CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Adrian Vascu, Veridio: "Strategia fiscală trebuie să fie concentrată pe efect, nu pe măsurile în sine"

România se află într-o carantină economică, spune Adrian Vascu, senior partner Veridio, apreciind că, în acest context, antreprenorii au nevoie de predictibilitate. De asemenea, este nevoie de consistenţă, în condiţiile în care avem foarte multe forme fără fond, susţine specialistul: "Certificatele de performanţă energetică sunt nişte forme fără fond, nişte documente fără baze de date, nu ştim câte tipuri de clădiri cu grad de eficienţă A, B,C, D sunt în România. ESG şi toate cerinţele europene au nevoie de o consistenţă. Este nevoie să facem paşi şi trebuie găsite soluţii la problemele multe care apar. De asemenea, din punct de vedere fiscal, trebuie să ştim ce ne dorim - vrem să vadă toată lumea «peste gard» şi mergem pe principiul egalităţii sau vrem ca fiecare dintre contribuabili să poată beneficia de efectul măsurilor luate şi atunci aplicăm echitatea?

Mi-aş dori ca gândirea legată de impozite să fie una concentrată pe efect şi nu pe măsura în sine, care, de multe ori, ne-a condus la expresia tradiţională «cărăm apa cu ciurul». De exemplu, taxa pe lux - mi se pare că acest impozit este dintre taxele gândite să îi atingă (de fapt să îi gâdile) doar pe unii. Taxa pe lux era pentru cei cu averile mari, dar cum s-a definit averea mare? Este vorba despre cei care au case cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. O valoare mai mare decât cea fiscală, nu decât valoarea de piaţă a caselor. Ce depăşeşte acest neivel se impozitează cu 0,3%. Unii spun că această taxă a adus la buget 6 milioane de lei, alţii - 13 milioane, Guvernul spune ca, la 30 septembrie 2024, colectase 500.000 de lei din taxa pe lux. Nu ştim exact, deci, cât s-a colectat; eu nu cred ca s-au strâns milioanele, dar s-au consumat resurse. Ar fi bine ca cineva să se uite puţin la efectul acestor eforturi. De exemplu, în normele de aplicare a taxei pe stâlp, se spune că taxa se aplică la valoarea netă de inventar, dar foarte multe construcţii au valoarea netă contabilă egală cu zero. Cât se poate colecta deci?"

Adrian Vascu a menţionat că, în prezent, sunt discuţii la nivelul Băncii Mondiale ca impozitul pe proprietate să se aplice la valoarea de piaţă, nu la cea calulată în prezent prin art. 457 din Codul Fiscal: "Bănuiesc că scopul este să crească impozitul. În acest caz, trebuie majorată cota de impozitare, nu să se facă alte eforturi logistice, financiare etc., pentru că noi nu avem baze de date, în primul rând, care să permită aplicarea peste noapte a unui model automat de evaluare.

Avem un tabel în reglementările actuale de profil (art. 457 din CF) cu indici de actualizare pe rang de localitate şi pe zonă. Decât să construim un model automat şi să schimbăm toată paradigma, să ne chinuim de atâta vreme evitând să spunem că, de fapt, vrem creşterea taxei, mai bine să actualizăm tabelul existent în art 457 din Codul Fiscal, după care valoarea impozabilă va creşte cam de două ori (la exemplul calculat pentru anul 2023). Trebuie să ne gândim în primul rând la ce putem face cu ce avem acum astfel încât măsurile să aibă sens. Să nu construim etajele 10 şi 11 neavând parterul şi primele etaje bine făcute.

Este nevoie, deci, ca, în perioada următoare, să ne uităm la consistenţa măsurilor, care după ce sunt aplicate trebuie să aibă şi efect. Este nevoie de măsuri economice, dar acestea să aibă un sens".

Citeşte CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" România 2030: Cum putem construi un viitor sustenabil prin finanţare, educaţie şi colaborare între stat şi societatea civilă