Ziarul BURSA a organizat a X-a ediţie a conferinţei “Energia în priză”, în data de 29 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.
Evenimentul a fost transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Criza gazelor - stocuri, surse alternative de furnizare, soluţii pentru o iarnă “caldă”;
•Sectorul energiei electrice – între criza preţurilor şi secetă; reconfigurarea pieţei furnizorilor;
•Revenirea la energia nucleară, ca sursă principală de energie ieftină şi sigură;
•Dezvoltarea lanţului naţional de producţie în sectorul energiei regenerabile;
•Proiectele de investiţii în regenerabile şi integrarea viitoarelor capacităţi în sistemul energetic naţional;
•Planul de dezvoltare a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice;
•Viitorul schemei de sprijin după 1 aprilie 2023;
•Marea Neagră şi Legea Offshore - ultimul tren pentru gazele offshore româneşti;
•Reinventarea pieţei de energie - reducerea ponderii în consum a PZU şi definirea mai bună a rolului traderului;
•Posibilitatea renunţării temporare la sistemul preţului marginal la nivelul UE;
•Starea de "sănătate financiară" a furnizorilor de gaze şi energie electrică; gradul lor de bancabilitate şi sursele de finanţare.
concluzii
DAN PAUL, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI BROKERILOR:
"Problema pieţelor de energie este manipularea"
Principala problemă a pieţelor de energie este că sunt manipulate, a afirmat Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, în cadrul Conferinţei "Energia în Priză", organizată săptămâna trecută de ziarul BURSA.
Domnia sa a afirmat: "După această perioadă cu volatilitate mare în care preţul energiei a crescut de zece ori, ANRE a făcut o analiză şi a aplicat o serie de amenzi traderilor de energie în valoare de 15 milioane de lei, la o piaţă de 20 de miliarde. Adică a aplicat o amendă de 0,075% (n.r. din valoarea pieţei), ceea ce cred că este o glumă. Iar amenda a fost dată pentru «manipularea sau intenţia de manipulare a pieţei». Chiar se menţionează că este o infracţiune. Dar dacă este infracţiune, atunci este ceva penal. Nu cumva cineva sabotează această piaţă? Ce s-a întâmplat cu preţul de a crescut de zece ori, în condiţiile în care producătorii sau ceilalţi jucători din lanţ nu şi-au crescut costurile de zece ori!?".
Reprezentantul Ministerului Energiei:
"Majoritatea companiilor va supravieţui crizei energetice"
Conferinţa "Energia în Priză", ediţia a X-a, organizată de ziarul BURSA, a oferit ocazia reprezentanţilor autorităţilor şi celor din mediul de afaceri să discute despre situaţia critică la care s-a ajuns pe piaţa energiei, despre efectele acesteia şi despre posibilele soluţii care ar putea fi adoptate.
Moderată de Ovidiu Demetrescu, partener OECD Capital & Resource şi London Brokers, dezbaterea a pornit de la realitatea că preţurile au crescut de zece ori din 2020 şi până acum, în condiţiile în care România importă doar o mică parte din energia necesară, şi că este nevoie de o strategie privind diversificarea producţiei şi protecţia operatorilor economici în perioada următoare.
Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a ţinut să sublinieze că pieţele europene sunt interconectate în acest moment şi că preţul rezultat în prezent este format în urma acestei interconectări, astfel încât ar fi greu ca România să fixeze un preţ reglementat câtă vreme trebuie să importe, totuşi, o parte din energia consumată.
speakeri
Dan–Dragoş Drăgan
Secretar de Stat, Ministerul Energiei
•“Nu vom ajunge la momentul în care cineva să nu beneficieze de energie”
"Cu siguranţă că nu vom ajunge la momentul în care cineva să nu beneficieze de energie, dar nu toţi vor avea acces la preţuri plafonate", a subliniat Dan-Dragoş Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei.
Printre altele, oficialul a menţionat că, pe termen mediu şi lung, trebuie să devenim toţi prosumatori, casnici sau industriali.
Dragan a ţinut să sublinieze că pieţele europene sunt interconectate în acest moment şi că preţul rezultat în prezent este format în urma acestei interconectari, astfel încât ar fi greu ca Romania să fixeze un preţ reglementat, câtă vreme trebuie să importe, totuşi, o parte din energia consumată.
