FORUMUL INVESTITORILOR 2023 Transparenţa BVB şi cooperarea regională, doi factori necesari pentru dezvoltarea pieţei de capital din România

Volatilitatea crescută a anumitor segmente din piaţa de capital, riscul privind expunerile mari pe titlurile de stat şi pe finanţarea start-up-urilor, necesitatea colaborării burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est, listările preconizate în acest an pentru două companii de stat - Hidroelectrica şi Salrom - listări ce ar trebui să aducă la Bursa de Valori Bucureşti un număr semnificativ de noi investitori, problemele din piaţa asigurărilor, facilitarea constituirii parteneriatelor de tip public-privat, transparenţa deciziilor autorităţilor publice centrale şi încrederea pe care trebuie să se bazeze relaţia dintre decidenţii politici şi investitori au constituit temele de dezbatere ale celei de-a doua ediţii a Forumului Investitorilor, eveniment organizat, ieri, de Grupul de presă BURSA.

"Este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă faptul că îndeplinirea obiectivelor nu se poate face decât cu investitorii privaţi, care, în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului.

Nu ne dorim un stat majoritar în economie, un stat care să intervină în piaţă, dar avem nevoie de un stat care să acţioneze unde trebuie, de un stat care să sprijine investitorii şi mediul de afaceri", a declarat, în deschiderea evenimentului, Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Anul acesta este, mai mult decât oricând, unul de rezilienţă, este de părere Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, care afirmă că România stă pe un sac de bani: "Ţine doar de noi şi de privat să-i transformăm în proiecte concrete. Anul acesta a fost alocată o sumă record pentru investiţii, de la bugetul de stat - circa 115 miliarde lei -, respectiv 7% din PIB-ul României, avem 29 miliarde euro din PNRR, care vor fi distribuiţi pe cinci ani pentru proiecte de investiţii, avem bani de la instituţiile financiare internaţionale, dar marea provocare este să atragem aceşti bani spre economia reală".

Fostul preşedinte al Senatului, Anca Dragu, a arătat că obiectivul Guvernului trebuie să fie redobândirea încrederii pieţelor de capital în politicile autorităţilor de la Bucureşti, deoarece în acest moment ne împrumutăm, după Ungaria, la cele mai mari rate de dobânzi de pe pieţele financiare internaţionale.

Cuvântul de ordine, în acest moment, este instabilitate, în contexul unei inflaţii ridicate, a unui război care a început acum mai bine de un an etc., a spus Dragoş Diaconu, fondator şi CEO Arctic Stream, care se declară, însă, optimist.

• Transparenţa bursei de la Bucureşti, o necesitate pentru atragerea investitorilor

Este nevoie ca bursa românească să fie transparentă şi să manifeste respect faţă de investitori, consideră Florian Munteanu, investitor individual şi consultant de investiţii. "La nivelul investitorului, focusul trebuie să fie pe termen lung, fiind necesar ca acesta să aibă o independenţă financiară şi un retirement al investiţiilor judicioase pe termen lung. Investitorii trebuie să se pregătească pentru a avea rezerve şi pentru a căuta companii foarte bune evaluate corect şi să nu încerce speculaţii. Astfel, vor avea un randament rezonabil care asigură un viitor financiar mai bun", a spus Florian Munteanu.

Mihai Purcărea, Directorul General al BRD Asset Management, a precizat că "bursa din România trebuie să fie accesibilă pentru străinii care doresc să investească în piaţa de capital din ţara noastră". El a atras atenţia asupra faptului că, spre deosebire de companiile din alte ţări, companiile româneşti nu sunt disponibile pe platformele de tranzacţionare străine.

"Putem să avem orice bursă din lume, mai puţin pe a noastră. Dacă eşti român şi doreşti să cumperi o acţiune în România o poţi face, însă, dacă eşti olandez, nu poţi să o cumperi deoarece nu găseşti acele acţiuni nicăieri. Trebuie să vii in România, să îţi deschizi cont la un broker, iar asta nu este chiar simplu dacă nu eşti rezident. Pe de altă parte, ca român, pot să cumpăr oricând o acţiune din Olanda sau Germania iar asta e o problema a bursei noastre. Trebuie să fim mai accesibili pentru străini" a declarat Mihai Purcărea.

