Ţara noastră şi-a stabilit o serie de obiective pe termen lung în toate sectoarele economice în ceea ce priveşte schimbările climatice, dar atingerea acestora necesită investiţii pentru care trebuie găsite surse de finanţare, este una dintre concluziile dezbaterilor ce au avut loc marţi la cea de-a treia ediţie a Conferinţei "Piaţa financiar-bancară", organizată de Ziarul BURSA.
Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a afirmat: "România şi-a asumat un obiectiv major de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, luând ca an de referinţă anul 1990. Dacă până acum ne-am încadrat în grafic, această încadrare a fost făcută cu închideri de societăţi cu eliminări de companii, am închis mine, n-am mai procesat absolut nimic. De acum încolo acest proces va însemna pentru România echivalentul a 300 de miliarde de dolari, bani care vor trebui injectaţi în sistemul economic, o parte din bugetul de stat, o parte prin atragerea de investiţii, fie din capital românesc, fie din investiţii străine, deoarece, altfel, nu vom putea rămâne competitivi".
Investiţiile vor avea probabil costuri ridicate, în condiţiile în care, inclusiv pe fondul tranziţiei către energia verde şi a inflaţiei persistente, preţul mărfurilor a crescut şi există premise să continue să crească. "Credem că va exista o cerere structurală pentru mărfuri în următorii ani, inclusiv pe fondul unei oferte mai restrânse", a afirmat Ole Hansen, Head of Commodity Strategy în cadrul Saxo Bank.
Pe lângă sectorul bancar şi fondurile europene - de care ţara noastră va beneficia din ce în ce mai puţin - o sursă de finanţare complementară poate fi piaţa de capital care s-a dezvoltat în ultimii ani, astfel încât, în prezent, poate juca un rol mai important în economie.
"Piaţa are un istoric de zece ani de performanţe foarte bune, de finanţări reuşite pentru companii din diferite sectoare şi poate participa foarte activ la dezvoltarea segmentelor strategice. De asemenea, credem în complementaritatea sectorului bancar cu piaţa de capital", a afirmat Remus Dănilă, Business Development & IR Director în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Vorbind despre situaţia din Republica Moldova, Anca Dragu, guvernatorul băncii centrale a ţării, a punctat interesul companiilor din România pentru investiţii peste Prut, precum şi perspectiva listării unor societăţi din Moldova la Bursa de Valori Bucureşti. "Văd interes din partea companiilor din România, fie că sunt firme româneşti, fie societăţi cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operaţiunile în Republica Moldova. Noi avem o strategie prin care dorim să se vadă un rating mai bun de ţară pentru Moldova. Desigur, un rating mare atrage şi nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care îl au investitorii", a spus Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.