În opinia sa, preţul energiei a crescut de mai multe ori pentru că nu s-au realizat investiţii în creşterea capacitatii de producţie, astfel încât statul trebuie să intervină acum pentru susţinerea consumatorilor şi a anumitor sectoare din economie.
Sándor Bende
Preşedintele Comiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
•“Intervenim pentru ca un participant la economie să nu aibă preţ discriminatoriu faţă de altul”
În opinia lui Sandor Bende, preşedintelele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputatilor, poate ar trebui să venim cu un preţ reglementat, ca înainte de liberalizare, pentru 1-2-3 ani: "Intervenim în acest fel pentru ca un participant la economie să nu aibă preţ discriminatoriu faţă de altul. (...) Acelaşi produs se încadrează, sa spunem, la un preţ de producţie ce include energia electrică la 1 leu/KWh, dacă producătorul este un IMM, iar dacă în locul IMM-ului avem o companie cu 250 de salariaţi, mult mai mare, preţul energiei nu mai este plafonat, iar produsul iese mult mai scump. Pe termen mai lung, compania mai mare poate ieşi din piaţă, iar oferta nu poate fi asigurată doar de IMM-uri, la nivel de economie, iar cei care vor face importurile vor putea creşte speculativ preţurile".
Zoltan Nagy-Bege •“Avem stocuri de gaze la un nivel satisfăcător”
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
În mod categoric ne aşteaptă o iarnă complicată, dar nu pentru că vom avea temperaturi anormale, spune Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), adăugând: "Probabil că temperaturile se vor situa în mediile multianuale pe care le-am avut în ultimul deceniu. Probabil că vom avea 10, 15, 20 de zile friguroase, când pe partea de gaze naturale consumul zilnic va sări de 50, 55 de milioane de metri cubi. Pe partea de gaze e puţin probabil să avem complicaţii. Avem stocuri la un nivel satisfăcător. În continuare se înmagazinează şi probabil că ritmul va scădea. Dacă în luna iulie am avut, în medie, peste 16 milioane de metri cubi înmagazinaţi zilnic, cantitatea a început să scadă. Mă aştept ca şi în octombrie să înmagazinăm, în medie, poate 10 milioane de metri cubi, ceea ne va duce la un grad de umplere a depozitelor de peste 90%. În acest moment suntem la 84%".
Oficialul ANRE subliniază: "Pe partea de gaze situaţia este relativ stabilă, în continuare avem producţie şi, din păcate, ne ajută faptul că anumiţi consumatori industriali şi-au oprit activitatea şi nu mai consumă gaze. Am văzut că în primele şase luni ale anului 2022, consumul casnic s-a redus cu 5,2%, ceea ce este normal, e o oscilaţie în funcţie de temperatura ambientală. În schimb, consumul industrial şi cel al producătorilor de energie termică a scăzut cu aproape 18%, ceea ce în medie înseamnă un declin de 13%. Dacă extrapolăm, şi tot anul vom avea o scădere de 13%, înseamnă că abia vom trece de 10 miliarde metri cubi - consum anual de gaze. Din păcate, dificultăţile cu care se confruntă industria ne ajută să nu avem probleme în alimentarea cu gaze naturale".
Silvia Vlăsceanu •“Consumul zilnic de electricitate tranzacţionat pe PZU este enorm, iar preţurile au nişte vârfuri uneori care ne înfioară”
Director executiv HENRO
Nicio ţară nu a găsit formula perfectă pentru sprijnirea consumatorilor casnici şi noncasnici, a precizat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO. Domnia sa consideră că şi consumatorii noncasnici trebuie să fie sprijiniţi, pentru că, altfel, nu vom mai avea industrie, angajati, taxe, bani de facturi etc.
În prezent, 52% din consumul zilnic se tranzacţionează pe PZU, ceea ce este enorm, şi uneori se tranzacţionează la preţuri cu nişte vârfuri care ne înfioară, însă acestea nu se regăsec în facturi, a mai spus Silvia Vlăsceanu.
