CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Tranziţia climatică - obstacol sau oportunitate pentru ţara noastră?

Reglementările Uniunii Europene în domeniul climei şi energiei pot duce la o contracţie a economiei şi comerţului ţării noastre, dar, în acelaşI timp, România are câteva atuuri ce pot aduce schimbări în structura unor ramuri economice şi susţine dezvoltarea ţării, conform opiniilor exprimate, marţi, în cadrul conferinţei "România - Strategia Dezvoltării", organizată de ziarul BURSA.

Dezvoltarea are nevoie de instrumente adecvate de finanţare, iar automatizările ce încorporează soluţii de inteligenţă artificială pot aduce mari câştiguri nu doar pentru actorii privaţi din economie, dar şi pentru instituţiile publice şi beneficiarii serviciilor acestora, au mai spus speakerii conferinţei.

Avocatul Gheorghe Piperea a subliniat că reglementările climatice şi directivele europene în privinţa emisiilor de CO2 prezintă provocări în special în zona industriei chimice, unde companiile suportă costuri foarte mari pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Potrivit domniei sale, directivele UE în ceea ce priveşte clima şi programele privind emisiile de carbon ar trebui adaptate la nevoile ţării noastre şi nu impuse de către Uniunea Europeană.

Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România în cadrul International Finance Corporation (WBG), este de părere că ţara noastră are o combinaţie de surse de producţie de energie aproape unică în Europa, astfel încât poate deveni un exportator de energie verde în tot continentul.

În opinia Irinei Siminenco, Corporate Affairs Manager la Nestle România, trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru dezvoltarea unei economii circulare. De asemenea, trebuie să acordăm o importanţă deosebită rezistenţei la schimbare, aceasta fiind singura constantă şi singura certitudine din viaţa noastră.

Tudor Cosăceanu, Regional Vice President România & Moldova la UiPath, a subliniat că există o diferenţă majoră între sectorul comercial şi cel public în ceea ce priveşte automatizarea, dar că instituţiile publice încep uşor să experimenteze şi să implementeze astfel de soluţii.

Conform Directorului General al FNGCIMM, Dumitru Nancu, circa 85.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au beneficiat, până în prezent, de programul IMM Invest, fapt ce a produs un impact fiscal atât direct, cât şi indirect în economia din România, însă anul acesta se va desfăşura ultima ediţie a acestui program, deoarece cadrul de ajutor de stat pentru IMM-uri va lua sfârşit.

Nu în ultimul rând, Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, a arătat că este necesară o modificare de paradigmă în ceea ce priveşte asigurarea surselor complementare de finanţare a investiţiilor, în condiţiile în care, ţara noastră va trece din poziţia de beneficiar net de fonduri europene către cea de contributor net.