Mircea Fechet, MMAP: "Programul Casa Verde Fotovoltaice are alocat cel mai ambiţios buget"

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a alocat cei mai mulţi bani pentru programul Casa Verde Fotovoltaice 2024, a informat ieri Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, menţionând: "Este, de departe, cel mai ambiţios buget pe care AFM l-a pus la bătaie vreodată. Am alocat în acest an două miliarde de lei. Dacă ne uităm la trendul setat deja pentru bugetul aferent programului, putem să constatăm că acesta a crescut de la an la an. Sunt convins că în anii care urmează vom păstra acelaşi trend. Bineînţeles că nu trebuie să ne limităm la panouri fotovoltaice".

Mircea Fechet a amintit că cifrele publice privind mixul energetic al României arată că ponderea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice dobândeşte din ce în ce mai mult teren, "iar asta nu înseamnă doar facturi mai mici pentru românii care se bucură de acele investiţii, ci şi un mediu mai curat".

Ministrul a evidenţiat şi "frustrarea pe care o simt prosumatorii atunci când se trezesc scoşi din reţea", din cauza supraîncărcării, după ce au aşteptat luni de zile să-şi vadă panourile puse pe casă şi nu se pot bucura de aceste investiţii. "Din acest motiv am crescut cuantumul alocării financiare de la 20.000 la 30.000 de lei pentru fiecare beneficiar, tocmai împreună cu finanţarea unor acumulatori cu o capacitate de minimum cinci kilowaţi, care ar trebui să asigure cel puţin o parte din energia consumată în acea gospodărie atunci când nu e soare, pe timpul nopţii sau atunci când panourile solare nu produc".

Domnul Fechet s-a pronunţat şi pentru investiţiile în tehnologiile de pompare, respectiv "acele acumulări hidrotehnice care folosesc energia electrică", pentru a fi produsă mai multă energie.

Citeşte Investiţiile în energie - factor cheie pentru competitivitatea industrială

• "Nu discutăm doar despre finanţare"

Energia şi mediul, energia şi schimbările climatice sunt, fără îndoială, două teme atât de strâns legate încât în multe state membre ale Uniunii Europene nici măcar nu se află în două ministerie diferite, spune Mircea Fechet, menţionând: "Poate, din acelaşi motiv, şi Planul Naţional Integrat Energie-Climă se face într-o colaborare între Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, şi cred că, înţelegând toate aceste lucruri, putem să discutăm despre ceea ce avem deja astăzi, despre oportunităţile pe care le avem la dispoziţie şi despre ceea ce ne propunem în viitor. Pentru că aici nu discutăm doar despre finanţare. Ar spune unii, poate, că cea mai mare provocare este legată de bani, de costul pe care va trebui să îl asigurăm atunci când vom trece la o energie cu o pondere cât mai mare regenerabilă. Acelaşi lucru se poate spune despre orice alt sector, fie că ne referim la sectorul transporturi, la industrie, la agricultură. La fel, energia va suferi o astfel de tranziţie cu nişte costuri despre care trebuie să vorbim. Cred că ar trebui ca banii pe care îi avem la dispoziţie - şi marea pondere a acestor sume vine tocmai din vânzarea certificatelor de gaze cu efect de seră - să se întoarcă în tehnologii care să reducă emisiile. Din acest motiv încercăm să deschidem inclusiv noi linii de finanţare pentru anumite chestiuni care nu au fost finanţate în trecut. Vă dau un exemplu - energia produsă cu ajutorul gunoiului de grajd, unde avem din PNRR o finanţare de peste 100 de milioane de lei. Urmează să finanţăm producerea de energie electrică şi energie termică pentru astfel de capacităţi. Există astăzi investitori privaţi care au ales din surse proprii să adopte astfel de tehnologii, însă eu cred că trebuie să folosim aceşti bani şi pentru astfel de lucruri".

Ministrul Mediului a mai spus: "Încercăm să decarbonizăm sectorul energetic, încercăm să ardem mai puţin combustibili fosili, dar în acelaşi timp constatăm că durează un aviz de mediu un an sau mai mult pentru un parc eolian, ceea ce mie personal mi se pare ridicol. Până la urmă, într-o politică naţională pe care toată lumea o înţelege din punct de vedere al urgenţei, pe scară ierarhică, funcţionarii din fiecare agenţie de mediu din România, chiar toată lumea, trebuie să înţeleagă că aceste termene trebuie scurtate pe cât posibil".

• "Amenajările hidroenergetice au şi rolul de atenuare a viiturilor"

Toate amenajările hidroenergetice au, printre altele, şi rolul de atenuare a viiturilor şi nu putem neglija energia produsă în hidrocentrale şi securitatea energetică a României, a declarat Mircea Fechet, precizând: "Dincolo de toate socotelile, dacă o investiţie este fezabilă sau nu, în viitor vor fi din ce în ce mai multe localităţi care pe timpul verii nu vor avea apă, iar toate fenomenele meteo extreme vor creşte în frecvenţă şi când datorită energiei produse cu panouri solare sau în parcurile eoliene vor exista fluctuaţii foarte mari ale preţului energiei, investiţiile în amenajările hidroenergetice vor fi cu atât mai valoroase, pentru că, spre deosebire de parcul fotovoltaic, în acumulările hidroenergetice poţi controla momentul la care să produci energia".

Ministrul a mai spus că există şi "soluţii apropiate de natură", adăugând: "În toată Europa se vorbeşte despre conectivitatea cursurilor de apă, despre modul în care atenuăm viiturile, folosindu-ne de zonele inundabile, aşa cum erau ele definite în trecut. Cred că nu trebuie să mergem nici într-o extremă, nici în alta. Cred că putem să adoptăm foarte multe soluţii din acestea apropiate de natură, dar în acelaşi timp să ne facem treaba, să ne asigurăm că, atunci când apeşi întrerupătorul, se aprinde lumina şi să ne putem mândri şi în viitor cu unul dintre cele mai echilibrate şi mai decarbonizate mixuri energetice din Europa".

Potrivit spuselor ministrului Mediului, vor exista întotdeauna opinii împotriva soluţiilor găsite în energie. Domnia sa a conchis: "Vor fi mereu voci care vor spune să nu exploatăm zăcământul de la Neptun Deep. Vor fi voci care vor spune să nu pornim centrala de la Răstoliţa. Vor fi voci care să spună să nu pornim nicio altă amenajare hidroenergetică, poate chiar să le închidem şi pe cele existente. Însă, eu cred în securitatea energetică a României, la fel ca în securitatea alimentară şi asigurarea apei potabile. Până la urmă, sunt nişte teme extrem de importante de care trebuie să avem mare grijă în viitor".