Referitor la preţurile electricităţii de pe piaţa spot, domnia sa a explicat: "În urmă cu doi ani, când a început pandemia, Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) de pe OPCOM nu funcţiona la capacitatea de astăzi. În 2020, preţurile pe PZU erau mai bune decât cele din contractele la termen. Mulţi credeau că va continua această situaţie, aşa că, în 2021, când producătorii mari au ieşit pe contracte la termen, primii care au cumpărat au fost nu furnizorii clienţilor finali, ci traderii. Pe la mijlocul lui 2021, PZU a început să crească, pentru că atunci şi-au adus aminte că au nevoie de energie furnizorii finali. Producătorii mari nu mai aveau aceeaşi cantitate disponibilă ca la începutul anului. Preţul cu care au vândut energie era sub 300 de lei, iar anul acesta preţul mediu pe pieţele la termen este de 570 de lei".
Harri Kiiski •“Europa ar putea fi nevoită să cumpere îngrăşăminte ruseşti pentru a-şi salva agricultura”
Directorul General al Azomureş
Statele europene ar putea ajunge să cumpere îngrăşăminte din Rusia pentru a-şi salva agricultura, dacă preţurile energiei continuă să crească, blocând astfel producţia de îngrăşăminte, deoarece fabricile ar fi în imposibilitatea de a suporta o creştere continuă a preţurilor, afirmă Harri Kiiski, Directorul General al Azomureş.
Acesta susţine că actuala criză a preţurilor energiei, precum şi penuria de combustibili fac parte dintr-un plan al Rusiei, conceput încă dinaintea invaziei Ucrainei.
"Anul trecut, pe 21 octombrie, Vladimir Putin a afirmat că industria europeană a îngrăşămintelor va fi închisă din cauza preţurilor mari ale energiei şi că europenii sunt bineveniţi să cumpere fie îngrăşăminte, fie alimente. Putem vedea că exista deja un plan care a fost iniţiat cu mult înainte de invazia Ucrainei. Ştia care sunt punctele slabe ale Europei, energia, ştia de asemenea şi unde Rusia este puternică. 20 până la 25% din piaţa mondială a îngrăşămintelor era controlată de ruşi, hrana este 20% din Rusia, la care se adaugă 10% din Ucraina. Acestea sunt instrumente foarte puternice, arme de război. Impact asupra energiei, impact asupra producţiei de alimente, totul merge de fapt în conformitate cu planul lui Putin", afirmă Kiiski.
Laurenţiu Urluescu •“Se simte o lipsă crasă de răspuns din partea autorităţilor la cererile de clarificare ale pieţei”
Preşedintele AFEER
Pe piaţa de energie din România, am furat puţin startul faţă de celelalte ţări europene, este de părere Laurenţiu Urluescu, Preşedintele AFEER, afirmând că am creat o bombă nucleară în sector, întrucât măsurile luate de autorităţi afectează toţi jucatorii din piaţă.Domnul Urluescu a făcut referire la OUG 119, care pune unele piedici în derularea activităţii jucătorilor din domeniu. Printre acestea se numără: - Limitarea decontării la 1.300 lei/MWh, care, în opinia sa, este un nivel vădit sub preţul pieţei şi induce pierdere din start; - Taxarea activităţii de tranzacţionare peste costuri; - Retroactivitatea, taxându-se tranzacţii făcute în trecut şi cu livrare în această perioadă; - Blocarea comercială a importului de energie electrică şi/sau gaze naturale înainte de iarnă; - Taxarea suplimentară a exportului, care este o invitaţie la reciprocitate.Laurenţiu Urluescu vorbeşte şi despre o dublă taxare, la producători şi la nerezidenţi.Potrivit domniei sale, schimbarea categoriilor de consumatori induce dificultăţi logistice în relaţia cu consumatorul, respectiv necesită modificări în sistemul informatic, produce neclarităţi privind calculele de decontare şi contribuţia de solidaritate, evidenţiindu-se şi o lipsă de răspuns la cererile de clarificare ale operatorilor din piaţă.Preşedintele AFEER a menţionat că efectele deja resimţite de piaţă sunt: - Furnizorii sunt reticenţi la prelungirea contractelor sau la preluarea consumatorilor ce beneficiază de plafonare (limitarea la 1.300 lei induce pierdere din start); - De la 1 septembrie nu s-au făcut tranzacţii forward nici pe energie electrică, nici pe gaze natural; - Nu există energie în piaţă; - Nu mai există preţ de referinţă; - Diferenţa de preţ PZU RO-DE creşte - de la 21 de euro în august la 44 de euro în septembrie; - Preţul scade mai puţin la noi decât în Germania".Printre altele, domnul Urluescu a menţionat că se simte "o lipsă crasă de răspuns la cererile de clarificare cerute de piaţă din partea autorităţilor", precizând că, din cauza întârzierilor decontărilor de la stat pentru plafonare, toţi furnizorii "sunt în corzi din punct de vedere financiar", iar băncile nu mai dau credite.
