English
În Strategia de Dezvoltare Durabilă avem, în prezent, patru documente strategice elaborate şi aprobate, iar primul priveşte politica urbană a României, care pune bazele unei legislaţii foarte importante, esenţială pentru eficientizarea şi simplificarea tuturor demersurilor legate de autorizări, de avizări de urbanism, de amenajarea teritoriului şi de lucrări de construire, spune Köver Orsolya Maria, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA). Domnia sa adaugă: "Amintesc în acest sens şi de CATUC - Codul Amenajării, Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, care, momentan, este în Camera Deputaţilor, dar sperăm că în curând o să reuşim să îl trecem de Parlament. Este o reformă foarte importantă cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi care acum a ajuns la final. CATUC introduce foarte multe elemente importante pentru dezvoltare durabilă, pentru sustenabilitate, deoarece schimbă paradigma avizărilor, a autorizărilor şi introduce totodată noţiuni de digitalizare, care o să ne facă viaţa mult mai uşoară".
A doua strategie este Strategia Naţională a Locuirii, doamna Köver Orsolya Maria spunând: "Am dezvoltat şi vom dezvolta în continuare programele de finanţare menite să asigure locuinţe pentru tineri - pentru cei din zone vulnerabile şi pentru specialişti. Inclusiv Uniunea Europeană are, în faza de a fi conturat, un program nou de finanţare pentru locuinţe destinate tinerilor. Vom discuta cu oficialii de la Bruxelles despre elementele care pot fi obţinute de România în cadrul acestui plan nou de finanţare. Suma ce va fi alocată programului nu ne este cunoscută deocamdată, dar o să încercăm să obţinem cât mai mult posibil, pentru că, momentan, cuvintele-cheie cu care lucrăm sunt zonele vulnerabile. Ne axăm foarte mult pe reducerea disparităţilor regionale. (...) În anumite zone există o mare problemă pentru că economia este stagnantă sau în descreştere, pentru că industriile dispar, firmele mici se chinuie să supravieţuiască. Există nişte industrii specifice dezvoltate de mici producători care sunt sufocaţi de extern. Vom avea un program naţional de finanţare pentru parcuri industriale, încă nu este finalizat, dar vom urmări dezvoltarea acestora mai ales în zonele unde identificăm o mare nevoie pentru susţinerea industriilor ce depind acum de specificităţile zonelor, ca să putem să asigurăm o dezvoltare echilibrată şi continuă şi în zonele care acum suferă. Vrem să identificăm zone accesibile din punct de vedere al infrastructurii, dar în acelaşi timp să ne adresăm mai ales zonelor urbane mici. Nu dorim să ne axăm pe poluri urbane mari, pentru că acolo nu trebuie ajutorul nostru, ele oricum se dezvoltă. În schimb, în zonele unde există o vulnerabilitate în acest sens şi o descreştere a populaţiei, dorim să avem acest input. Dacă vom oferi infrastructura aceasta de parcuri industriale, atunci putem să atragem şi firme care să populeze parcurile respective".
MDLPA colaborează cu Ministerul Transporturilor pentru identificarea regiunilor eligibile pentru finanţare.
Celelalte două strategii aduse în atenţie de oficialul MDLPA, care vor beneficia de finanţări "destul de consistente", sunt reducerea riscului seismic şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Köver Orsolya Maria afirmă: "Avem planurile naţionale de finanţare. Este un pericol real şi trebuie să conştientizăm că va veni, la un moment dat, un cutremur major. Nu ştim când, dar sigur va veni. Şi atunci, rolul nostru este să asigurăm finanţarea şi tehnologia cât mai rapidă şi eficienţa în a autoriza lucrările cât mai rapid posibil, ca să putem să punem în siguranţă cât mai multe clădiri. Avem trei programe naţionale de consolidare a clădirilor, care se derulează şi anul acesta şi care beneficiază de o sumă istorică până acum, de 1,5 miliarde de euro. Dorim să ne axăm pe locuinţele colective, pe clădirile publice unde sunt multe vieţi în risc, dar avem şi programe special făcute pentru şcoli sigure şi pentru spitale. Acelea au bugete separate şi se pot depune proiecte pentru spitale, respectiv şcoli. Pe partea de eficienţă energetică, prin PNRR, am avut o sumă destul de mare fiindcă, într-adevăr, clădirile din zona UE sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie per total şi pentru aproximativ 36% din emisiile de carbon, astfel că este foarte important să le reducem. Avem ţinte şi jaloane pe care trebuie să le bifăm, mai ales în cadrul PNRR, pentru că acolo trebuie să terminăm tot ce ne-am propus. Sunt aproape 5 milioane de metri pătraţi de construcţii care trebuie reabilitate energetic până în iunie 2026".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului