La aproape doi ani de la intrarea în vigoare a legii 216/2022, se observă potrivit datelor statistice că tendinţa de folosire de către companiile din ţara noastră a noilor cadre de restructurare este în creştere, a afirmat Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Mihai Paşca a spus: "Avem 64 de proceduri de concordat preventiv deschise în anul 2023, faţă de 74 de astfel de proceduri deschise pe legea veche în cei 9 ani de aplicare a acesteia. Vorbim despre companii de impact, cu cifre de afaceri importante, care au apelat la această procedură şi ne aşteptăm ca utilizarea concordatului preventiv să crească pe măsură ce aceste companii se vor redresa, vor ieşi din această procedură şi vor avea succes. Putem observa că balanţa înclină în continuare spre procedurile de insolvenţă - în anul 2023 au fost deschise 6650 de proceduri - acestea fiind cele mai importante din perspectiva companiilor".
Domnia sa a precizat că situaţia României nu este singulară în Uniunea Europeană şi, din acest motiv, Comisia Europeană a pregătit un proiect de modificare a directivei în domeniul insolvenţei şi cadrelor de restructurare a afacerilor.
Domnul Paşca a afirmat: "Noua propunere de directivă lansată de Comisia Europeană în anul 2022 vizează tema armonizării procedurilor de insolvenţă, procedurile pre-pack, atragerea răspunderii directorilor care nu apelează la timp la aceste proceduri, accesul practicienilor în insolvenţă la anumite baze de date şi proceduri simplificate pentru IMM-uri. Deşi Comisia a dorit ca propunerea să fie dezbătută accelerat şi adoptată rapid, evoluţia negocierilor nu a avut ritmul aşteptat, deoarece statele membre manifestă reticenţă cu privire la efectele pe care modificările respective le vor avea asupra mecanismelor interne".
Referitor la proiectul de modificare a directivei europene, în cadrul evenimentului de ieri, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) a arătat că, deşi iniţiativa legislativă a Comisiei Europene a debutat fulminant în anul 2021 şi în 2022 deja au fost consultări cu statele membre ale Uniunii Europene, la
un moment dat lucrurile s-au oprit, din cauza modificării care prevede implementarea unei legislaţii comune privind lichidarea IMM-urilor. La acest punct, mai multe state UE au o viziune diferită cu privire la proceduri faţă de aceea a Comisiei Europene, a precizat Simona Miloş care a punctat că este important că există interes pentru zona insolvenţei şi pentru procedurile de restructurare, şi că trebuie văzut ce nu a mers şi ce este de făcut pentru remedierea anumitor aspecte.