Pledoarie pentru realism în tranziţia energetică

Politicile de combatere a schimbărilor climatice, promovate mai ales de autorităţile europene, trebuie să devină mult mai realiste, în condiţiile în care "urmărirea ţintelor net zero pentru emisiile de carbon a fost un eşec răsunător", conform unei analize recente de la Reuters, unde se mai subliniază că "în ciuda trilioanelor de dolari cheltuite pentru energia regenerabilă, hidrocarburile reprezintă încă peste 80% din energia primară a lumii şi o parte similară din creşterea recentă a consumului de energie".

Toate aceste investiţii au avut ca rezultat creşterea ponderii energiei solare şi eoliene doar până la circa 3,5% din totalul producţiei de energie primară şi o pondere apropiată în structura consumului după sursă (vezi graficul 1).

Abordarea mai realistă a politicilor climatice este impusă şi de pierderea încrederii pieţelor financiare în tranziţia energetică, fenomen apărut înainte de începerea noului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.

Conform datelor de la Standard & Poor's, indicele S&P Global Clean Energy Transition a scăzut cu peste 66% până la sfârşitul lunii februarie 2025 de la maximul înregistrat în ianuarie 2021. În aceeaşi perioadă, indicele S&P World Energy, care include acţiunile marilor companii petroliere, a crescut cu 78%.

"Întregul sector - solar, eolian, hidrogen, pile de combustie - tot ce este curat este mort pentru moment", a declarat Nishant Gupta, fondator şi director de investiţii la Kanou Capital LLP, pentru Bloomberg.

În ciuda dificultăţilor, Gupta spune că nevoia de a continua tranziţia pe termen lung oferă oportunităţi de investiţii, iar fondul său de hedging se concentrează pe anumite segmente ale pieţei, cum ar fi "identificarea blocajelor din lanţul de aprovizionare". În opinia sa, cele mai bune perspective le oferă companiile care produc componente necesare extinderii reţelelor electrice.

Analiza de la Reuters mai semnalează un aspect deosebit de important, respectiv creşterea preţurilor energiei electrice şi menţinerea lor la un nivel ridicat, în ciuda scăderii semnificative a costului nivelat al energiei, care măsoară valoarea netă actuală a electricităţii produse pe durata de viaţă a unei unităţi de producţie.

Economiile cu o pondere ridicată a producţiei din surse regenerabile, cum sunt Germania sau Marea Britanie, se confruntă cu preţuri foarte ridicate ale electricităţii, ceea ce afectează negativ competitivitatea şi nivelul activităţii economice.

În cazul Germaniei, de la maximul ultimelor trei decenii şi jumătate, înregistrat în noiembrie 2017, producţia industrială a scăzut cu peste 17% până la sfârşitul anului trecut, pe fondul unei scăderi de circa 18% a producţiei din industria prelucrătoare, conform datelor Biroului Federal de Statistică (Destatis).

Pe măsură ce ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic a crescut, preţurile energiei electrice au avut tendinţa de a creşte, mai subliniază Reuters, iar acest lucru se datorează faptului că energia eoliană şi solară sunt intermitente. În plus, deoarece stocarea energiei în baterii nu este rentabilă, sursele tradiţionale de energie sunt în continuare necesare ca rezervă, ceea ce conduce la creşterea costurilor.

"Uniunea Europeană şi Regatul Unit prezintă cel mai sever avertisment împotriva încercărilor de a forţa reducerea emisiilor, neglijând în acelaşi timp realităţile fizice care diferenţiază hidrocarburile de energiile regenerabile moderne, cum ar fi energia eoliană şi solară", declara anul trecut Chris Wright, pe atunci director general companiei Liberty Energy. În prezent, Wright este Secretarul Energiei în administraţia Trump.

Acestea este contextul în care mari companii europene, cum este BASF, au luat decizia deschiderii noilor capacităţi de producţie în străinătate, în special în China.

Cea mai mare economie a Asiei consumă în prezent circa jumătate din producţia mondială anuală de cărbune şi anul trecut a început construcţia de centrale electrice pe cărbune cu o capacitate instalată de două ori mai mare decât întreaga capacitate instalată în Marea Britanie.

