CCR NU PRELUNGEŞTE MANDATELE ALEŞILOR LOCALI Haos în administraţia publică locală

Prelungirea mandatelor aleşilor locali prin ordonanţă de urgenţă este neconstituţională a stabilit ieri Curtea Constituţională a României (CCR). Judecătorii CCR au stabilit că neconstituţională este şi legea votată de coaliţia PSD-ALDE-Pro România şi UDMR prin care Parlamentul şi-a arogat atribuţia de a stabili data alegerilor locale.

Decizia Curţii privind prelungirea mandatelor aleşilor locali ar putea crea, dacă Parlamentul va întârzia să adopte o nouă lege, un vid instituţional cu privire la exercitarea atribuţiilor de către primarii şi viceprimarii localităţilor, de către consilierii locali, consilierii judeţeni şi şefii consiliilor judeţene. Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, a declart că este necesar ca Parlamentul să adopte rapid o lege privind prelungirea mandatelor aleşilor locali, act normativ care să fie promulgat până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.

Imediat după decizia Curţii, senatorul social-democrat Lucian Romaşcanu, purtător de cuvânt al PSD, a declarat: "În primul rând, spre deosebire de colegii noştri de la putere, nu o să comentez decizia CCR. Sigur că noi considerăm natural să decidă Parlamentul în contextul în care există această situaţie specială, nu s-a considerat că este constituţional, aşa că ne adaptăm deciziei Curţii. (...) Lăsăm Guvernul să aibă înţelepciunea şi maturitatea să fixeze data alegerilor, astfel încât să se poată vota şi toată lumea să aibă şanse egale. Este foarte important să ţinem cont de pandemie şi să avem garanţia că oamenii vor ieşi la vot şi nu vor fi împiedicaţi de motive medicale sau de altă natură".

Ulterior, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a scris pe pagina oficială de Facebook: "Mandatele aleşilor locali expiră pe 21 Iunie. Până la acea data Parlamentul trebuie să aprobe o lege care să prevadă atât prelungirea mandatului aleşilor locali, cât şi data alegerilor, în conformitate cu decizia CCR. Vom corecta în Parlament şi această prostie a PNL pentru a nu avea haos în administraţiile publice. Altfel, toate deciziile de după 21 iunie vor fi în afara legii. Dar, în acelaşi timp, îi avertizez atât pe preşedintele Iohannis, cât şi pe cei din partidul său, să nu mai tergiverseze, să nu conteste iar legea. Pentru că le-ar face un rău direct românilor, dar şi propriilor aleşi locali".

În schimb, Florin Roman, liderul grupului deputaţilor PNL a spus: "CCR roşie condusă de Dorneanu-Împărat a declarat OUG neconstituţională în condiţiile în care OUG nu a fost atacată. Este fără precedent în istoria CCR. S-au făcut încă o dată de râs, umplându-se de penibil".

CCR a respins cele două acte normative din cauza cauza paralelismului legislativ.

"Prelungirea mandatelor aleşilor locali se poate face doar prin lege. Parlamentul trebuie să dea această lege de prelungire a mandatelor aleşilor locali în condiţii de legalitate. Acum a fost respinsă pentru că, în loc să respingă ordonanţa de urgenţă a guvernului, au copiat prevederi din acest act normativ şi au mers în paralel, atât cu legea, cât şi cu ordonanţa", au declarat surse din cadrul CCR, citate de g4media.ro.

"Rămâne de competenţa Parlamentului să prelungească mandatele. Iar data alegerilor locale va trebui să fie stabilită în interiorul perioadei cu care vor fi prelungite mandatele aleşilor locali", au mai explicat sursele citate.

Decizia a fost luată cu 7 voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă" (judecătoarele Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu).

Amintim că, în 23 aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, iniţiativa legislativă depusă de PSD, UDMR, Pro România şi ALDE privind prelungirea cu cel mult şase luni a mandatelor primarilor şi consilierilor locali. Cele patru partide de opoziţie au introdus o modificare majoră în legea alegerilor locale: i-au luat guvernului competenţa, până acum exclusivă, de a stabili data scrutinului, urmând ca aceasta să fie fixată de Parlament prin lege organică.

Actul normativ a fost adoptat cu 204 voturi "pentru", 105 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri. Proiectul fusese aprobat anterior, în 15 aprilie, de către Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.