CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Ţuţuianu, Secretariatul Guvernului: "România va fi pregătită să adere la OCDE în 2026"

Ţara noastră face demersuri importante pentru aderarea la OCDE, până acum fiind parcursă prima etapă a acestui proces, a precizat Adrian Ţuţuianu, Secretar General Adunct al Guvernului României. Aderarea la OCDE reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Guvernului - un obiectiv foarte important de politică externă, a spus Adrian Ţuţuianu, menţionând: "Procesul de aderare la OCDE merge foarte bine. Dintre toate ţările care se pregătesc să adere la acest organism, România a făcut paşii cei mai importanţi - a avut vizite, a întocmit rapoarte, acestea fiind toate favorabile. Cred că, dacă vom continua în acest ritm, am putea să fim pregătiţi pentru aderarea la OCDE în anul 2026. Este o opinie a mea, pe baza a ceea ce am lucrat şi pe baza a ceea ce ştiu".

România se află în cea de-a doua etapă tehnică a procesului de aderare la OCDE, după depunerea Memorandumului Iniţial, la 15 decembrie 2022. Această etapă constă în transmiterea de chestionare tehnice şi realizarea de misiuni ale experţilor OCDE, precum şi discuţii în cadrul comitetelor OCDE, după cum a spus Adrian Ţuţuianu. Potrivit acestuia, anul trecut, ţara noastră a asigurat un ritm susţinut al procesului de aderare.

Până la finalul primului semestru al anului 2024, este previzionată organizarea a cel puţin nouă misiuni tehnice şi peste 20 de evaluări ale României în comitetele/grupurile de lucru ale OCDE şi structurile subsidiare ale acestora.

Procesul de aderare la OCDE este o oportunitate de modernizare a administraţiei publice româneşti, prin îmbunătăţirea politicilor publice şi profesionalizarea în continuare a funcţionarilor publici. De asemenea, după aderarea la NATO şi UE, aderarea la OCDE este o a treia ancoră la comunitatea de state care împărtăşesc valori comune, cred în principiile unei economii de piaţă transparente si deschise şi promovează multilateralismul eficient şi ordinea internaţională bazată pe reguli, este de părere oficialul. Acesta consideră: "Alinierea la standardele OCDE va conduce la creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor, la promovarea inovării, la reducerea inegalităţilor şi combaterea corupţiei, la ameliorarea sistemului fiscal, utilizarea resurselor în mod durabil protejând mediul, eficientizarea administraţiei publice şi optimizarea eficacităţii politicilor din domeniul educaţiei, sănătăţii şi muncii.

În urma aderării României la OCDE, tara noastră va beneficia în mod nemijlocit de un pool de expertiză şi experienţă diversă, din partea unor democraţii consacrate şi economii consolidate. Este o oportunitate de a interacţiona pe teme de substanţă cu state precum SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, tări din America Latină, precum şi multe state europene.

Statutul de membru OCDE este şi un indicater puternic de încredere pentru investitorii interni şi internaţionali raportat la sănătatea economiei interne. Aderarea atrage după sine şi accesul la cele mai bune date si statistici, având acces la un schimb de bune practici.

Aderarea la OCDE va oferi României posibilitatea de a se conecta şi de a influenţa dezbaterile pe principalele teme de actualitate - impozitare, inteligenţă artificială, nanotehnologie etc.".

• Obiective ale Guvernului

Adrian Ţuţuianu a enumerat principalele obiective pe care le are Guvernul în acest moment, menţionând că aderarea la euro este o discuţie foarte serioasă, dar că nu are o dată estimată pentru acest proces.

Astfel, Guvernul României şi-a asumat, prin Secretariatul General şi Ministerul Finanţelor, o serie de reforme orizontale menită să modernizeze administraţia publică centrală. Condorm oficialului guvernamental, acestea se concentrează în principal pe trei dimensiuni, şi anume:

- Îmbunătăţirea procesului decizional printr-o fundamentare adecvată a politicilor publice şi reglementărilor;

- Introducerea planificării strategice ca bază pentru reforma bugetară (bugetarea orientată spre obiective şi performanţă);

- Consolidarea funcţiei de coordonare inter-instituţională la Centrul Guvernului pentru mai buna implementare a politicilor trans-sectoriale.

Secretariatul General al Guvernului gestionează un total de 12 Jaloane şi zece Ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aferente următoarelor Reforme:

- Reforma 1. Predictibilitatea şi eficienţa proceselor decizionale prin întărirea capacităţii de coordonare a politicilor şi de realizare a analizelor de impact la nivelul Guvernului şi a ministerelor coordonatoare, precum şi prin consolidarea instrumentelor necesare în vederea creşterii calităţii consultărilor publice la toate palierele administraţiei;

- Reforma 2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată şi coerentă a iniţiativelor în domeniul schimbărilor climatice şi a dezvoltării durabile;

- Reforma 7. Evaluarea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate;

- Reforma 9. Îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat.

