Centrele de date resuscitează consumul de electricitate

Marile companii nu se mai pot baza pe creşterea forţei de muncă. În primul rând pentru că mâna de lucru calificată este o resursă limitată şi apoi pentru că, oricât de performant ar fi un angajat, nu poate face la fel de rapid munca unei aplicaţii care foloseşte inteligenţă artificială. În plus, când vine vorba de costuri, AI-ul reprezintă ultima ameninţare pentru sindicatele care-i reprezintă pe angajaţii cu faţă umană: temerea că roboţii ne vor lua joburile se confirmă tot mai des în companiile care foloseau până mai ieri statisticienii în analizele de date, IT-iştii în scrierea cod-ului pentru diverse aplicaţii informatice şi consultanţii pentru rapoartele pe care acum le obţin din câteva clikuri. De aceea, productivitatea echivalează deja cu investiţiile în AI şi centre de date, iar surplusul de energie aşteaptă acest consumator global, care îşi face loc tot mai mult şi în România.

Consecinţa ar putea fi aceea că nu vom mai asista la situaţii ca cea de săptămâna trecută, când, la un vârf de producţie de peste 8.300 MW, România exporta peste 2.300 MW, pe fondul unui consum redus al industriei şi populaţiei. Practic, România vindea peste graniţă aproape toată producţia verde din centralele eoliene, care "primiseră în dar" un cod galben de vânt puternic în aproape toată ţara.

• Centrele de date: "clădiri de birouri" pentru roboţi

Birourile în care "muncesc" roboţii cu inteligenţă artificială sunt mari consumatoare de electricitate. Mai exact, pentru ca aceste centre de date să poată funcţiona şi să se poată răci, este nevoie de capacităţi impresionante de producere a energiei electrice. Astfel, mărimea centrelor de date se măsoară în puterea instalată a energiei de care au nevoie. Cel mai mare centru de date care se construieşte anul acesta este al Google şi are o capacitate de 500 de MW, echivalentă cu consumul de energie pentru un oraş de 400.000 de locuitori.

"În acest moment, centrele de date consumă între 1% şi 2% din energia produsă la nivel mondial, cam la fel de mult cât consumă industria aviatică. Din 2026 acest consum se va dubla", este de părere Mihai Manole, managing partner la Tema Energy. Perspectivele sunt mai mari decât putem anticipa. Potrivit unei estimări făcute de Massachusetts Institute of Technology (MIT), în următorii zece ani am putea avea situaţia în care centrele de date vor consuma 21% din energia disponibilă acum. Acesta este un motiv suficient de bun pentru ca marii dezvoltatori ai centrelor de date să investească în propria producere a energiei, iar centralele clasice (hidro, nuclear, eolian sau solar) să-şi vândă producţia pe noua piaţă.

• Roboţii mai mici vorbesc româneşte

În 2022, consumul de energie electrică al centrelor de date din UE era de 100 TWh, iar anul viitor acesta ar putea depăşi 200 TWh. O mare parte din energia consumată de centrele de date provine din centrale eoliene şi fotovoltaice. Google, de exemplu, achiziţionează preponderant energie verde şi a demarat construirea propriilor centrale fotovoltaice şi eoliene, potrivit datelor Tema Energy. O altă sursă de energie eficientă pentru centrele de date o reprezintă producerea combinată a energiei electrice, termice şi a răcirii. Aceste centrale de cogenerare pot livra căldură şi apă caldă către comunităţile apropiate, aşa cum se întâmplă în cazul investiţiei Microsoft în Finlanda.

În România, Cluster Power din Craiova îşi propune să devină cel mai mare campus de tip data center din Europa, oferind servicii de cloud, storage şi AI. Proiectul din Craiova va dispune de un sistem de producere a energiei electrice în trigenerare, cu motoare care pot funcţiona pe gaz şi pe hidrogen, capabile să furnizeze până la 200 de MW pentru electricitate, căldură şi agent de răcire.

România se află în top 3 european din punct de vedere al numărului de centre de date, dacă excludem Germania, Franţa, Olanda şi UK. Avem 59 de astfel de centre, după cele 90 din Rusia şi 83 din Polonia. În schimb, dacă vorbim de puterea instalată, nu mai prindem top 10, pentru că centrele de date din România sunt de dimensiuni mici, de cel mult 1-2 MW.

• Gigaputeri cu Gigawatti şi Gigabiti

SUA deţine supremaţia cu cele mai multe centre de date din lume (peste 5.300), urmate la mare distanţă de Germania (520), UK (510) şi China (450). Peste 100 de miliarde au investit anul trecut americanii în centrele de date ale unor companii ca Meta, Google sau Microsoft. Generarea de inteligenţă artificială ocupă 60% din piaţa de energie nouă dedicată centrelor de date. Restul de 40% din centrele de date sunt folosite pentru stocarea informaţiilor în cloud, tranzacţiile financiare şi aplicaţiile pentru business.

Investiţiile masive în dezvoltarea AI anunţă o adevărată competiţie între America, Asia şi Europa. Stargate Project din SUA vor atrage investiţii de 500 miliarde dolari, în următorii patru ani, pentru dezvoltarea infrastructurii AI, iar Invest AI, planul Comisiei Europene, programează investiţii de 200 de miliarde de euro.