Dan Paul
Preşedintele Asociaţiei Brokerilor
•“Problema pieţelor de energie este că sunt manipulate”
Principala problemă a pieţelor de energie este că sunt manipulate, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Domnia sa a afirmat: "După această perioadă cu volatilitate mare în care preţul energiei a crescut de zece ori, ANRE a făcut o analiză şi a aplicat nişte amenzi traderilor de energie în valoare de 15 milioane de lei - la o piaţă de 20 de miliarde. Adică a aplicat o amendă de 0,05% - cred că este o glumă. Iar amenda a fost dată pentru manipularea sau intenţia de manipulare a pieţei. Chiar se spune - infracţiunea de ... Dar dacă este infracţiune, atunci e penal. Nu cumva sabotează cineva această piaţă. Ce s-a întâmplat cu preţul de a crescut de zece ori, în condiţiile în care producătorii sau ceilalţi jucători din lanţ nu şi-au crescut costurile de zece ori".
Dan Paul a adăugat: "Nu este momentul în care să discutăm despre modelul de piaţă, pentru că de fapt nu avem nicio piaţă. De ce suntem obligaţi să vindem pe PZU, de ce nu avem încă o Contraparte Centrală care să garanteze aceste tranzacţii? Nu preţul este problema, ci modul în care se fixează preţul. Pentru ca o piaţă să nu fie manipulată există nişte reguli, prin care se interzice, se stopează şi se sancţionează manipularea pieţei. Există un tunel de preţ, există momente în care piaţa se opreşte dacă este prea volatilă şi momente în care piaţa este liberă. Manipularea este infracţiune, ANRE recunoaşte că este infracţiune şi dă o contravenţie de 0,05%. În aceste condiţii, de ce să nu faci în continuare (...). Piaţa nu are reguli, iar ANRE, Ministerul Energiei care controlează OPCOM prin Transelectrica, trebuie să impună reguli".
Dumitru Chisăliţă
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă
•“Tranziţia energetică se află în impas”
Trendul de tranziţie energetică pe care Uniunea Europeană l-a urmat în ultimii ani se află într-un impas, este de părere Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
"Europa a plecat în urmă cu câţiva ani într-o foarte puternică idee de tranziţie energetică, din considerente de mediu, de resurse şi alte motive. S-a demarat această acţiune de tranziţie energetică iar în momentul de faţă ne găsim într-un mare impas. Am suspendat aceste tranziţii energetice. Problemele de zi cu zi ne-au făcut să uităm aceste idei. Aceste tranziţii, odată începute trebuie să fie continuate. Sistemul energetic nu este un sistem pe care sa il poti lasa de pe o zi pe alta. Ai nevoie de timp ca sa il pregatesti" susţine Dumitru Chisăliţă.
Theodor Livinschi
Vicepreşedintele Asociaţiei Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER)
•“Nu a ajuns nimeni, momentan, să îşi închidă capacitatea de producţie”
Theodor Livinschi, vicepreşedinte (ACCER) a lansat mai multe întrebări şi propuneri către autorităţi: "Nu a ajuns nimeni, momentan, să îşi închidă capacitatea de productie pentru că nu ar exista energie sau gaze. Am aflat azi de oferta publică a celor de la Nuclearelectrica şi discutam cu membrii cum se va implementa articolul 7 din ordonanţă. Avem mai mulţi membrii care au trimis oferte clare, nu s-au primit răspunsuri până pe data de 27 septembrie. Am primit un răspuns politicos, dar nu s-a specificat nimic de existenţa unei oferte publice valabile la momentul trimiterii respectivei adrese. Ne-am bucura ca ofertele să fie mai accesibile şi puţin mai lungi ca valabilitate. Am observat că există un criteriu de medie pe 3 ani a cifrei de afaceri în valoare de 500 milioane de lei. Nu e specificată o astfel de limită în ordonanţă, sunt companii care nu se pot plia pe criteriile de selecţie şi am vrea să aflăm cum s-a ajuns la această limită inferioară. Sunt destul de multe companii excluse de acest criteriu de selecţie".
