Investiţiile în energie - factor cheie pentru competitivitatea industrială

Investiţiile în capacităţile de producţie a energiei, în capacităţile de stocare şi în reţelele de transport şi distribuţie constituie un factor cheie nu doar pentru asigurarea securităţii şi independenţei energetice a ţării noastre, ci şi pentru creşterea competitivităţii economiei naţionale şi a tuturor sectoarelor industriale, au afirmat, ieri, participanţii la dezbaterile celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei "Energia în priză", eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.

Citeşte Sebastian Burduja, ME: "Suntem în mijlocul unei revoluţii energetice pentru România"

Citeşte Mircea Fechet, MMAP: "Programul Casa Verde Fotovoltaice are alocat cel mai ambiţios buget"

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a afirmat că, prin cele 14 miliarde euro atrase din fonduri nerambursabile, ar urma să avem în ţara noastră capacităţi totale de producţie de 10.000 Megawaţi în domeniul fotovoltaic şi eolian, 3500 Megawaţi capacităţi de producţie a energiei în bandă, pe grupuri energetice, bazate pe consumul de gaze naturale, precum şi reţele de transport şi distribuţie modernizate şi extinse.

Sebastian Burduja a declarat: "Sunt investiţii fără precedent şi suntem în mijlocul unei revoluţii energetice pentru România. Este o onoare să putem dinamiza tot acest demers, să-l putem construi împreună, mediul public şi mediul privat".

Citeşte Alina Jalea, consilier de stat: "Nu se poate realiza o tranziţie energetică fără o coordonare eficientă a administraţiei centrale"

Citeşte Dan Dragoş Drăgan, Ministerul Energiei: Regenerabilele, sursele nucleare şi pe gaz - pilonii producţiei de energie din ţara noastră

Alina Jalea, Consilier de stat pentru tranziţie energetică şi schimbări climatice la Cancelaria Prim-ministrului, a adăugat că nu se poate face o tranziţie energetică fără coordonare la nivel de administraţie publică centrală, coordonare care este realizată de un comitet interministerial care gestionează situaţiile privind schimbările climatice.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a susţinut că provocarea cea mai mare este legată de bani, "de costul pe care va trebui să îl asigurăm atunci când vom trece la o energie cu o pondere cât mai mare regenerabilă", şi a precizat că acelaşi lucru se poate spune despre orice alt sector, "fie că ne referim la sectorul transporturi, la industrie, la agricultură".

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menţionat că autorităţile din domeniu doresc să lanseze până la finalul anului o schemă pentru finanţarea realizării de capacităţi de stocare a energiei prin intermediul bateriilor, schemă care se va adresa doar producătorilor de energie din surse regenerabile. Potrivit secretarului de stat din Energie, implementarea acestei scheme "va conduce la o mai bună predictibilitate a energiei prognozate faţă de cea realizată, astfel încât deviaţiile din piaţa energiei să fie cât mai mici".

Cu toate acestea, Mircea Man, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), a spus că, în opinia domniei sale, nu crede că într-un program de reglementare trebuie făcute investiţii foarte mari, carte să împovăreze într-un final consumatorul. "Adică, dacă în momentul în care văd ce înseamnă greutatea de a plăti consumul, vin cu un tarif mai mare, nu cred că va fi o soluţie care să împace şi programul de investiţii şi ceea ce poate suporta populaţia. Acest lucru trebuie să fie într-un echilibru", a precizat Mircea Man.

Citeşte Istvan-Lorant Antal, senator: "În lipsa mai multor consumatori industriali vom avea o problemă energetică"

Citeşte Mircea Man, ANRE: "Trebuie să vedem dacă tarifele pot fi suportate de cetăţeni"

În schimb, Lucian Enaru, Country General Manager Schneider Electric România, a declarat că "ritmul investiţiilor din energie nu este satisfăcător pentru jucătorii din piaţă", din cauza problemelor de reglementare din partea ANRE şi a vitezei de implementare.

Investiţiile în energie vor contribui la creşterea competitivităţii economice şi industriale a ţării noastre, a spus Ovidiu-Nicolae Gheorghe, consilier de stat pentru relaţia cu mediul de afaceri în Cancelaria Prim-Ministrului. El s-a referit la programul de industrializare propus de premierul Marcel Ciolacu, care ar urma să fie finanţat cu 2 miliarde euro, şi a precizat că este obligatorii ca acest program "să aibă în spate eficienţa energetică, deoarece energia este factor decisiv pentru producţia industrială şi pentru anumite servicii - cum ar fi transportul - cu influenţă majoră în preţul de cost al produselor sau serviciilor".

În schimb, senatorul Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale, a atras atenţia că începând cu anul 2027, în lipsa implementării programului de reindustrializare şi în lipsa unor programe suport pentru companiile mici şi mijlocii, ne vom confrunta cu probleme privind produsele fabricate în România cu capacitatea proprie de producţie energetică.

Citeşte Ovidiu-Nicolae Gheorghe, consilier de stat: "Instrumentele financiare pentru dezvoltarea capacităţilor energetice trebuie discutate cu mediul de afaceri"

Citeşte Lucian Enaru, Schneider Electric România: "Investiţiile în piaţa românească de energie nu sunt suficiente"

Citeşte Finanţarea proiectelor din energie - oportunitate pentru investitorii din piaţa de capital

Despre toate aceste aspecte şi preocupări de mai sus, dar şi despre necesitatea securităţii cibernetice în energie, despre atragerea de fonduri din piaţa de capital pentru noi investiţii, dar şi despre ce va urma de la 1 aprilie 2025 odată cu revenirea la piaţa liberă în energie, vă invităm să aflaţi mai multe din articolele publicate în ediţia de astăzi şi în ediţia de mâine a Ziarului BURSA.