţene cu care încercăm sa dezvoltam proiecte bazate pe inovatie".
Totodată, acesta a atras atenţia asupra inovării şi patentării în domeniul tehnologiei, dând exemplu mai multe ţări, cu o populaţie mai mică decât a României care, însă, se află în topul cercetării şi inovării.
Adrian Vascu
Senior Partner, Veridio
•“Cuvântul strategie este compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare”
Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio: "Cuvântul strategie a devenit un substantiv compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare. Anii 2020, pandemie, război ne-au arătat ce bine ar fi fost să avem strategii în domenii esenţiale: sănătate, educaţie, transport, agricultură, care să îşi producă efectele pentru nepoţii noştri".
Video
László Borbély
Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului
Anca Dragu
Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Revista Presei
• news.ro
alte ediţii
România - Strategia dezvoltării
2024
România - Strategia dezvoltării
2023
România - Strategia dezvoltării
2021
Strategia de Dezvoltare a României
2020
Strategia de Dezvoltare a României
2019
Strategia de Dezvoltare a României
2018
Strategia de Dezvoltare a României
2017
Strategia de Dezvoltare a României
2016
