FORUMUL INVESTITORILOR 2023 Cooperarea între bursele din regiunea noastră - o necesitate pentru dezvoltarea fiecăreia

Pieţele de capital din regiunea noastră trebuie să colaboreze între ele, pentru a se dezvolta fiecare, este una dintre concluziile "Forumului Investitorilor 2023 - Provocările şi oportunităţile anului", organizat săptămâna trecută de ziarul BURSA.

În mare, pieţele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu aceleşi probleme, respectiv au valori scăzute ale tranzacţiilor şi capitalizări reduse, fiind supuse unor reglementări şi directive europene, calibrate după standardele marilor pieţe din vest, dar care pentru cele din est pot fi împovărătoare. Or, după cum se poate deduce din experienţa altor zone, pentru ţări cu economii de dimensiuni mici sau medii, existenţa izolată a pieţelor de capital nu creează perspective serioase de dezvoltare. Fără iniţiative concrete la nivel regional, riscăm să rămânem un conglomerat de pieţe exclusiv locale.

Crearea unei comunităţi regionale a burselor, cu un secretariat comun; crearea unei clase de active a Europei Centrale şi de Est; crearea unei familii de indici regionali; crearea de ETF-uri şi încurajarea fondurilor de pensii şi a fondurilor mutuale locale să investească în regiune, sunt câteva dintre demersurile prin care bursele din zona noastră se pot dezvolta, după cum reiese din dezbaterile "Forumului Investitorilor 2023".

• Stere Farmache: "Bursele din regiune trebuie să îşi identifice interesul comun"

Bursele din zona noastră trebuie să găsească o voce comună care să fie auzită, să-şi definească ariile de cooperare, scopul final al unui astfel de demers fiind creşterea investiţiilor în regiune, crede Stere Farmache, membru al Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).

Domnia sa a afirmat: "Cred că pe termen mediu-lung sunt trei probleme legate de conceptul pieţei unice europene la care nu avem încă răspunsul. Uniunea pieţelor europene înseamnă o mişcare liberă a capitalurilor şi emitenţilor în spaţiul european, iar dificultăţile constau în faptul că UE nu are răspuns la următoarele: disponibilitatea pieţelor; accesibilitate - cum să acceseze un investitor dintr-o piaţă mică o piaţă matură; cât de mult îşi pot permite pieţele mici să se integreze într-un astfel de concept. De aceea, cred că pentru bursele din regiunea Europa Centrală şi de Sud-Est s-ar potrivi, mai bine decât piaţa unică europeană, o alianţă, o cooperare".

Domnul Farmache explică: "Mi se pare că bursele din regiune trebuie să coopereze în contextul actual. Premisele pentru care ar fi posibilă o astfel de cooperare sunt: marea majoritate a acestor ţări, cu excepţia Austriei, sunt ţări care au trecut dintr-un regim politic în altul aproximativ în aceeaşi perioadă; sunt ţări care au avut de a face cu un transfer al proprietăţii de stat spre proprietatea privată; cele mai multe dintre ele, cu excepţia Poloniei, au avut de a face cu un proces de privatizare în masă; nivelul de educaţie financiară al investitorilor este relativ asemănător. Acestea sunt doar câteva elemente care ne duc cu gândul că avem o bază comună de pornire. Atunci, ideea de a coopera în acest domeniu ar trebui pusă în aplicare".

• "Motivaţia unui astfel de proiect este creşterea investiţiilor în zonă", susţine domnul Farmache

În opinia reprezentantului FRC, bursele din Europa Centrală şi de Sud-Est ar trebui "să îşi unească gândurile şi rândurile" ca să poată "oferi ceva". Stere Farmache spune: "Cred că, mai întâi, bursele din regiune trebuie să îşi identifice interesul comun, acela ca fiecare să se dezvolte. Să nu uităm că bursele reprezintă pentru fiecare ţară un fel de mândrie naţională. Cred că într-un asemenea proiect orice bursă trebuie să îşi păstreze personalitatea, adică independenţa în operare. Aş numi o astfel de iniţiativă «Together, we are developing ourselves». Cred că bursele au nevoie de această motivaţie, de a găsi o voce comună care să fie auzită, au nevoie să îşi definească ariile comune de cooperare. Şi cred că o astfel de iniţiativă trebuie să fie neutră, în care toate bursele să participe şi să contribuie în mod egal. Motivaţia unui astfel de proiect este creşterea investiţiilor în această zonă".