Dieter Helm, profesor de politici economice la Universitatea Oxford, susţine că obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stimulează trecerea de la producţia la importul bunurilor intensive din punct de vedere energetic, iar aceste importuri vin, cel mai adesea, din China şi India, unde sunt produse cu energie electrică obţinută în centrale pe cărbune. Aceasta reprezintă şi explicaţia creşterii emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în condiţiile scăderii emisiilor individuale din ţările europene.

Creşterea masivă a dependenţei de importurile de produse intensive din punct de vedere energetic, indiferent că este vorba despre oţel, metale rare sau produsele chimice, are implicaţii masive mai ales din punct de vedere al securităţii naţionale.

Sub titlul "The Music Stops: Net Zero and National Security", organizaţia Net Zero Watch a publicat anul trecut un studiu în care arată că orice program de înarmare al Europei este imposibil de urmat dacă autorităţile vor continua să ofere prioritate obiectivelor din Pactul verde.

Sir Gerald Howarth, fost ministru pentru strategie de securitate internaţională în cabinetul condus de David Cameron, subliniază în studiu că "decarbonizarea industriei metalurgice şi a producţiei de energie electrică reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale şi trebuie abandonată".

Tot în raport se subliniază că oţelăriile care nu pot parcurge toate etapele de obţinere a oţelului din minereu de fier şi cocs, nu pot asigura oţelul de calitatea cerută la construirea tancurilor sau navelor maritime, civile sau militare.

Într-o analiză realizată pentru JP Morgan, expertul în energie Vaclav Smil a comparat costurile tranziţiei energetice planificate cu cele suportate de o naţiune care duce un război total timp de decenii, după cum mai scrie Reuters.

Perioada extinsă în care marile bănci centrale au menţinut dobânzile la zero sau chiar în teritoriul negativ a creat iluzia că "oferta de capital este infinită şi costul său neglijabil", însă acum "creşterea dobânzilor a risipit iluzia". Estimări de la Wood Mackenzie preluate de Reuters arată că fiecare creştere de 2 puncte procentuale a ratei dobânzii fără risc creşte costul nivelat al energiei electrice regenerabile cu aproximativ 20%.

Creşterea costurilor de finanţare şi menţinerea lor la un nivel ridicat aduce în atenţie şi o ironie amară. Nu cu mult timp în urmă, autorităţile de reglementare şi băncile centrale avertizau cu privire la aşa-numitele "active eşuate", mai ales în sectorul producţiei de cărbune şi hidrocarburi. Pe fondul reducerii cererii de combustibili, ar fi urmat să apară numeroase exploatări de petrol şi gaze abandonate, cu investiţii care şi-ar fi pierdut valoarea şi ar fi afectat portofoliile de credite bancare.

Realitatea este alta. Există "active eşuate", însă acestea sunt în domeniul energiilor regenerabile. Reuters oferă exemplul companiei Shell, care a anunţat recent o depreciere de aproape un miliard de dolar a investiţiei într-un proiect eolian din largul coastelor statului New Jersey. BP a anunţat, de asemenea, reducerea investiţiilor în energiile regenerabile şi creşterea investiţiilor pentru producţia de petrol şi gaze.

"Marile companii petroliere care şi-au reorientat portofoliile către energia verde îşi dau seama acum de greşeala făcută şi încearcă să îşi reconstruiască afacerile cu combustibili fosili", subliniază Reuters.

O schimbare semnificativă a direcţiei se observă şi în sectorul financiar, unde Net Zero Asset Managers şi-a suspendat activitatea în urma retragerii BlackRock. De asemenea mari instituţii financiare americane, canadiene şi japoneze s-au retras din Net Zero Banking Alliance.

Profesorul Vaclav Smil apare şi în finalul pledoariei pentru realism în tranziţia energetică de la Reuters. Prin declaraţiile sale de-a lungul anilor, Smil arată că "tranziţiile energetice durează foarte mult timp" şi "fiecare dintre acestea a fost realizată prin forţele pieţei, mai degrabă decât prin hotărâre guvernamentală".

Acum, "eşecul net zero arată că cel mai bun lucru pe care îl pot face guvernele este să încurajeze căutarea de noi surse viabile de energie", după cum mai scrie Reuters, iar aceasta trebuie să pornească de la încrederea autorităţilor în ingeniozitatea umană.