CONFERINŢA BURSA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Vasilescu, BNR: "Deseori, valoarea nominală a unei bancnote nu corespunde cu valoarea ei reală"

De foarte multe ori, ceea ce scrie pe o bancnotă nu corespunde cu valoarea reală pe care o are aceasta, a subliniat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), la conferinţa "România - Strategia dezvoltării", organizată de ziarul BURSA. Reprezentantul băncii centrale subliniază că, în acest moment, în ţara noastră nu există o discuţie serioasă privind inflaţia, apreciind că discuţiile pe subiect trebuie să înceapă de la vârste fragede: "În cadrul unei întâlniri pe care am avut-o cu copiii ce vin să viziteze muzeul BNR, l-am întrebat pe unul dintre ei: «Tu ai bani în buzunar?» Mi-a răspuns: «Da, 5 lei. Îmi dă de acasă 5 lei în fiecare zi». I-am spus atunci că valoarea de 5 lei înscrisă pe acea bancnotă este doar cea nominală, dar nu şi valoarea ei reală, pentru că, de multe ori, ceea ce scrie pe bancnotă nu corespunde cu cât poţi cumpăra de acei bani".

Cuvântul inflaţie este şocul puternic al întregii planete acum, evidenţiază Adrian Vasilescu, menţionând că România a trecut prin mai multe cicluri de inflaţie, după anul 1990: "În 91-93 a fost inflaţie de peste 100%. Apoi, în 1997 am avut 150%, în 2008 a fost iar inflaţie, acum traversăm din nou o inflaţie, însă una mai aproape de zilele noastre. A lovit-o BNR foarte bine cu dobânda real pozitivă, dar azi nu mai putem vorbi de dobândă real pozitivă.

Este o foarte mare presiune din punct de vedere al inflaţiei, vorbim despre 7 milioane de gospodării, dintre care foarte multe se lovesc de reduceri importante ale veniturilor reale, pentru că şi salariul este măcinat. Este vorba despre inflaţie care ne toacă nervii şi banii".

În acest moment, putem să spunem că am ajuns în stagnare cu rata inflaţiei, cel puţin după cum ne arată datele INS, a subliniat Adrian Vasilescu, precizând că, din septembrie, aşteptăm să avem o uşoară coborâre, dar că acest lucru nu se poate întâmpla rapid, pentru că inflaţia este ca un avion cu reacţie - "atunci când pleacă de la sol se înalţă cu viteză, dar când coboară, coboară lent şi mai pune şi o paraşută". Nu se aşteaptă nimeni să ajungem la un nivel de 2%, care este inflaţia bună, însă în 2024 sperăm să ajungem la 2,3%, deşi ţinta este de 2,5%, a mai spus reprezentantul BNR, adăugând: "Trebuie să ţinem cont că ne aflăm într-o lume imprevizibilă, cu foarte multe probleme şi că ne aşteptăm la schimbări din clipă în clipă". În proporţie de 80%, inflaţia din România este importată şi 20% este de culoare locală, a conchis Adrian Vasilescu.

Legat de măsura în care fiscalitatea influenţează inflaţia, Dan Schwartz, Managing Partner RSM Romania, consideră că, de multe ori inflaţia ridicată pare să fie încurajată de Guvern, care, cel puţin declarativ, colectează mai mulţi bani.

Consultantul a menţionat: "Sunt economişti care susţin că reducerea fiscalităţii poate să aibă un impact pozitiv asupra inflaţiei. După părerea mea, nu este o judecată corectă, pentru că, dacă în piaţă există mai mulţi bani pentru că statul nu colectează banii prin intermediul impozitelor şi taxelor la buget, acei bani vor genera inflaţie. Conform altor păreri, creşterea taxării are un impact pozitiv asupra inflaţiei, tocmai pentru că, crescând impozitele, guvernul colectează mai mulţi bani şi scoate bani în felul acesta din piaţă, iar inflaţia ar trebui să scadă. După părerea mea, ambele au un impact inflaţionist asupra economiei. Şi, nu numai atât, ţinând cont de faptul că ele sunt impuse prin schimbarea legislaţiei fiscale, se creează nişte distorsiuni şi un disconfort semnificativ atât mediului de afaceri, cât şi contribuabililor, persoane fizice".

Rata anuală a inflaţiei a fost, în august, de 15,3%, deşi în iulie începuseră să apară primele semne de optimsm, după o scădere la 15%, de la 15,1% în iunie, conform INS.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 18,2% în luna august 2022, de la 16,1% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,8%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 16%, de la 16,6%, pe fondul unei scăderi lunare de 0,2%. Preţurile serviciilor şi-au menţinut creşterea anuală la 8,3%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,4%.