Domnul Farmache aduce în atenţie şi faptul că marea majoritate a burselor din regiune, inclusiv cea de la Bucureşti, fac parte din federaţii. "Cu toate acestea, conceptul de cooperare europeană nu vine în contradicţie cu niciuna dintre aceste federaţii, ci reprezintă un interes comun al burselor din regiune", susţine oficialul FRC, precizând: "Bursele din regiune, în special cele din zona balcanică, au şi o cultură a afacerilor comună, care nu este de neglijat. Oportunităţile locale pot şi trebuie să fie valorificate printr-o astfel de iniţiativă. Lansez un apel către bursele din Europa Centrală şi de Est să creeze această cooperare în care nicio bursă să nu deţină monopolul, dar prin care să-şi poată valorifica mai bine interesele. Aceasta nu intră în contradicţie în niciun fel cu conceptul de uniune a pieţelor de capital, dimpotrivă, poate ajuta acest concept. Este o iniţiativă locală, regională, care poate expanda şi poate ajunge «în finală»".

• Make, preşedintele Grupului de presă BURSA: "Trebuie să ne găsim un perimetru în care să contăm şi unde să ne sprijim unii pe alţii"

Make, preşedintele - director general al grupului de presă BURSA, este de părere că printr-o cooperare regională apare posibilitatea găsirii unei voci comune în relaţie cu reglementatorul european, precum şi crearea premiselor dezvoltării fiecărei pieţe.

Domnia sa a afirmat: "Cred că prin repoziţionarea pieţei româneşti şi a celor din regiune într-un sistem referenţial în care să conteze, se creează oportunităţi. În Uniunea Europeană, pieţele din Europa Centrală şi de Est nu au importanţă. Dar, dacă formăm o astfel de cooperare regională apare posibilitatea ca, pe de o parte, aceste pieţe să îşi găsească vocea prin care să discute cu reglementatorul europen pentru reglementări specifice, adecvate nivelului de dezvoltare al pieţelor din regiune. Pe de altă parte, vedem că bursele din Europa Centrală şi de Est s-au stabilizat la un anumit nivel. Degeaba sperăm la dezvoltare".

Preşedintele grupului de presă BURSA a adăugat: "Există mulţi factori care ne condamnă la această stare. Este vorba despre economie, despre reglementări, este vorba şi despre corupţie, despre organul de supraveghere, despre nivelul de moralitate al intermediarilor, despre nivelul de calificare. Este vorba despre educaţia financiară nu a investitorilor, ci a specialiştilor. O ieşire din această situaţie, care pare să fie o condamnare cam pentru toţi, este lărgirea sistemului referenţial, fără să ajungem în coliziune cu marile pieţe. Deci să ne găsim un perimetru în care să contăm şi unde să ne sprijim unii pe alţii. OMX fusese conceput drept o platformă în care fiecare din bursele nordice să-şi păstreze personalitatea juridică, dar tranzacţionarea să se facă pe o platformă comună. Cred că asta ar fi potrivit pentru zona noastră, unde cu toţii suntem naţionalişti".

• Andre Cappon: "Pieţele din Europa de Est se confruntă cu dezavantaje de scară"

Andre Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, Statele Unite, a subliniat că, bursele din Europa Centrală şi de Est au o "cauză comună", respectiv se află într-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare decât cele din Europa de Vest şi sunt dezavantajate de reglementările Uniunii Europene, care sunt adecvate pieţelor dezvoltate din Europa de Vest.

Fondatorul grupului CBM a afirmat: "În Europa Centrală şi de Est avem probleme comune dar şi oportunităţi comune. La vest, regiunea este învecinată cu Europa Occidentală unde sunt pieţe dezvoltate, iar la est cu Rusia. Ţările au trecut prin experienţa comunistă şi au pieţe de capital mici. Chiar şi Polonia, care este cea mai dezvoltată piaţă din regiune, totuşi nu este foarte mare. Cu câteva excepţii, în ţările din zonă puterea de cumpărare este asemănătoare, multe ţări au o populaţie redusă, etc. Cu alte cuvinte, este o zonă foarte fragmentată".