Theodor Livinschi a mai punctat: "În România la nivelul anului 2021doar 4% din consumul de energie electrică nu a fost acoperit de producţia locală. Din acesta, 77 % a fost generată de companii controlate mai mult sau mai puţin de statul român. De ce punem întrebări, pentru că nu există nicio urmă de predictibilitate. Vorbim de o creştere a costurilor cu 200% la energie şi de 300% la gaze naturale. Aşteptăm cu interes să realizăm o analiză pentru luna septembrie, prima lună când noua ordonanţă îşi va face simţite efectele. Situaţia va arăta mult mai rău. Produci astăzi şi nu ştii costurile. Nu există opţiuni realiste de contractare. Soluţia pe care noi am propus-o, la finalul lunii august: o pondere din consum să beneficieze de un preţ limitat şi o altă pondere să aibă preţ negociat în piaţă. Nu ştim dacă propunerea noastră a fost luată în considerare. Noi credem că ar rezolva foarte multe probleme, e un mecanism care merge pentru toată zona de consum".
Livinschi a avut un set de întrebări adresate autorităţilor şi operatorilor din piaţă, la care aşteaptă răspunsuri. Una dintre acestea era legată de modul cum ar putea consumatorii să cumpere energie electrică direct de la producători. O chestiune foarte interesantă!
Lucian Enaru •“Pentru un utilizator industrial, cumpătarea are costuri care îl scot din piaţă”
Country General Manager România, Moldova, Armenia, Schneider Electric
Preţul mare al energiei este o realitate, deci nu putem să negăm că astăzi vorbim despre preţuri de 2.000-3000 de lei, iar acum câţiva ani vorbeam de 200 de lei, spune Lucian Enaru, Country General Manager România, Moldova, Armenia, Schneider Electric, adăugând: "Cu toate acestea, trebuie să acceptăm faptul că suntem într-o criză şi că trebuie să facem ceva. Trebuie să facem ceva pe termen scurt şi pe termen lung. Pe termen lung, în ipoteza unui consumator casnic, a unui jucător în orice segment industrial sau în zona de clădiri, fie că sunt industriale sau comerciale, este necesară o acţiune din care să se vadă un rezultat în câteva luni. ANRE ne îndeamnă să fim cumpătaţi. Da, e o soluţie să fim cumpătaţi, dar utilizatorul casnic vrea şi puţin confort, iar atunci când mergem în mall-uri sau în alte clădiri vrem, şi acolo, confort".
Domnia sa adaugă: "Putem să fim cumpătaţi, dar poate pentru un utilizator industrial, cumpătarea are nişte costuri care îl scot din piaţă. Deci, oricât ar încerca să fie de cumpătat un mare utilizator, mai ales cel industrial, nu putem vedea roade". În schimb, Lucian Enaru îndeamnă la eficienţă energetică, aceasta reprezantând "altceva" faţă de cumpătare. Domnia sa subliniază: "Eficienţa energetică o cheie pentru industria românească, mai ales că e într-o competiţie directă şi acerbă cu industrii şi segmente din Europa care au ceva mai multă experienţă şi beneficiază de mai multe investiţii".
În opinia oficialului Schneider Electric, o soluţie de eficienţă energetică, un management digital al energiei, pot reduce consumul energetic cu 20-30%, "în funcţie de proces şi de segmentul de activitate".
Dan Bold •“Preţurile energiei ar trebui reglementate pe un interval de 2-3 ani”
Business Development Manager REI
În prezent suntem într-o criză majoră, atrage atenţia Dan Bold, Business Development Manager REI, precizând că asistăm la crize multiple, iar dintre acestea, criza energiei afectează piaţa noastră, respectiv activitatea economică.