• Vasilescu: "Lipsa unei culturi economice - o mare problemă a românilor"

Printre altele, consultantul din banca centrală vorbeşte şi despre o dramă a societăţii: "În momentul de faţă, sunt 2,5 milioane de credite active, la o populatie de 19 milioane, aceasta reprezentând o dramă a societăţii. Băncile care dau credite fac afaceri, trebuie să aibă nişte reguli, nu împrumută banii lor, ci bani strânşi de la 10 milioane de cetăţeni români - o parte critică a populaţiei României creditează băncile, deci, cele 10 milioane de persoane având 15-16 milioane de conturi".

40% din firmele româneşti au capital negativ, a mai precizat reprezentantul BNR, explicând că aceste firme nu au bonitate să se poată împrumuta de la bănci. Una dintre marile noastre probleme vine din faptul că împrumuturile sunt scumpe şi bonităţile sunt mici. "Avem 700.000 de societăţi comerciale care, în majoritatea lor, sunt în această situaţie. Florin Georgescu (n.r. prim-viceguvernatorul BNR) a scris o carte - «Capitaliştii fără capital ai României». 40% din firmele româneşti sunt cu capital negativ, adică datoriile sunt mai mari decât întreaga lor avere. Foarte multe sunt împrumutate de patroni. Nu au bonităţi pentru a veni la împrumutul băncii. Ne lovim de lipsa unei culturi economice, iar aceasta este o mare problemă, pe care trebuie să o rezolvăm", a concluzionat Adrian Vasilescu.

• Gheţea: "Problema eligibilităţii în ţara noastră este destul de complexă"

Problema eligibilităţii în ţara noastră este destul de complexă, subliniază Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank.

Acesta a explicat: "Dacă ne uităm la sistemul bancar şi împărţim clientela în persoane juridice şi persoane fizice, atunci lucrurile sunt puţin diferite. La persoanele fizice, evoluţia creditării depinde şi de condiţiile economice şi geopolitice, de criza energetică, dar în mod diferit de cel în care aceleaşi elemente determină evoluţia credităţii în cazul persoanelor juridice. De aceea tratăm lucrurile diferit. Pe retail, statul a reuşit să ţină activă linia de creditare a tinerilor, prin programele de genul Prima Casă. În cazul celor care au venituri mai substanţiale, lucrurile variază foarte mult, mai ales într-un mediu în care informaţia circulă foarte repede, pentru că nu ştii foarte bine ce se întâmplă de la o zi la alta, inclusiv din punct de vedere al securităţii ţării. Aceste persoane nu-şi mai permit nici să facă investiţii în imobiliare sau în alte active doar de dragul de a da mai bine.

În zona companiilor, există programe de genul IMM Invest Plus, prin care IMM-urile reuşesc să primească o garanţie din partea statului şi să poată accesa mai uşor credite".

Potrivit domnului Gheţea, sistemul nostru bancar este în continuare la un nivel de disponibilitate şi de rezilienţă foarte ridicat şi poate să facă faţă foarte bine solicitărilor de credite: "Sistemul bancar a trecut foarte bine de criza din 2008-2009, iar acum suntem într-o perioadă în care din nou se manifestă o criză generală, având în vedere criza politică externă, criza energetică etc. Eu cred că aceste elemente de criză au fost gestionate corespunzător până acum de sistemul bancar românesc, s-au adoptat măsuri care să asigure transpunerea şi derularea cu succes a facilităţilor oferite de Guvern şi sunt convins că şi în perioada următoare sistemul bancar va reuşi să aducă un aport substanţial la menţinerea unui climat sănătos".

Referitor la o strategie de dezvoltare economică, Rdu Graţian Gheţea consideră: "În cei 50 de ani de când activez în sectorul bancar, noi nu am mai avut strategii serioase decât cea din 2000, când la conducerea Guvernului era actualul guvernator şi când s-a creat acel spirit de la Snagov şi s-a reuşit să se promoveze acea idee că România trebuie să adere la NATO şi la UE. Acel document a trebuit să fie semnat de toate partidele şi s-a reuşit coagularea unui punct de vedere. De atunci nu am mai văzut ceva foarte clar în acest sens. Acum, când avem la putere cele mai mari două partide (PSD si PNL), la care se adaugă un al treilea (UDMR), cred că ar trebui să ne gândim mai serios la realizarea unei strategii de ţară care să cuprindă toate domeniile. Este mult mai uşor acum, pentru că vrem, nu vrem strategia de ţară trebuie să înceapă prin a pune pe hârtie care sunt direcţiile europene, ce avem noi nevoie şi apoi să croşetăm şi să stabilim o strategie de ţară care va putea fi promovată mult mai uşor, cu o majoritate parlamentară atât de mare".