Finanţarea proiectelor din energie - oportunitate pentru investitorii din piaţa de capital - 27.09.2024

Implementarea proiectelor din energie, de construire a unor noi capacităţi de producţie, de modernizare şi dezvoltare a reţelelor de transport şi distrubuţie, de digitalizare a anumitor activităţi din acest domeniu şi de asigurare a unor soluţii optime şi eficiente de apărare împotriva atacurilor cibernetice, necesită, pe lângă fondurile europene alocate şi pe lângă sumele investite de companii, şi atragerea finanţării existentă în piaţa de capital din ţara noastră, au susţinut participanţii la dezbaterile celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei "Energia în priză", eveniment organizat de Grupul de presă BURSA.

Citeşte Ovidiu Demetrescu, specialist în energie: "Necesarul de investiţii în sistemul energetic poate să fie finanţat şi prin mecanismele pieţei de capital"

Citeşte Silvia Vlăsceanu, HENRO: "Intervenţionismul statului, cauza întârzierii unor investiţii din energie"

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, a afirmat că firmele din energie sunt foarte bine reprezentate pe piaţa bursieră din ţara noastră. "Provocările noastre ca bursă sunt de a susţine cât mai bine companiile româneşti listate, de a le creşte vizibilitatea şi de a le facilita accesul la finanţare", a declarat Radu Hanga.

Septimiu Stoica, preşedintele AGA a Bursei Române de Mărfuri a precizat că focusul ar trebui îndreptat spre bursele de mărfuri şi cele de energie. Domnia sa a arătat: "Trebuie să avem o piaţă efectivă, nu o piaţă decorativă. În plus, piaţa respectivă trebuie să fie una capabilă să dezvolte un instrumentar complet şi performant care să ajute la o predictibilitate şi, dacă se poate, la o micşorare a volatilităţii mişcării preţurilor pe piaţă".

Potrivit lui Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, producătorii din energie se confruntă cu lipsa de lichidate, furnizorii cu lipsa surselor de finanţare - mai ales că decontarea din partea statului întârzie nejustificat de mult -, iar consumatorii se vor confrunta de la 1 aprilie 2025 cu creşterea preţurilor din energie.

Citeşte Cristina Păun, ACUE: "Fără modernizarea infrastructurii energetice, nu vom putea susţine producţia sau cererea de consum"

Citeşte Irene Mihai, RPIA: "Este nevoie de 80.000 de muncitori doar pentru construirea de parcuri fotovoltaice"

În privinţa furnizorilor din energie, Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers, a precizat: "Operatorilor de distribuţie, ANRE le-a stabilit tarifele şi a aprobat o rată internă de rentabilitate de 6,94%. Cred că ar obţine randamente mai bune, dacă ar pun banii într-o bancă. De aceea consider că provocarea pentru ANRE este actualizarea acestei rate pentru a atrage investitorii în energie".

Silvia Vlasceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, a acuzat faptul că sectorul energetic este cel mai vizat de intervenţia statului, deoarece sunt companii puţine, cu cifre la vedere, de unde pot fi colectate sumele de care este nevoie la bugetul de stat. "Aşa s-a întâmplat în ultimii 34 de ani şi de aceea nu sunt bani suficienţi pentru investiţii. Sunt construcţii hidroenergetice care puteau fi finalizate; construcţiile la Unităţile 3 şi 4 (n.red. - de la Cernavodă) puteau fi demarate în urmă cu mai mulţi ani, dacă nu exista acest fel de intervenţionism", a declarat Silvia Vlăsceanu.

Citeşte Radu Hanga, Preşedintele BVB: "Companiile energetice sunt foarte bine reprezenatate la bursă"

Citeşte Septimiu Stoica, BRM: "Trăim o utopie, un capitalism cu o faţă socialistă"

Liviu Gavrilă, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană - RWEA, a afirmat că, din cauza finanţărilor reduse, în următorii doi-trei ani vor fi realizate mai puţine capacităţi de producţie a energiei eoliene decât cele programate anterior. Domnul Gavrilă a precizat: "Practic avem câteva sute de megawaţi, care sunt extrem de puţine, pe nişte contracte de cofinanţare semnate. Sunt câteva sute de megawaţi cu comenzi date deja de jucători internaţionali care au reuşit în pofida piedicilor locale să îşi securizeze PPA-urile (n.red. - contracte de achiziţie de energie electrică încheiate pe termen lung). Problema este că cu câteva sute nu vom ajunge niciodată la acei foarte mulţi gigawaţi prevăzuţi pentru anul 2030 în strategia energetică şi în PNIESC. Ar trebui să avem peste 8 GW, mai avem cinci ani, dar trebuie să facem investiţii şi în distribuţie, şi în alte sectoare ale activităţii noastre".

Cert este că, potrivit datelor prezentate de Cristina Păun, director adjunct al Federaţiei Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie(ACUE), nevoia de investiţii în reţele de distribuţie din ţara noastră pentru următorii cinci ani se ridică la valori cuprinse între 9 şi 11 miliarde euro.

Citeşte Liviu Gavrilă, RWEA: "Energia eoliană reprezintă între 15% şi 18% din producţia ţării"

Citeşte Laurenţiu Urluescu, AFEER: Micii consumatori vor plăti mai mult la factura de energie, din aprilie 2025

Despre toate aceste aspecte şi preocupări de mai sus, dar şi despre necesitatea securităţii cibernetice în energie, despre ce va urma de la 1 aprilie 2025 odată cu revenirea la piaţa liberă în energie, despre programele pregătite de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, dar şi despre necesitatea unor noi reglementări din partea ANRE şi Parlamentului, vă invităm să aflaţi mai multe din articolele publicate în ediţia de astăzi şi din ediţia de ieri a Ziarului BURSA.