În acest context, domnia sa trage un semnal de alarmă, spunând: "Probabil că este nevoie de o decizie politică strategică. Soluţia ar fi reglementarea preţurilor pe un interval de 2-3 ani şi evaluarea costului economic al unei astfel de măsuri. Este necesar să ştim cât ar costa această reglementare a preţurilor raportat la efectul în cascadă pe care îl creează în economia reală preţurile actuale ale energiei şi specula din domeniu".
Dan Bold aminteşte că în luna octombrie vor fi disponibile pe piaţă ajutoare de stat de circa un miliard de euro: 500 de milioane de euro pentru sectorul privat - pentru companii, actori economici - şi 500 de milioane pentru OAT-uri, adică beneficiari publici - primării, consilii judeţene. Conform domniei sale, scopul ajutoarelor este crearea de capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile şi anveloparea sau eficientizarea energetică a clădirilor.
Dumitru Coman •“Nu facem parte dintre companiile care îşi permit să-şi oprească activitatea”
Chief Technical Officer – CTO, Chimcomplex
Chimcomplex Borzeşti nu face parte dintre companiile care îşi permit să-şi oprească activitatea din cauza preţurilor energiei, a afirmat Dumitru Coman, Chief Technical Officer - CTO, al combinatului chimic.
Domnia sa a afirmat: "În această criză, în cadrul căreia preţul energiei electrice a trecut de la 240 de lei MWh la 3.600 de lei, am văzut ce înseamnă impactul (n.r. creşterii preţurilor) în zona financiară. De la o factură a energiei de câteva milioane de euro am ajuns la câteva zeci de milioane de euro. Acestea sunt provocările pe care le are un consumator final în ziua de astăzi. Din acest motiv, la Chimcomplex suntem focalizaţi să găsim soluţii ca să mergem mai departe. Nu facem parte dintre companiile care îşi permit să îşi oprească activitatea. Suntem o companie cu un flux continuu, pentru care o oprire de două-trei săptămâni poate deveni ireversibilă, adică să nu mai putem porni niciodată. Pentru că în instalaţiile chimice avem tehnologii de înaltă eficienţă, nanotehnologii cu catalizatori sofisticaţi. Toate aceste procese impun şi o anumită strategie de funcţionare. Din acest motiv, din păcate noi nu avem opţiunea să punem lacătul, să închidem, decât dacă ne propunem să închidem definitiv. Ceea ce nu vom face pentru că am acumulat experienţă. Chimcomplex este o companie privată, cu capital integral românesc, o companie care se bazează aproape în exclusivitate pe resurse naturale româneşti. Suntem o companie ce înnobilăm materiile prime brute din România. În afară de sare, calcar, înnobilăm şi gaze şi energie electrică".
Petru Ruşeţ
Director General, Siemens Energy România
•“Pentru următoarea perioadă combustibilii fosili sunt soluţia”
Combustibilii fosili sunt soluţia pentru a menţine producţia energetică la un nivel constant, în ciuda politicilor de tranziţie energetică pe care Europa le practică în ultimii ani, este de părere Petru Ruşeţ, Director General al Siemens Energy România.
Potrivit acestuia, cea mai bună soluţie energetică este gazul, care poate nu doar să reducă intermitenţele din producţia de energie ci şi emisiile de carbon, datorită tehnologiilor în dezvoltare pentru acest tip de combustibil.
"Cu siguranţă, eficienţa cu care utilizăm resursele energetice este o problemă. În ceea ce priveşte cărbunele suntem mult sub 50% iar asta e o mare problemă. Vorbind despre tranziţia energetică, sunt câteva adevăruri incomode.
Vorbim foarte mult în Europa de tranziţie energetică dar, din păcate, pentru următoarea perioadă, combustibilii fosili sunt soluţia. Pentru un megawat retras din zona de combustibil fosil trebuie să acoperim cel puţîn 3 megawaţi de surse regenerabile pentru a acoperi intermitentă. Cu siguranţă, nimeni nu este pregătit să acopere acest număr triplu. Gazul metan poate fi elementul care poate acoperi intermitenţele şi care să reducă cu 70% emisiile de carbon în următoarea decadă, tehnologiile pentru acest combustibil fiind în dezvoltare" a spus Petru Ruşeţ.
