Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri distorsionează semnificativ activitatea companiilor; Ce efecte negative are asupra economiei

Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1%, aplicat companiilor cu cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro, produce distorsiuni economice semnificative, potrivit unui studiu privind efectele negative ale acestui impozit asupra economiei româneşti, lansat ieri de The Tax Institute.

Rezultatele studiului arată: "Zona de aplicare este amplă: 40% din totalul cifrei de afaceri a economiei (peste 200 miliarde euro) este realizat de companiile supuse IMCA, fiind datorat de companiile cu rata profitului mai mică de 6,25%. 75% dintre codurile CAEN naţionale sunt vizate de IMCA, cele mai afectate sectoare fiind cele strategice: Industria prelucrătoare (inclusiv Industria auto), Comerţ, Transporturi, Energie, Agricultură. În companiile supuse IMCA lucrează 25% din numărul de angajaţi din economie (960.000 de oameni)".

Studiul relevă riscurile pe care le aduce acest impozit: "Printre efectele IMCA s-ar putea număra: fragmentarea afacerilor pentru evitarea pragului de 50 milioane euro, orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă (lohn/toll manufacturing), descurajarea investiţiilor, inclusiv cele în cercetare şi tehnologie, potenţialul inflaţionist, scăderea cererii şi a veniturilor".

IMCA are impact şi asupra companiilor cu capital românesc, infirmând teza că măsura vizează transferul de profit în afara ţării, condorm sursei citate, care menţionează: "Acest impozit scade gradul de atractivitate al pieţei româneşti, amplificând riscul de relocare a afacerilor în alte ţări. Impozitul poate genera venituri fiscale de maximum un miliard de euro, în timp ce concentrarea eforturilor în direcţia reducerii GAP-ului de TVA (în prezent 30,6% / 8,5 miliarde euro) ar aduce venituri suplimentare semnificativ mai mari (un GAP la media UE de 6% înseamnă un plus de 6,8 miliarde Euro la bugetul de stat).

Radu Burnete, Directorul Executiv al Confederaţiei Concordia, a declarat, ieri, în cadrul evenimentului de lansare a studiului: "IMCA e o taxă care nu ne place deloc, ne-am bătut împotriva ei de la început. Promisiunea Guvernului la vremea respectivă a fost că o vom avea pentru un an de zile, pentru că era o situaţie de urgenţă, dar iată că în România urgenţele se permanentizează şi devin normalitate. Taxa asta a produs efecte foarte nocive în economie. Sunt anumite sectoare care suferă foarte, foarte rău, li s-au comprimat marjele fantastic, sunt foarte multe companii româneşti afectate. Ceea ce ne-am dori să vedem este că renunţăm la acest tip de impozite speciale şi că aşezăm sistemul fiscal românesc pe o bază logică. Cu siguranţă cred că ar trebui să renunţăm la IMCA, sper ca în 2027 să nu mai avem acest impozit. Nu putem fi noi înşine sursă de instabilitate, avem suficientă instabilitate care vine din altă parte".

Dan Manolescu, Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, a afirmat: "Acelaşi impozit, pe cifra de afaceri, la întreprinderile mici, a fost considerat prost. Adică ceea ce nu e bun la cei mici e bun la cei mari. Nu avem o coerenţă a modului de reglementare. Noi, deşi o numim politică fiscal-bugetară, în realitate avem o politică bugetar-fiscală, adică pornim de fiecare dată de la zona de cheltuieli şi încercăm să facem ceva pe zona de venituri să justificăm posibilitatea creşterii acelor cheltuieli. Dacă ne uităm la execuţia bugetară de anul trecut, vom constata că veniturile fiscale au crescut cu 15-16%, cheltuielile însă, de personal, de bunuri şi servicii, au crescut cu 24-25%. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru, dacă nu facem reforme cu cap, le facem cu drujba".

Nu în ultimul rand, Ruxandra Jianu, cofondator The Tax Institute, a declarat: "Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri nu rezolvă problema principală a evaziunii fiscale, ci impune costuri suplimentare companiilor care respectă legislaţia, fără a combate cauzele reale ale deficitului bugetar. Concluzia pe care o putem trage, atât în urma analizei impactului IMCA asupra întregii cohorte de companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro din economie, cât şi a impactului asupra fiecărei secţiuni CAEN analizate, este că IMCA trebuie eliminat cât mai repede, deoarece erodează competitivitatea companiilor locale, descurajează investiţiile, distorsionează piaţa şi fragmentează afacerile, generează venituri fiscale reduse, iar costurile economice sunt disproporţionate".