Raport ECA: Uniunea Europeană pierde cursa globală a semiconductorilor

Uniunea Europeană pare să îşi fi supraestimat şansele de a deveni un jucător major în industria globală a microcipurilor, potrivit unui raport publicat ieri de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care susţine că blocul comunitar nu va deţine 20% din piaţa mondială a microcipurilor până în anul 2030, obiectiv asumat în anul 2022, dar considerat nerealist de către auditorii europeni.

Microcipurile sunt esenţiale pentru economia modernă, iar pandemia de COVID-19 a arătat cât de vulnerabile pot fi lanţurile globale de aprovizionare în faţa unor astfel de crize. Tocmai din această nevoie de securizare a producţiei şi de reducere a dependenţei externe, Uniunea Europeană a lansat strategia pentru deceniul digital, fixându-şi ca ţintă o cotă semnificativă din producţia mondială de cipuri de ultimă generaţie şi durabile. Totuşi, la trei ani de la adoptarea legislaţiei, raportul Curţii de Conturi Europene trage un semnal de alarmă: decalajul dintre ambiţiile declarate şi realitatea din teren rămâne considerabil.

"UE trebuie să injecteze de urgenţă o doză de realism în strategia sa pentru sectorul microcipurilor", a declarat Annemie Turtelboom, membra Curţii responsabilă de audit. Aceasta a subliniat că, într-un sector extrem de dinamic şi competitiv, în care actorii globali se mişcă rapid şi investesc masiv, Europa riscă să piardă teren în faţa marilor puteri tehnologice. "Ţinta de 20% era de fapt un vis frumos. Pentru a o transforma în realitate, capacitatea de producţie ar trebui să se majoreze de aproximativ patru ori până în 2030. În ritmul actual, nu suntem nici măcar pe aproape", a adăugat Turtelboom.

Un alt aspect evidenţiat de raportul ECA este distribuţia inegală a resurselor financiare necesare pentru atingerea obiectivelor. Din cele 86 miliarde euro estimate pentru implementarea Actului privind cipurile până în 2030, Comisia Europeană gestionează doar 5% (4,5 miliarde euro), restul finanţării fiind lăsat în seama statelor membre şi a sectorului privat. Prin comparaţie, giganţii globali din industrie au anunţat investiţii de 405 miliarde euro doar pentru perioada 2020-2023, ceea ce pune în perspectivă amploarea efortului necesar pentru ca Europa să devină competitivă.

În plus, Comisia nu dispune de un mandat clar pentru a coordona investiţiile naţionale astfel încât acestea să fie aliniate obiectivelor Actului, mai arată auditorii din cadrul ECA. Raportul critică, de asemenea, lipsa unei clarităţi suficiente privind obiectivele concrete şi mecanismele de monitorizare, remarcând că nici cererea actuală de microcipuri standard nu a fost analizată corespunzător în elaborarea strategiei.

Documentul citat susţinte că problemele de competitivitate ale UE în acest domeniu sunt agravate de o serie de factori structurali. Printre aceştia se numără dependenţa de materii prime critice, costurile ridicate ale energiei, presiunile de mediu, tensiunile geopolitice, restricţiile la export şi lipsa personalului calificat. Pe lângă aceste provocări, piaţa europeană a microcipurilor este dominată de câteva companii mari, concentrate pe proiecte de amploare. Or, orice amânare, eşec sau anulare a unui astfel de proiect poate avea efecte negative majore asupra întregului sector, arată raportul ECA.

Prognozele Comisiei Europene din vara anului 2024 sunt şi ele prudente: în ciuda unei creşteri anticipate a capacităţii de producţie, se estimează că ponderea UE în lanţul valoric global va creşte doar timid, de la 9,8% în 2022 la 11,7% până în 2030 - departe de obiectivul ambiţios de 20%.

Actul privind cipurile a fost introdus în februarie 2022, în contextul perturbărilor severe din lanţurile globale de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19, şi a intrat în vigoare în septembrie 2023. Însă graba cu care a fost elaborat documentul, în absenţa unei evaluări de impact riguroase sau a unei analize aprofundate a strategiilor anterioare, contribuie la vulnerabilităţile actuale ale planului european.

Până în septembrie 2026, Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European şi Consiliului prima evaluare intermediară şi revizuirea Actului privind cipurile. Aceste etape vor fi esenţiale pentru a decide dacă strategia actuală are şanse reale de succes sau dacă este nevoie de o recalibrare profundă.