Dacă în Statele Unite capitalizarea bursieră raportată la PIB este de peste 100%, iar în unele ţări din Europa Occindentală raportul este de aproape 100%, în Europa de Est media este de numai 7%. "Prin urmare, în aceste ţări, pieţele de capital au rămas foarte mici faţă de economia reală şi financiară", a afirmat Andre Cappon.

În opinia sa, din cauza dimensiunilor reduse, pieţele din Europa de Este se confruntă cu dezavantaje de scară. "Sunt ţări mici în care, în general, investitorii locali instituţionali nu sunt atât de activi. Mulţi sunt foarte mici, iar fondurile de pensii au crescut şi au devenit prea mari pentru pieţele locale, astfel încât investesc în afara ţărilor lor de origine. De asemenea, baza de investitori de retail a rămas foarte redusă", a afirmat Andre Cappon.

Marii investitori globali din New York sau Londra, care în general au o abordare pasivă, nu prea sunt interesaţi de pieţele mici, pentru că sunt puţin lichide şi le sunt relativ necunoscute, mai spune fondatorul grupului CBM. "În plus, bursele mai mici nu au resurse pentru a realiza mari investiţii în tehnologie, în publicitate, astfel încât să se facă mai cunoscute în lumea marilor investitori".

"Pieţele din Europa Centrală şi de Est sunt dezavantajate de reglementările Uniunii Europene, care sunt adecvate pieţelor dezvoltate din Europa de Vest", consideră fondatorul grupului CBM

Conform prezentării lui Andre Cappon, în alte zone geografice similare (Europa de Nord, America Latină, Asia de Sud-Est) s-au format "federaţii de burse" urmate de fuziuni, cu excepţia Asiei de Sud-Est.

În opinia consultantului, este puţin probabil ca în Europa de Est fuziunile între burse să reprezinte o soluţie, deoarece fiecare ţară/piaţă vrea să-mi menţină independenţa, există diferenţe de limbă, de reglementare, etc. În plus, bursa din Viena a încercat deja să aplice o strategie bazată pe fuziune, dar fără succes.

"Pe de altă parte, bursele din Europa Centrală şi de Est au o «cauză comună».

Se află într-un stadiu mai timpuriu de dezvoltare decât cele din Europa de Vest. Sunt dezavantajate de reglementările Uniunii Europene, care sunt adecvate pieţelor dezvoltate din Europa de Vest", spune Andre Cappon.

Din punctul său de vedere, printre posibilităţile de cooperare în vederea dobândirii unor avantaje de scară sunt:

- Crearea unei comunităţi regionale a burselor, în care toţi membrii să fie egali (fără o ierarhie sau hub central), cu un secretariat comun;

- Crearea unei clase de active a Europei Centrale şi de Est, prin care să se ajungă la investitorii globali;

- Crearea unei platforme media comune, cu ştiri regionale şi informaţii despre emitenţi, investitori, intermediari;

- Crearea unei familii de indici regionali, atât generali cât şi sectoriali;

- Crearea unei pagini web comune, în care să se găsească preţuri ale titlurilor emitenţilor, analize, etc.;

- Crearea posibilităţii brokerilor să tranzacţioneze la bursele afiliate (remote membership);

- Crearea unor produse de tip ETF pentru regiune, care să fie listate atât local cât şi în pieţele globale majore (New York, Londra);

- Încurajarea fondurilor de pensii şi a fondurilor mutuale locale să investească în regiune.

Conform prezentării lui Andre Cappon, următorii paşi ai iniţiativei includ:

- Înfiinţarea unui grup de lucru al burselor Europei Centrale şi de Est;

- Dezvoltarea unui cadru de cooperare între bursele din regiune care, pe lângă operatorii pieţelor de capital, să includă intermediarii şi administratorii de active.

Grupul pentru Cooperarea Burselor din Europa Centrală şi de Est este susţinut de un Secretariat condus de fostul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti, domnul Stere Farmache, din care mai fac parte fostul premier al României, domnul Theodor Stolojan, precum şi fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, domnul Andre Cappon, cu sprijinul ziarului BURSA.