Leadershipul feminin şi ecosistemul startup-urilor în România: provocări şi perspective

România se remarcă printr-o prezenţă feminină semnificativă în mediul de afaceri, conform unui studiu realizat de Organizaţia Femeilor Antreprenor. 25% dintre companiile din România sunt deţinute de femei, iar peste 36% dintre poziţiile de conducere sunt ocupate de femei, ceea ce echivalează cu peste 617.000 de femei lideri, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit unui comunicat primit la adresa redacţiei.

Uniunea Europeană a stabilit o directivă care prevede ca, până în iunie 2026, 40% dintre funcţiile de director non-executiv din companiile cotate public să fie ocupate de femei sau ca acestea să reprezinte cel puţin 33% din totalul funcţiilor de conducere, conform comunicatului Forvis Mazars. Raportul mai arată că în judeţele Galaţi şi Tulcea, ponderea femeilor în poziţii de conducere a depăşit deja acest prag.

Raportul "What is their X factor? The three ingredients of success (or failure) for startups in 2024", realizat de Forvis Mazars, analizează factorii care determină succesul sau eşecul unui startup. Conform sursei citate, leadershipul bine definit, accesul la finanţare şi scalabilitatea modelelor de afaceri sunt esenţiale pentru creşterea unei companii emergente.

În România, startup-urile se confruntă cu dificultăţi în atragerea finanţării potrivite. Mulţi antreprenori consideră obţinerea unui capital mare drept un indicator al succesului, însă raportul avertizează că finanţarea prematură sau excesivă poate afecta controlul asupra afacerii şi poate devia obiectivele strategice, conform analizei Forvis Mazars. De asemenea, identificarea investitorilor potriviţi, care să ofere sprijin strategic şi acces la reţele de business, este esenţială pentru dezvoltarea afacerilor, potrivit sursei citate.

România dispune de peste 13 acceleratoare de startup-uri, organizate atât de entităţi private, cât şi de stat, însă lipsa infrastructurii, accesul limitat la resurse financiare şi exodul talentelor rămân obstacole majore, conform raportului Forvis Mazars.

Pe plan internaţional, sectorul tehnologic din Europa Centrală şi de Est a generat în ultimul an 216 tranzacţii de tip M&A, în valoare de peste 2,5 miliarde de euro, reprezentând 17% din totalul tranzacţiilor, potrivit sursei citate. Aproape două treimi dintre acestea au fost realizate de investitori străini, ceea ce confirmă atractivitatea pieţei pentru capital internaţional.

"România rămâne un jucător strategic în regiune, fiind a patra cea mai activă piaţă din CEE, după numărul de tranzacţii. Aceste cifre subliniază importanţa unei abordări strategice în atragerea de investiţii şi încurajarea unui mediu favorabil inovaţiei. Pentru a rămâne competitivă, România trebuie să stimuleze un ecosistem de finanţare mai robust, să atragă investitori cu viziune şi să promoveze un cadru legislativ stabil, favorabil dezvoltării sustenabile a startup-urilor", a declarat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars, conform comunicatului transmis redacţiei.

Pentru ca antreprenoriatul feminin să continue să crească, sunt necesare iniţiative de mentorat şi acceleratoare dedicate femeilor antreprenor, se arată în raportul Forvis Mazars. Bianca Vlad, Tax Partner la Forvis Mazars, a subliniat importanţa acestor programe: "Programele de mentorat pot contribui semnificativ la crearea unui mediu favorabil, în care femeile să fie încurajate să îşi depăşească temerile şi limitările impuse de norme sociale sau preconcepţii", conform sursei citate.

În ciuda progreselor înregistrate, numărul afacerilor nou-înfiinţate în România a scăzut cu 15% în ultimul an, de la 146.297 de companii la 124.898, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Pe măsură ce România îşi consolidează poziţia în ecosistemele europene de business, colaborarea internaţională şi atragerea de investiţii străine sunt esenţiale pentru extinderea startup-urilor pe pieţele globale, potrivit raportului Forvis Mazars.