Mihai Bălan
Director Executiv, Asociaţia Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA)
•“Dacă înlocuim dependenţa de gaz din Rusia cu dependenţa de panouri fotovoltaice din China, nu am rezolvat nimic”
Subiectul energiei regenerabile a fost abordat de Mihai Bălan. Acesta a declarat: "În 2018 ceream contracte pe termen lung şi mai ceream o ţintă ambiţioasă de regenerabile de 32% până în 2030. Acum am ajuns să avem nevoie de 15 megawaţi de energie eoleniana şi fotovoltaică pentru că e nevoie de energie. În rest nu s-a întâmplat mare lucru pentru că statul român a decis să aibă o strategie bazată pe acest gaz ca energie de tranziţie, o vulnerabilitate acum speculată la nivel european în actualul context. Anul viitor vom vedea şi mai multe capacităţi şi în energia fotovoltaică şi eoliană, pentru că lumea are mare nevoie de energie. Este mult spaţiu de business, trebuie doar să înlăturăm barierele. Mai avem probleme superficial puse, problema cu terenurile şi una legată de tranzacţiile financiare impuse de noua ordonanţă. Predictibilitatea legislativă e o problemă de care ne tot lovim. Pe de altă parte avem şi avantaje în România. Dispunem de fonduri fără precedent în sectorul asta şi avem o nevoie masivă de energie. Sunt probleme structurale, una este legată de reţele, trebuie să vedem în ce direcţie mergem, fără reţele nu putem vorbi de electrificare".
Problema forţei de muncă a fost, de asemenea abordată: "Forţa de muncă este o problemă. În industria regenerabilă avem în 2026, doar în sectorul solar, nevoie de aproximativ 45.000- 60.000 de angajaţi. Acum construim cu tehnicieni din Turcia. Dacă înlocuim dependenţa de gaz din Rusia cu dependenţa de panouri fotovoltaice din China, nu am rezolvat nimic. Dacă reduce gradul de concentrare de la 95% putem să fim mai siguri că nu înlocuim în Europa o dependenţă cu alta". Potrivit lui Mihai Bălan, energia regenerabilă reprezintă o şansă pentru Europa.
Ovidiu Demetrescu •“Suntem în război; este un război al energiei”
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers
Ne aflăm într-un adevărat război al energiei, care are consecinţe foarte serioase atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru marii consumatori industriali, a afirmat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
Domnia sa a spus: "Subiectul fierbinte al zilei este energia, fie că este energie electrică sau combustibil gazos, toţi avem această problemă cu energia, de la mic la mare, de la consumatorul casnic până la marii consumatori industriali, şi încercăm să ne dăm seama care sunt consecinţele pe lanţul valoric, în industriile cele mai puternic afectate. Dar dincolo de aceste consecinţe, aş vrea să vă spun că suntem în război. Este un război al energiei. Nu este o joacă, războiul acesta are consecinţe foarte serioase - gândiţi-vă ce ar însemna o zi fără energie electrică în vieţile noastre".
Ovidiu Demetrescu a adăugat: "Într-o declaraţie de presă apărută în această dimineaţă, se spunea că «nu-i putem salva pe toţi jucătorii din economie». Există o listă. Dacă vă amintiţi filmul Lista lui Schindler, cred că din păcate suntem într-un scenatriu de genul acesta. Este foarte important să avem o dezbatere legată de ceea ce salvăm şi cum continuăm. Mai mult decât atât, anul trecut dezbăteam tema creşterii preţului energiei. În anul 2020 aveam un preţ al energiei electrice în jur de 240 de lei pe MWh, iar astăzi vorbim de un preţ de «ori zece» faţă de acel preţ de referinţă. Este peste 2.000 de lei pe MWh. Ce s-a întâmplat de atunci şi până acum ... În opinia mea, preţurile sunt total nejustificate, în condiţiile în care avem surse de energie care, în unele cazuri nu depind nici de combustibili fosili şi nu depindem nici de importuri de enegie decât într-o mică măsură".
Video
Zoltan Nagy-Bege
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
Theodor Livinschi
Vicepreşedintele Asociaţiei Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER)
Revista Presei
• rador.ro