Întrebat de ce populaţia ţării noastre preferă să ţină economiile în bănci în loc să investească la bursă, Ben Madadi, investitor, a arătat că aceasta nu este o modă doar în România, ci se poate întâlni la nivel global, dar a avertizat că economiile din depozitele bancare nu vor avea o valoare prea mare în următorii ani.

"Nu doar în România populaţia ţine banii în bănci. E valabil în toată lumea că banii stau în bănci. Sunt foarte mulţi bani în bănci, dar partea interesantă e că, dacă foarte mulţi oameni ar vrea să retragă depozitele, nu cred că sunt banii respectivi. Cred că sunt băgaţi în titluri de stat care s-au devalorizat cu aproximativ 20%. În câţiva ani, când inflaţia va coborî la 5% sau 7% anual, banii aceia vor fi, dar nu vor mai valora mare lucru. În ceea ce priveşte piaţa de capital din România, e foarte simplu de ce nu investesc oamenii în ea: le e frică şi e corect acest lucru. Când nu le va fi frică, vor investi", a spus Ben Madadi.

Cu toate acestea, Mihai Nichişoiu, Capital Markets Specialist, TradeVille, a arătat că anul trecut şi la începutul anului 2023 a văzut un interes crescut pentru burse din partea populaţiei, în ciuda actualelor circumstanţe.

"Noi, la TradeVille, avem o şedinţă de management care tradiţional are loc luni dimineaţa şi, de câteva luni bune, suntem uimiţi de numărul de deschidere de conturi. Avem 400 - 500 de deschideri de conturi peste weekend. Asta era cumva de înţeles în prima parte a pandemiei, pentru că unul dintre motivele de a investi la bursă, pe care eu nu-l cunoşteam până în acel moment, era plictiseala. Cam aşa s-a născut explozia de retail în Statele Unite, iar în 2020 investitorii de retail au ajuns să aibă cam 20% din rulajele bursei americane. Dar noi am trecut de faza foarte acută a pandemiei. Am avut un an foarte dificil în 2022 din punct de vedere macro, iar 2023 nu se anunţă mai fast din punctul acesta de vedere. Totuşi, interesul publicului larg pentru bursă a rămas la fel de puternic ca în primăvara lui 2020. Mă bucur să văd acest lucru", a spus Mihai Nichişoiu.

Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services SA, consideră că "lipsa culturii financiare nu este problema pieţei de capital, ci dificultatea de a intra pe piaţă, de a începe să tranzacţionezi".

"Oricâtă cultură financiară sau experienţă ai avea, să investeşti pe bursă cere un efort important", susţine domnul Ţecheră.

În ceea ce priveşte modalităţile de economisire, Dan Popovici, CEO OTP Asset Management România SAI SA, consideră că metoda cea mai simplă "este folosirea unui robot de economii, a unui sistem de investiţii automat", mai ales că toate băncile mari din ţara noastră le oferă clienţilor "sisteme de economisire automată, prin care să pună o anumită sumă de bani în mod regulat într-un cont de investiţii".

• Cooperarea burselor din regiune - un motor al dezvoltării pieţei de capital

În ceea ce priveşte dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti, Petr Koblic, preşedintele Federaţiei Burselor de Valori Europene şi directorul general al Bursei din Praga, consideră că piaţa de capital din ţara noastră are perspective de dezvoltare în următorii ani:

