CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Reprezentantul Ministerului Energiei: "Majoritatea companiilor va supravieţui crizei energetice"

Conferinţa "Energia în Priză", ediţia a X-a, organizată de ziarul BURSA, a oferit ocazia reprezentanţilor autorităţilor şi celor din mediul de afaceri să discute despre situaţia critică la care s-a ajuns pe piaţa energiei, despre efectele acesteia şi despre posibilele soluţii care ar putea fi adoptate.

Moderată de Ovidiu Demetrescu, partener OECD Capital & Resource şi London Brokers, dezbaterea a pornit de la realitatea că preţurile au crescut de zece ori din 2020 şi până acum, în condiţiile în care România importă doar o mică parte din energia necesară, şi că este nevoie de o strategie privind diversificarea producţiei şi protecţia operatorilor economici în perioada următoare

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a ţinut să sublinieze că pieţele europene sunt interconectate în acest moment şi că preţul rezultat în prezent este format în urma acestei interconectări, astfel încât ar fi greu ca România să fixeze un preţ reglementat câtă vreme trebuie să importe, totuşi, o parte din energia consumată.

În opinia sa preţul energiei a crescut de mai multe ori pentru că nu au fost realizate investiţii în creşterea capacităţii de producţie, astfel încât statul trebuie să intervină acum pentru susţinerea consumatorilor şi a anumitor sectoare din economie.

Drăgan, care a negat existenţa unei liste cu companiile ce vor fi salvate când nu vor mai putea să acopere preţurile actuale, crede că majoritatea actorilor din economie vor reuşi să supravieţuiască, iar pe termen mediu şi lung ar trebui să devină prosumatori (n.r. producători) atât consumatorii casnici, cât şi cei industriali, fiind încurajaţi în acest sens de schemele de sprijin aprobate de Guvern.

Vor exista în plus scheme pentru ajutorarea marilor consumatori şi programe de stimulare a companiilor care investesc în noi capacităţi de producţie, în zona regenerabilelor, cogenerării, hidrogenului.

"Din păcate, nu putem face astăzi ce nu s-a făcut în opt ani, soluţiile pe termen scurt sunt date de noua ordonanţă privind plafonarea preţurilor, trebuie să eficientizăm în plus consumul. Dezbaterile din Camera Deputaţilor privind această ordonanţă vor fixa şi industriile sau marii consumatori care pot intra sub efectele preţului plafonat, în funcţie de resursele financiare care pot fi alocate în acest scop. Nu vom ajunge la momentul în care cineva să nu poată beneficia de energie, dar nu toată lumea va avea acces la preţurile plafonate", subliniază secretarul de stat din Ministerul Energiei.

Reprezentanţii marilor consumatori industriali au ţinut să-i amintească oficialului că, în prezent, s-au închis multe capacităţi din cauza preţurilor din energie - industria chimică, îngrăşămintele, mare parte din industria aluminiului - iar energia, şi aşa scumpă cum a devenit, este tot mai greu de procurat de la producători, grosul tranzacţiilor mutându-se în piaţa zilei următoare.

În Europa, 75% din capacităţile din industrie nu funcţionează, spune Drăgan, deci nu este o situaţie doar la nivelul României, iar statul face acum eforturi să plătească toate sumele datorate furnizorilor pentru a nu exista blocaje.

Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers, atrage atenţia că suntem într-un război al energiei: Suntem în război. Este un război al energiei. Nu este o joacă, războiul acesta are consecinţe foarte serioase - gândiţi-vă ce ar însemna o zi fără energie electrică în vieţile noastre".

Demetrescu a adăugat: "Într-o declaraţie de presă apărută în această dimineaţă, se spunea că «nu-i putem salva pe toţi jucătorii din economie». Există o listă. Dacă vă amintiţi filmul Lista lui Schindler, cred că, din păcate, suntem într-un scenariu de genul acesta. Este foarte important să avem o dezbatere legată de ceea ce salvăm şi cum continuăm. Mai mult decât atât, anul trecut dezbăteam tema creşterii preţului energiei. În anul 2020 aveam un preţ al energiei electrice în jur de 240 de lei pe MWh, iar astăzi vorbim de un preţ «ori zece» faţă de acel preţ de referinţă. Este peste 2.000 de lei pe MWh. Ce s-a întâmplat de atunci şi până acum ... În opinia mea, preţurile sunt total nejustificate, în condiţiile în care avem sursele noastre de energie, care, în unele cazuri, nu depind nici de combustibili fosili şi nu depindem nici de importuri de enegie decât într-o mică măsură".

• Deputatul Sandor Bende: "Ar fi utilă introducerea unui preţ reglementat, ca înainte de pandemie"

În opinia lui Sandor Bende, preşedintelele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, ar fi utilă introducerea unui preţ reglementat, ca înainte de liberalizare, pentru 1-2-3 ani: "Intervenim în acest fel pentru ca un participant la economie să nu aibă preţ discriminatoriu faţă de altul".

"Acelaşi produs se încadrează, să spunem, la un preţ de producţie ce include energia electrică la 1 leu/KWh dacă producătorul este un IMM, iar dacă în locul IMM-ului avem o companie cu 250 de salariaţi, mult mai mare, preţul energiei nu mai este plafonat, iar produsul iese mult mai scump. Pe termen mai lung, compania mai mare poate ieşi din piaţă, iar oferta nu poate fi asigurată doar de IMM-uri la nivel de economie, cei care vor face importuri putând creşte speculativ preţurile", spune acesta.

Bende crede că producţia mai mare de energie nu asigură şi un preţ mai mic automat, plecând de la exemplul din Marea Neagră, unde există deja un producător de gaze care extrage 10% din consumul zilnic din ţară, dar acea producţie merge deocamdată spre export.

Reprezentantul UDMR trage un semnal de alarmă în privinţa furnizorilor şi distribuitorilor care au devenit recent nebancabili, mulţi şi-au predat licenţa sau cochetează cu această idee, iar un faliment din această zona ar lăsa consumatorii fără energie, indiferent de preţul la care aceasta este oferită.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), spune că, în ceea ce priveşte necesarul de energie electrică, trebuie acoperite "nişte vârfuri", mai ales că, spre deosebire de sectorul gazelor, pe partea de energie electrică situaţia este mai puţin predictibilă.

În zona gazelor e puţin probabil să avem complicaţii la iarnă. Avem stocuri la un nivel satisfăcător, în continuare se înmagazinează şi probabil că ritmul va scădea, subliniază Nagy-Bege: "Dacă în luna iulie am avut, în medie, peste 16 milioane de metri cubi înmagazinaţi zilnic, cantitatea a început să scadă. Mă aştept ca şi în octombrie să înmagazinăm, în medie, poate 10 milioane de metri cubi, ceea ne va duce la un grad de umplere a depozitelor de peste 90%. În acest moment suntem la 84%".