Economie circulară, dezvoltare durabilă, sustenabilitate, cercetare şi inovare, reducerea emisiilor de CO2 sunt expresiile cel mai des rostite în Conferinţa BURSA de ieri "România - Strategia Dezvoltării" de invitaţii - reprezentanţi ai autorităţilor şi specialişti din diverse domenii econonice - care au dezbătut preţ de câteva ore pe subiect.
La unison, speakerii evenimentului au fost de accord că nu este posibilă o evoluţie economică fără sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, fără cercetare şi inovare.
2024 este anul în care putem să stabilim un plan pe termen lung pentru dezvoltarea României, este de părere Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, care a subliniat: "Săptămâna trecută am avut ultima întâlnire a comitetului interministerial pentru Schimbări Climatice, în care am prezentat planul pentru o politică extrem de importantă, aşteptată de industrie, care va fi denumită generic «Green Deal Industrial Plan». Este planul care vine să contureze o strategie pe termen lung privind direcţiile de dezvoltare, oportunităţile pe care această dezvoltare industrială le are, dar şi direcţiile de finanţare". Florin Spătaru spune că nu există "o problemă de bani", dar "dacă nu facem ceea ce trebuie, dacă nu venim cu scheme sectoriale pentru domenii economice, atunci vom pierde o etapă foarte importantă".
În opinia lui Andrei Alexandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), cercetarea şi inovarea reprezintă principalele motoare pentru dezvoltarea economică a unei naţiuni. Oficialul susţine: "Cercetarea este, practic, principalul motor pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile pentru că, investind în cercetare, până la urmă, investim în viitorul naţiunii noastre. Am înţeles lucrul acesta şi, în ultimii doi ani, abordarea faţă de cercetare s-a schimbat considerabil în cadrul Guvernului României. În 2023, bugetul cercetării a crescut cu 70% faţă de execuţia din 2022. La fel, anul acesta, bugetul cercetării este mai mare cu aproximativ 30% faţă de execuţia pe anul 2023".
Laszlo Borbely, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a vorbit, printre altele, despre deavoltarea durabilă: "Când ne-am înfiinţat, în 2017, se vorbea mult mai puţin despre dezvoltarea durabilă. După şapte ani, cel mai important lucru este schimbarea mentalităţii societăţii. Dacă vorbim de economie circulară, doar 18 ţări din UE au o strategie pe economia circulară. Noi avem o astfel de strategie şi am înfiinţat deja cele zece comisii care se ocupă de domeniu, fiecare minister are câte un secretariat dedicat, foarte multe zone din economie fiind implicate în procesul de dezvoltare a economiei circulare". În acest context, ţara noastră va avea 2000 de experţi în dezvoltare durabilă, la nivelul Administraţiei Publice, a anunţat oficialul.
România ţinteşte ca, în anul 2030, să nu mai aibă producţie de energie din combustibili fosili solizi, a afirmat Dan-Dragoş Drăgan, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei. Domnia sa a spus: "România şi-a asumat ca ţintă neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Din această ţintă derivă strategia pe termen lung, din care avem Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, cu perspectiva anului 2030. Avem şi o lege a decarbonării în vigoare, aprobată de Parlament, şi urmărim aplicarea prevederilor din această lege". Drăgan a adăugat că, prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, se urmăreşte reducerea emisiilor de CO2 în România, iar la acest lucru contribuie mai multe sectoare. Secretarul de stat de la Energie a menţionat că, al doilea pilon de dezvoltare a capacităţii de producţie de energie a ţării noastre este continuarea programului nuclear, aici referindu-se la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.
Ţara noastră face demersuri importante pentru aderarea la OCDE, până acum fiind parcursă prima etapă a acestui proces, a precizat Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adunct al Guvernului României. Aderarea la OCDE reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Guvernului - un obiectiv foarte important de politică externă, a spus Adrian Ţuţuianu, menţionând că procesul de aderare la OCDE merge foarte bine şi că, dacă vom continua în acest ritm, am putea să fim pregătiţi pentru aderarea la OCDE în anul 2026.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2024, 12:15)
Economia circulara inseamna costuri crescute, inflatie marita si mai ales scaderea nivelului de trai, scaderea reala a PIB-ului. Sa stam fara griji, vor gasi contabilii modalitati sa minta si sa ajusteze statistica pentru a mari din pix PIB-ul.
De ce scade PIB-ul? Pentru ca daca o masina de spalat este facuta sa poata fi reparata timp de 10-15 ani, cu piese de schimb disponibile la preturi de fabrica (de exemplu, am vrut sa imi repar masina de spalat si blocul de control al motorului costa 1000 de euro desi in realitate el nu ar fi costat mai mult de 100), atunci lumea nu va mai arunca masinile de spalat dupa 4 ani. Le vor tine 10. Si nu, nu le vor repara la reprezentanta, ci la "nea costica de la colt" care va face un ban la negru. Rezultatul este ca numarul de masini de spalat vandute va scadea cu cel putin 50%.