"Bursa din România este una dintre acele burse pentru care aproape sunt sigur că are un viitor relativ luminos. Pentru că alte burse se confruntă cu diferite probleme, cum ar fi competiţia cu alte pieţe sau emitenţi care dispar. Bursa din Bucureşti, datorită procesului de privatizare, a listării Hidroelectrica, datorită perspectivelor de avansare în ierarhia furnizorilor de indici, are potenţial de dezvoltare. Înainte de Crăciun am fost în România şi am văzut că există un interes uriaş pentru piaţă. Aşa că sunt optimist în ceea ce priveşte piaţa românească. (...) Sunt în piaţă de aproape 30 de ani şi îmi amintesc că în anii 90 când vorbeam cu clienţii din Statele Unite, discuţiile erau despre bursele din Cehia, Polonia şi Ungaria. Iar următoarea piaţă despre care vorbeam că se va alătura grupului pieţelor mai dezvoltate din Europa Centrală şi Est era România. Din nefericire, a luat aproape 20 de ani până când România să apară pe hartă. Dar acum, cu listarea Hidroelectrica şi cu alte tranzacţii, sunt foarte optimist şi încântat că România, probabil, se va alătura Poloniei, Ungariei şi Cehiei, şi astfel se va crea un grup de forţă în pieţele Europei Centrale şi de Est".

La rândul său, Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank afirmă: "Cred că pieţele de frontieră precum România se află într-o poziţie perfectă pentru a atrage investitori internaţionali. Avem nevoie de stabilitate. România a făcut lucruri foarte bune cu privire la Codul fiscal. Atrageţi deja o cantitate imensă de capital străin".

Pieţele de capital din ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) au dimensiuni foarte mici faţă de economia reală şi cea financiară, a subliniat Andrei Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, Statele Unite. În opinia sa, situaţia din zona noastră este cumva asemănătoare cu cea din Asia de Sud Est, unde există ASEAN Exchanges. Din punctul de vedere al domnului Cappon, printre soluţiile pentru depăşirea dezavantajelor de scală ale pieţelor din ECE se numără crearea unei comunităţi regionale de burse, promovarea unei clase de active ale Europei Centrale şi de Est, crearea unei platforme media comune, crearea unei familii de indici regionali sau dezvoltarea unor ETF-uri.

Stere Farmache, membru al Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC) consideră că "pentru pieţele din regiunea Europa Centrală şi de Est s-ar potrivi, mai bine decât piaţa unică europeană, o alianţă" şi adaugă: "Mi se pare că bursele din regiune trebuie să coopereze în contextul actual".

Cu toate acestea, românii au o aversitate mai ridicată decat cei din alte pieţe, este de părere Radu Puiu, analist financiar la XTB România. Printre altele, acesta consideră că un punct de observat este capacitatea de revenire a economiei chineze. Redresarea pe care se bazau foarte mulţi economişti făcea referire la China, dar această ţară se confruntă cu unele probleme, printre care consum şi importuri mai slabe, subliniază Radu Puiu.

O altă problemă semnalată de Horia Braun-Erdei, preşedinte -director General, SAI Erste Asset Management este datoria care începe să crească accelerat.

"Atât timp cât costul datoriei e sub rata de creştere economică, nu reprezintă o problemă atât de mare. În România, în termeni reali, costul datoriei este sub rata de creştere economică. Nu avem o spirală a îndatorării pentru că dobânzile sunt real negative. Problema este că, având dobânzi real negative, este foarte greu să controlezi inflaţia şi să imprimi o tendinţă durabilă de scădere a inflaţiei. Aici este provocarea majoră şi aici apar şi aceste accidente, cum am văzut acum în sistemul bancar. Anul trecut în septembrie am văzut mici sincope în piaţa titlurilor de stat din Marea Britanie. Aceste lucruri încep să apară pentru că, în unele sectoare ale economiei, dobânzile, chiar şi nominale mai ridicate, încep să doară. Cineva are nevoie de o finanţare, iar acea finanţare devine mai scumpă decât valoarea economică pe care poate să o producă acea entitate şi atunci apar problemele", a spus Horia Braun-Erdei.

Despre toate temele dezbătute la a doua ediţie a Forumului Investitorilor vă invităm să citiţi articolele din ediţia de astăzi şi pe cele din ediţiile din zilele următoare ale ziarului BURSA.