CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Carmen Moraru, MIPE: "Investiţiile, finanţate din sumele alocate din PNRR şi din politica de coeziune"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este doar unul dintre programele de finanţare a investiţiilor din ţara noastră, a arătat Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Într-adevăr, cele 29,1 miliarde euro alocate prin PNRR nu sunt de trecut cu vederea, dar acest plan este doar o parte din finanţarea pe care o avem la dispoziţie prin fonduri nerambursabile, politica de coeziune aducând încă 31 miliarde euro numai din fondurile Uniunii Europene şi, practic, un total de 45 miliarde euro", a precizat secretarul de stat Carmen Moraru.

Doamna Moraru a amintit că până acum din PNRR ţara noastră a primit prefinanţarea de 3,79 miliarde euro şi banii alocaţi pentru cererea de plată numărul 1, în valoare de 2,56 miliarde euro.

"Pentru cererea de plată nr. 2, în valoare de 2,8 miliarde euro, aşteptăm evaluarea pozitivă a Comisiei Europene. Termenul maxim pentru emiterea acestei evaluări este 8 iunie 2023. Au fost o serie de probleme, deoarece au fost reforme importante care au trebuit îndeplinite şi nu e de joacă cu modul în care se implementează ţintele şi jaloanele, deoarece ele trebuie să fie conforme deciziei Consiliului UE prin care a fost aprobat PNRR-ul ţării noastre. Cererea de plată nr. 2 a avut 51 de ţinte şi jaloane, printre ele numărându-se şi reforma privind decarbonizarea. La acest punct am avut discuţii cu Comisia, ţinând cont de situaţia internaţională - războiul din Ucraina, criza energetică şi unele efecte ale pandemiei Covid 19 care se resimt în economie -, şi am obţinut o mică toleranţă în privinţa punerii în conservare a unor capacităţi de producţie de energie pe bază de cărbune, capacităţi ce ar trebui scoase din funcţiune la sfârşitul anului 2026", a spus Carmen Moraru.

• Cererea de plată nr.2 din PNRR, în analiza Comisiei Europene

Doamna secretar de stat din cadrul MIPE a precizat că cererea de plată numărul 2 din PNRR nu a fost ratată, decizia definitivă urmând a fi luată de Comisia Europeană la o dată ulterioară celei de 8 iunie.

"În acest moment, nu am ratat cererea de plată. Mai sunt două ţinte şi jaloane despre care mai discutăm cu Comisia, ţinte de la Ministerul Energiei. Este vorba despre partea de hidrolizoare pentru hidrogen şi jalonul privind cogenerarea, dar suntem aproape de realizarea ultimei ţinte, aşa cum a fost prevăzută după emiterea actelor normative necesare pentru îndeplinirea ţintei nr.133. Comisia a emis un îndrumar/guidance legat de plăţile parţiale pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare în prima fază a unor ţinte şi jaloane, document prin care se stabileşte valoarea unei ţinte. În momentul de faţă, presupunând că nu vom reuşi să îndeplinim cele două ţinte, valoarea unui jalon pentru componenta de împrumut este de 70 milioane euro. Comisia Europeană ne va trimite cel mai târziu la 8 iunie o scrisoare sau o evaluare legată de îndeplinirea ţintelor, iar statul membru are terme o lună să comenteze, după care Comisia va lua decizia finală, adică va decide dacă îşi însuşeşte sau nu observaţiile sau argumentele statului membru. Din momentul în care evaluarea rămâne finală, se suspendă plata şi avem şase luni să remediem deficienţele constatate. Banii nu se pierd, se suspendă plata lor şi avem 6 luni pentru remedierea ţintelor şi jaloanelor. Se suspendă banii doar pe cele două ţinte neîndeplinite corespunzător. Precizez că este o diferenţă foarte mare între neîndeplinirea unei ţinte pe investiţii şi neîndeplinirea unei ţinte pe reformă. Reformele sunt foarte importante. Dacă, de exemplu, nu îndeplineam reforma pe decarbonizare, am fi pierdut sute de milioane euro", a afirmat secretarul de stat Carmen Moraru.

• Renegocierea PNRR echivalează cu renunţarea la unele investiţii

Ea a amintit că în această perioadă autorităţile de la Bucureşti lucrează la modificarea PNRR.

"Până la 31 august 2023, statele membre trebuie să modifice PNRR pt introducerea capitolului RePower EU. Practic, acum trebuie să modificăm PNRR din trei motive: reducerea grantului cu 2,1 miliarde euro, din cauza creşterii economice înregistrată la finalul anului 2021, introducerea proiectelor pe RePower EU, pentru care avem o alocare de 1,4 miliarde euro, şi modificarea unor ţinte care nu pot fi atinse din cauza unor circumstanţe obiective: creşterea preţurilor la materiale care a condus a mărit costingul din PNRR din 2021, care nu mai corespunde pentru investiţiile importante din transporturi, mediu, educaţie şi sănătate. În ultima vreme s-a discutat şi despre procentul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Comisia Europeană ia în calcul negocierea acestui procent şi înlocuirea lui cu un alt indicator sau cu o serie de reforme. Acest procent nu există în niciun plan al vreunei ţări", a precizat Carmen Moraru.

În privinţa renegocierii PNRR, domnia sa a spus că se va renunţa la finanţarea investiţiilor care nu au fost demarate sau care au mai puţine şanse să înceapă şi a menţionat că renegocierea nu înseamnă schimbarea unor investiţii trecute în planul respectiv cu alte investiţii pe care ar dori să le facă actuala putere politică.

Secretarul de stat a mai spus că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene monitorizează cu prioritate sprijinirea din fondurile europene a mediului de afaceri şi a populaţiei defavorizate.

"Rotativa guvernamentală nu va afecta priorităţile din domeniul fondurilor europene. În mare, priorităţile sunt implementarea PNRR, desfăşurarea eficientă şi corectă a alocărilor pe cadrul european financiar 2021-2027 şi închiderea absorbţiei pentru 2014-2020. Ceea ce se poate ajusta este modul în care putem să sprijinim beneficiarii şi toate entităţile implicate în implementare, în managementul şi controlul fondurilor. Priorităţi sunt sprijinirea mediului de afaceri şi populaţiei defavorizate, precum şi întărirea rezilienţei companiilor din ţara noastră. Priorităţile au rămas aceleaşi, doar am încercat îmbunătăţirea unor lucruri", a spus Carmen Moraru.

În ceea ce priveşte alocările pe cadrul financiar 2021-2027, secretarul de stat a anunţat că MIPE va lansa în curând în dezbatere unele ghiduri pentru programele operaţionale, deşi au trecut deja doi ani din perioada de programare a finanţării europene multianuale.

Ea a mai arătat că ministerul monitorizează atent implementarea ţintelor şi jaloanelor din PNRR, printre care se numără şi reforma salarizării unitare a bugetarilor. Doamna Carmen Moraru a afirmat că draftul proiectului de lege va fi finalizat la finalul lunii iulie de către Ministerul Muncii, după care va fi pus în dezbatere publică şi trimis şi Comisiei Europene pentru verificarea încadrării lui în ţinta asumată de Guvern.

Referitor la cererea de plată nr.3 din PNRR, Carmen Moraru a spus:

"Anul acesta trebuie să depunem cel puţin şi cererea de plată nr. 3, dar ea nu poate fi depusă până la închiderea renegocierii PNRR, închidere care va avea loc cel mai târziu la 31 august. Cererea de plată nr. 3 are 79 ţinte şi jaloane şi alocarea este de 3,1 miliarde euro. Până atunci este necesar să avem reforma guvernanţei corporative a companiilor de stat, reforma pensiilor speciale, îmbunătăţirea legii dialogului social, reforme ce trebuie îndeplinite corespunzător pentru a putea atrage întreaga sumă alocată pentru cererea respectivă".

Secretarul de stat din cadrul MIPE a arătat că până în acest moment au fost semnate 9200 contracte de finanţare prin PNRR pentru investiţii în valoare totală de 26 miliarde euro, investiţii mari care sunt monitorizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului şi Ministerul Sănătăţii.