Multe dintre aceste reforme beneficiază de asistenţă tehnică atât din partea Băncii Mondiale (BM), cât şi din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). "Trebuie precizat că este vorba de reforme semnificative cu impact pe termen lung - peste orizontul de timp al PNRR (2026) - şi de care depinde inclusiv aderarea României la OCDE", a conchis Ţuţuianu.

Conform sursei citate, la nivelul Guvernului, se depun eforturi consolidarea capacităţii ministerelor de a fundamenta cât mai bine legislaţia, din trei perspective:

1. Elaborarea unor proiecte de acte normative mai simple şi mai clare, accesibile cetăţenilor şi fără sarcini/costuri nenecesare pentru aceştia şi pentru companii;

2. Realizarea unui proces de documentare solid pentru legislaţia cu impact asupra economiei, societăţii, mediului înconjurător, prin utilizarea de date statistice, analize, studii care să fundamenteze soluţiile propuse;

3. Implicarea reală a grupurilor interesate din societate în procesul decizional şi îmbunătăţirea consultării publice.

Printre altele, anul trecut şi-a început activitatea Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative (CCEIAN), consiliu independent care realizează un control al calităţii legislaţiei din perspectiva fundamentării acesteia, a mai anunţşat reprezentantul Secretariatului Guvernului.

Acesta a arătat că un alt comitet important gestionat de SGG este Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei (CERB), un comitet interministerial ce are rolul de a sprijini procesul de debirocratizare a administraţiei.

În continuarea demersurilor derulate în anii anteriori, au fost adoptate prin Ordin al Secretarului General al Guvernului instrucţiuni pentru utilizarea şi aplicarea corespunzătoare a Registrului unic de transparenţă a intereselor (RUTI). Scopul principal al Ordinului este creşterea calităţii şi caracterul complet al informaţiilor publicate în RUTI privind întâlnirile dintre factori de decizie si grupurile specializate ale societăţii civile, utilizarea corectă a registrului de către factorii de decizie şi grupurile specializate şi extinderea aplicării acesteia la factorii de decizie din administraţia publică locală.

Totodată, pentru asigurarea coordonării procesului de elaborare a strategiilor, SGG a aprobat Hotărârea Guvernului nr. 379/2022, privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategillor guvernamentale. Conform acestui act normativ, ministerele trebuie să urmeze o serie de paşi cu privire la iniţierea si elaborarea strategiilor care să asigure fundamentarea adecvată a acestora şi corelarea cu priorităţile sectoriale din Programul de guvernare şi din alte documente strategice asumate de România.

"Provocările pe termen lung se referă la schimbarea culturii organizaţionale din ministere, context în care Guvernul României depune eforturi susţinute, asumate inclusiv prin PNRR, pentru a încuraja tranziţia la un management modern bazat pe utilizarea datelor în fundamentarea politicilor publice şi pe coordonarea şi cooperarea inter- şi intra-instituţională. Aceste demersuri presupun atât o bună pregătire la nivel tehnic, cât şi voinţă politică", a concluzionat oficialul.

• Schimbările climatice

Reforma planificării strategice în corelare cu bugetarea pe programe va avea un impact pozitiv şi asupra iniţiativelor în domeniul schimbărilor climatice şi agendei pentru dezvoltare durabilă, ţinând cont de faptul că aceste politici prezintă o dimensiune trans-sectorială accentuată care necesită capacitate solidă de coordonare la centrul guvernului. În acest sens, echipa SGG colaborează îndeaproape cu Cancelaria Prim-ministrului, alături de care, prin intermediul Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC), monitorizează implementarea priorităţilor anuale ale Guvernului în acest domeniu. Totodată, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), asigură secretariatul tehnic al CISC.

Priorităţile anuale sunt decise în cadrul reuniunilor CISC şi pot fi de natură legislativă, financiară sau fiscală, legate de dezvoltarea politicilor publice pentru investiţii verzi sau de stabilirea cadrului metodologic sau administrativ. Priorităţile sunt aprobate anual în mod oficial de către Guvern, prin memorandum. România trebuie să comunice Comisiei Europene planurile de acţiune anuale şi raportările aferente până în anul 2026, a mai spus Adrian Ţuţuianu. Sursa citată a subliniat că, la finalul anului 2023 au fost realizate integral, conform planului, un număr de 29 de priorităţi din cele 48 prevăzute iniţial, rezultând un procent de implementare de 60%.