English
Colaborarea dintre instituţiile statului, mediul de afaceri şi experţi, finanţarea şi educaţia sunt elemente primordiale pentru implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a ţării noastre, au afirmat participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei "România-Strategia dezvoltării", organizată ieri de ziarul BURSA.
În deschiderea evenimentului, consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a afirmat că implementarea strategiei de dezvoltare durabilă adoptată în 2018 este în grafic, chiar dacă necesită mici ajustări în conformitate cu noii parametri care au apărut în diferite domenii de activitate în ultimii şapte ani.
Laszlo Borbely a precizat: "Cam 62% din ceea ce s-a propus atunci (n.red. - în anul 2018) a fost realizat până acum, dar în 2025 trebuie să revizuim această strategie, pentru că au apărut alţi parametri. Sunt foarte multe componente, foarte multe provocări, dar trebuie să vedem de acum ce facem în anul 2030 şi imediat după. Noi lucrăm cu materialul clientului, cu ceea ce ne dau ministerele, dar dacă nu ai o abordare holisitică, rămâi la bucăţi de strategie. De exemplu, pentru economia circulară avem o strategie, avem un plan ce include 52 de acţiuni din care 13 trebuie îndeplinite până în 2026 şi sunt prinse în PNRR".
Kover Orsolya Maria, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a arătat că în strategia de dezvoltare durabilă avem, în prezent, patru documente strategice elaborate şi aprobate, iar primul priveşte politica urbană a României, care, practic, este o strategie ce pune bazele unor legislaţii foarte importante, esenţiale pentru eficientizarea şi simplificarea tuturor demersurilor legate de autorizări, de avizări de urbanism, de amenajarea teritoriului şi de lucrări de construcţie.
Un punct important în dezvoltarea durabilă şi sustenabilă îl poate constitui turismul şi, în special, city-breakurile, a afirmat Gabriel-Bogdan Şteţco, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Gabriel Şteţco a spus: "Turiştii vin şi pun accent şi pe partea de eco, iar dacă ne gândim la anul 2030 ar trebuie ca turismul de city-break să fie conectat cu un sat din apropriere, unde tradiţiile pot fi descoperite mai uşor. Trebuie să avem mai multă conectivitate între oraşele importante şi zona rurală care ne face să fim unici în Europa".
Un alt domeniu care poate contribui la dezvoltarea durabilă este agricultura, iar acest sector de activitate are nevoie de investiţii în tehnologie, în inovaţie şi în grija faţă de natură, a spus Adrian Pintea, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
"Dacă ne dorim să fim competitivi, să producem mai mult dar şi mai bine, trebuie să investim în soluţii moderne, în senozori de monitorizare a solului", a precizat reprezentantul Ministerului Agriculturii, care a adăugat: "Susţinem fermele de familie şi dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru a produce în România ceea ce avem nevoie, să livrăm fără să mai fim dependenţi de importuri. Avem şi o colaborare cu Banca Mondială pentru a promova practicile agricole sustenabile, pentru a reduce poluarea generată în agriculutură".
Pentru toate cele de mai sus, mai bine spus pentru realizarea unei dezvoltări durabile este nevoie de finanţare, iar în prezent aceasta se bazează pe fondurile europene. Oprirea, fie chiar şi temporară, a finanţării europene, ar genera mari pagube a declarat Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a precizat: "Prin prisma a ceea ce a însemnat ca pierdere rezilierea contractului cu Bechtel (n.red. - compania americană care a fost desemnată iniţial să construiască autostrada Transilvania), gândiţi-vă simbolic la ce ar însemna rezilierea contractului, colaborării cu Uniunea Europeană. O astfel de reziliere ar însemna o pagubă de 100 de ori mai mare decât aceea înregistrată în cazul Bechtel, deoarece toate marile proiecte de infrastructură pe care le dezvoltăm astăzi sunt cu finanţare europeană. O sincopă în finanţarea infrastructurii cel puţin pentru drumurile de mare viteză - autostrăzi şi drumurile expres - nu numai că ar frâna proiectele, ci le-ar pune în imposibilitatea de a fi continuate pentru că majoritatea contractelor pe care le avem astăzi sunt cu firme din România, capital românesc, care au credite, leasinguri, au foarte mulţi angajaţi - de exemplu, una dintre companii are 7000 de angajaţi care lucrează astăzi. O sincopă în zona de finanţare ar pune companiile respective în imposibilitatea continuării activităţii, chiar în faliment şi în executare de către creditorii acestor firme. După o astfel de sincopă, reluarea activităţii pe şantiere ar putea dura între 15 şi 20 de ani de la momentul în care s-ar stopa activitatea".
Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie şi de educaţie, iar educaţia financiară este un pilon strategic, a afirmat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, care a arătat: "Educaţia financiară este cea care îţi dă capacitatea să fii liber astăzi, când totul este cu şi despre bani. Nu numai banii contează, evident, dar sunt foarte importanţi. (...) Educaţia financiară te ajută să-ţi măsori bugetul, să-ţi măsori percepţia despre propria calitate a vieţii, să-ţi măsori percepţia nu numai cât de bine te simţi tu, pe scara ta, dar s-ar putea să te întrebi cât de bine te simţi tu în oraşul tău, în ţara ta. Şi apoi cât de bine se simte România în Europa etc".
Dezvoltarea României trebuie să se bazeze atât pe strategii şi viziuni, cât şi pe echilibru, iar situaţia în care vom avea oraşe şi regiuni bogate însă cu oameni săraci trebuie evitată, a spus Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City, care a adăugat: "Avem nevoie de tehnologie, avem nevoie de digitalizare, dar toate acestea trebuie să fie unelte pe care le punem în slujba comunităţilor noastre. Ne uităm către 2030 cu optimism deoarece vedem sursele de finanţare, vedem investiţiile, vedem licitaţiile".
România se află într-o carantină economică, a afirmat Adrian Vascu, senior partner Veridio, apreciind că, în actualul context, antreprenorii au nevoie de predictibilitate şi de consistenţă, în condiţiile în care avem foarte multe forme fără fond. Adrian Vascu a exemplificat: "Certificatele de performanţă energetică sunt nişte forme fără fond, nişte documente fără baze de date, nu ştim câte tipuri de clădiri cu grad de eficienţă A, B,C, D sunt în România. ESG şi toate cerinţele europene au nevoie de o consistenţă. Este nevoie să facem paşi şi trebuie găsite soluţii la problemele multe care apar".
În ceea ce priveşte sectorul energetic, ce reprezintă un alt pilon principal al dezvoltării sustenabile a ţării noastre, tranziţia energetică România nu ar fi posibilă fără investiţiile realizate de Hidroelectrica, a arătat Dragoş Roşu, Manager M&A şi Relaţia cu Investitorii, în cadrul producătorului şi furnizorului de energie electrică.
Dragoş Roşu a afirmat: "Avem trasat un plan de investiţii semnificativ până în 2027, ca urmare a planului de administrare unde, printre altele, Hidroelectrica este văzută ca un pilon principal în ceea ce priveşte tranziţia energetică. Văzând ce se întâmplă în ultimii ani, tranziţia energetică s-a transformat mai degrabă într-o revoluţie energetică. Iar viteza de adopţie a regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare în baterii vine cu provocări semnificative în ceea ce priveşte rezilienţa sistemului energetic naţional".
Despre toate aceste aspecte discutate în cadrul conferinţei de ieri, vă invităm să aflaţi mai multe din articolele publicate în ediţia de astăzi a ziarului BURSA.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului