Nicio ţară nu a găsit formula perfectă pentru sprijnirea consumatorilor casnici şi noncasnici, a precizat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO. Domnia sa consideră că şi consumatorii noncasnici trebuie să fie sprijiniţi, pentru că, altfel, nu vom mai avea industrie, angajati, taxe, bani de facturi etc.
În prezent, 52% din consumul zilnic se tranzacţionează pe PZU, ceea ce este enorm, şi uneori se tranzacţionează la preţuri cu nişte vârfuri care ne înfioară, însă acestea nu se regăsec în facturi, a mai spus Silvia Vlăsceanu.
Referitor la preţurile electricităţii de pe piaţa spot, domnia sa a explicat: "În urmă cu doi ani, când a început pandemia, Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) de pe OPCOM nu funcţiona la capacitatea de astăzi. În 2020, preţurile pe PZU erau mai bune decât cele din contractele la termen. Mulţi credeau că va continua această situaţie, aşa că, în 2021, când producătorii mari au ieşit pe contracte la termen, primii care au cumpărat au fost nu furnizorii clienţilor finali, ci traderii. Pe la mijlocul lui 2021, PZU a început să crească, pentru că atunci şi-au adus aminte că au nevoie de energie furnizorii finali. Producătorii mari nu mai aveau aceeaşi cantitate disponibilă ca la începutul anului. Preţul cu care au vândut energie era sub 300 de lei, iar anul acesta preţul mediu pe pieţele la termen este de 570 de lei".
Producătorii nu pot să vândă direct, cu excepţia unuia singur (n.r. Hidroelectrica), care şi-a mărit portofoliul de clienţi casnici, numărul zilnic de cereri ajungând la 5000, la un portofoliu de 300.000 de clienţi, a spus directorul executiv al HENRO, adăugând că mai este loc, până la 8 milioane de consumatori, ceea ce înseamnă că acest producător nu va ajunge să monopolizeze piaţa. Consumatorii care s-au mutat la Hidroelectrica nici nu au nevoie de plafonare, indiferent de cât ar consuma, pentru că preţul este sub cel plafonat, conform sursei citate.
Silvia Vlăsceanu a menţionat că preţul la furnizorii clienţilor casnici este la 700-800 de lei pe MWh, iar, pentru 2022, dacă nu au cantitatea necesară de energie până la 31 decembrie, mai completează de pe PZU, dar nu cantităţi semnificative.
Anul trecut, producătorii mari au încheiat tranzacţii la termen pentru mai mult de 87% din cantitatea de energie produsă, iar anul acesta au început deja să fie publicate rezultatele la şase luni, Hidroelectrica contractând 86% în primul semestru al anului. Deci nu sunt contracte pe pieţele spot, unde nu vom întâlni producători cu capital de stat decât pentru a acopri nişte vârfuri ale cererii şi ofertei, a menţionat domnia sa.
Producătorii de stat nu pot asigura decât circa 70% din consum, a adăugat aceasta, apreciind că nu pot fi reglementaţi doar ei, pentru că se distorsionează piaţa.
În opinia doamnei Vlăsceanu, nu mai poate fi făcută o reglementare clasică: "Şi OUG 114 a condus la distorsiuni, presiunea s-a mutat pe industrie, aşa că nici acel model nu mai poate fi implementat astăzi. Nu mai putem vorbi despre reglementări decat dacă facem referire la cele de la nivel european, acelea dacă vor fi luate peste tot şi ni se vor impune, nu avem cum să nu le respectăm".
Soluţia directorului executiv al HENRO la problemele din piaţă este încheierea de contracte pe termen lung: "Să vină furnizorii, operatorii de reţea, marii clienţi, să negocieze direct pentru energia disponbilă, nu este nevoie de nicio modificare legislativă pentru acest lucru".
Printre propunerile făcute de piaţă se numără şi cea care prevede ca marii clienţi industriali să aibă macar 40% din energie prin contracte la trei ani, ca să poată şti ce cantitate de electricitate au şi că-şi pot continua activitatea în următorii ani.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.09.2022, 15:04)
Vorba multă despre efecte,
NIMIC despre CAUZE