Bursa din Ljubljana - de la redeschiderea din 1989 la ţintele următorilor ani

Redeschiderea Bursei de Valori din Ljubljana în 1989, după aproape jumătate de veac când în ţările din fostul bloc de Est tranzacţiile bursiere au fost interzise, a reprezentat un simbol al tranziţiei de la socialism la capitalism şi, de asemenea, un simbol al unei economii de piaţă şi al unui nou stat suveran, spune Aleš Ipavec, preşedintele bursei slovene.

Ca în toate ţările din regiunea noastră, procesul privatizării a avut un rol esenţial în dezvoltarea pieţei de capital, majoritatea listărilor fiind rezultatul privatizării companiilor de stat. Intrarea Sloveniei în Uniunea Europeană şi, câţiva ani mai târziu adoptarea monedei euro, a dus la integrarea într-o măsură mai mare a pieţei sale de capital cu cele internaţionale, în principal prin adoptarea unor standarde şi practici identice sau similare, susţine Aleš Ipavec.

Astăzi, chiar dacă nu mai este atât de activ ca în trecut în ceea ce priveşte listarea companiilor, statul sloven foloseşte mecanismele pieţei de capital pentru finanţarea deficitului bugetar, cea mai mare parte a datoriei publice fiind emisă prin obligaţiuni sau bonuri de tezaur, după cum spune preşedintele bursei din Ljubljana.

Cu toate că are domenisiuni relativ reduse, bursa slovenă nu este ocolită de investitorii internaţionali. În 2020, mai mult de jumătate din valoarea tranzacţiilor bursei din Ljubljana a fost realizată de investitori străini, ne-a declarat Aleš Ipavec. Tot anul trecut, aproximativ o treime din investitorii prezenţi la bursa din Slovenia erau investitori de retail. "Nu avem statistici exacte despre conturi, dar cea mai mare companie listată are aproximativ 50 de mii de investitori individuali. În Slovenia există în jur de 160 de mii de conturi de valori mobiliare, numărul fiind relativ stabil de-a lungul timpului", spune Aleš Ipavec.

Atât din perspectiva suprafeţei cât şi a populaţiei, Slovenia este o ţară de dimensiuni reduse, astfel încât piaţa sa de capital se află în categoria pieţelor de frontieră în ierarhiile furnizorilor globali de indici, iar ponderea companiilor locale în PIB era de 16% anul trecut, conform datelor Băncii Mondiale, peste cea a ţării noastre, de 10,3%.

Este o poziţie oarecum normală pentru o ţară de mărimea Sloveniei, dar se doreşte mai mult. Conform proiectului "Strategia de dezvoltare a pieţei de capital din Slovenia (2022 - 26)", în următorii cinci ani ar trebui să se creeze cadrul şi să se depună eforturi pentru ca piaţa de capital slovenă să ajungă un pilon important al dezvoltării economice a ţării, cu un raport al capitalizării în PIB de cel puţin 30%.

"Obiectivul nostru este să devenim punctul financiar şi informaţional central al pieţei interne de capital. Aceasta înseamnă că, pe lângă tranzacţionarea cu diferite instrumente financiare, suntem interesaţi şi de tranzacţionarea datelor/informaţiilor, care reprezintă, deja, aproximativ un sfert din veniturile noastre totale. De asemenea, sperăm să devenim mai conectaţi la regiunea Europei Centrale şi de Est. Dorinţa noastră este să ne alăturăm unei pieţe emergente şi să aducem Slovenia pe radarele investitorilor internaţionali", ne-a spus preşedintele bursei din Ljubljana.

Ziarul BURSA vă prezintă un supliment dedicat pieţei de capital din Slovenia în care, pe lângă interviul cu directorul general al Bursei de Valori din Ljubljana, este redată o imagine de ansamblu a pieţei slovene. Este al patrulea supliment de acest tip pe care-l realizăm, după cele dedicate pieţelor din Ungaria, Cehia şi Croaţia, într-un demers care, pe lângă că ne oferă o imagine despre vecini, arată de fapt unde se află piaţa noastră de capital.