Moody's Analytics: Europa Centrală trebuie să îşi diversifice economia pentru a atenua impactul tarifelor

Europa Centrală are un spaţiu fiscal limitat pentru a contracara lovitura economică dată de taxe, având în vedere nivelul ridicat al deficitelor în această regiune dependentă de exporturi, şi trebuie să găsească noi motoare de creştere pe fondul restructurării economiei mondiale, estimează Moody's Analytics, o divizie de analiză a Moody's separată de cea care acordă ratinguri de ţară, potrivit Agerpres.

În pofida unei expuneri directe reduse a exporturilor spre SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile din UE cele mai dependente de schimburile comerciale, în condiţiile în care ponderea exporturilor de bunuri în PIB variază de la 75,5% în Slovacia şi până la 39,4% în Polonia, în toate cazurile peste media din UE care este de 34,2%.

Taxele americane au înrăutăţit perspectivele pentru întreaga Europă, agravând riscurile de recesiune şi reducând perspectivele de creştere pentru Cehia, România şi Ungaria, a declarat directorul de analize economice pentru ENEA de la Moody's Analytics, Gaurav Ganguly.

"SUA se retrag în izolaţionism. Asta pune o presiune uriaşă asupra economiei mondiale, în special asupra ţărilor care sunt expuse la sistemul comercial global şi care s-au bazat pe comerţ ca motor de creştere economică", a spus Gaurav Ganguly. "Este foarte important pentru aceste ţări să găsească noi pieţe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creştere", a adăugat Ganguly.

Potrivit acestuia, printre noile motoare ar putea figura promovarea exporturilor, noi alianţe de comerţ şi investiţii, promovarea unor noi industrii sau atragerea de investiţii directe din partea altor ţări.

"Contextul politic şi cel al tarifelor este unul care creează probleme structurale foarte mari pentru creşterea economică, Dacă ţările nu se vor apleca asupra acestora, ele vor avea probleme pe termen mediu, nu doar pe termen scurt", a spus Ganguly.

Războiul din Ucraina, majorarea cheltuielilor militare şi alegerile au contribuit la creşterea împrumuturilor în Europa Centrală, iar Polonia şi România, cele mai mari economii din regiune, au avut anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE.

"Se pare că există foarte multă rigiditate a cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune o presiune mare asupra eforturilor de consolidare fiscală pe partea cheltuielilor", a apreciat Ganguly, adăugând că Polonia trebuie să lucreze din greu pentru a se asigura că ţinta de reducere a deficitului rămâne una credibilă.

Ganguly s-a declarat "mult mai îngrijorat" când vine vorba despre România, unde deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind chiar şi maximul din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele pe primul trimestru, publicat săptămâna trecută, arată că deficitul a continuat să crească, în ritm anual.

"Dacă guvernul nu acţionează urgent pentru a accelera consolidarea fiscală, atunci, având în vedere înrăutăţirea perspectivelor de creştere, vom vedea o agravare a deficitului bugetar în 2025 şi 2026", a spus Ganguly, care se aşteaptă în cazul României la un deficit bugetar de 8,4% din PIB în acest an şi unul de 7,1% în 2026.

Chiar dacă nivelul de îndatorare al Poloniei şi României este în continuare sub media din UE, costurile cu serviciul datoriei Poloniei, ca procent din PIB, s-au dublat începând din 2021, în timp ce în cazul României au crescut cu un punct procentual până la 2,3% din PIB.