Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, conceptele de bază în domeniul sustenabilităţii şi cum consideraţi că sunt acestea conectate?
Răzvan Bagherea: Ca lider de piaţă în zona în care activăm, noi, la Aquila, am înţeles că în stabilirea strategiei de dezvoltare şi pentru asigurarea unei afaceri reziliente, politica de sustenabilitate trebuie să ocupe un loc cât mai important, că nu trebuie să răspundă doar cerinţelor de raportare - legislative, ale instituţiilor financiare, organismelor profesionale, etc. -, ci să fie unul asumat şi bine conturat la nivelul organizaţiei. Astfel, strategia companiei, proiectele şi activităţile operaţionale rămân permanent relevante în contextul schimbărilor rapide care au loc la nivel global şi naţional.
Suntem conştienti că, pentru companie, sustenabilitatea are o însemnătate doar dacă împreună cu stakeholderii conştientizăm, folosim şi ne asumăm valorile şi principiile acesteia. Aici intervine provocarea: aceea de a reuşi să integrăm principiile sustenabilităţii, ale produselor şi tehnologiilor inovatoare în lantul valoric al afacerii Aquila, dar şi să comunicăm în mod eficient strategiile şi obiectivele de sustenabilitate părţilor interesate interne şi externe.
Dezvoltarea durabilă a afacerii este determinată şi de legătura strânsă şi armonia celor 3 piloni ai sustenabilităţii, respectiv factorii de mediu, oamenii şi guvernanţa corporativă.
Reporter: Aquila activează pe piaţa furnizorilor de servicii integrate de distribuţie şi logistică din România, ceea ce înseamnă că are şi o amprentă semnificativă de carbon. Cum vă raportaţi la sustenabilitate, având în vedere amprenta aceasta de carbon pe care o are societatea dumneavoastră şi cum încercaţi/reuşiţi să o atenuaţi?
Răzvan Bagherea: În concordanţă cu ţintele de dezvoltare durabilă, Aquila îşi asumă derularea activităţilor în modul cel mai prietenos cu natura şi are ca obiectiv direct şi asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea amprentei de carbon.
Un prim pas în acest demers l-a constituit calcularea amprentei de carbon pentru anul 2021, urmând ca în cursul acestui an să ne definitivăm şi un plan de decarbonare, pe care să îl comunicăm tuturor părţilor interesate şi să îl folosim ca un model de creştere sustenabilă.
În concordanţă cu specificul activităţii Aquila, cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră provine din activitatea de distribuţie şi transport. Ca atare, investim în permanenţă în proiecte care vizează reînnoirea flotei.
Ţinta noastră principală este de a reduce cu 10% emisiile de gaze cu efect de seră în următorii 5 ani. În acest sens, ne vom canaliza eforturile pe:
- construirea unor sisteme suport pentru măsurarea amprentei actuale de carbon şi calcularea şi urmărirea acesteia în mod regulat;
- evaluarea programelor de reducere a emisiilor deja implementate, pentru a determina eficienţa lor şi posibila replicare la scară mai mare;
- monitorizarea datelor privind emisiile de carbon în timp real, raportarea proactivă a amprentei de carbon către angajaţi, investitori şi agenţiile de rating;
- modelarea viitoarelor scenarii de afaceri luând în calcul şi amprenta de carbon;
- monitorizarea datelor privind emisiile de carbon în timp real;
- construirea şi implementarea unei strategii de reducere a emisiilor de carbon fundamentată pe baze ştiinţifice.
Reporter: Aquila şi-a publicat recent o strategie de sustenabilitate pentru perioada 2022-2026. Ce include această strategie, care sunt obiectivele sale şi mijloacele de atingere a acestora?
Răzvan Bagherea: Prin strategia de sustenabilitate, Aquila şi-a propus să internalizeze ambiţiile stabilite la nivelul Uniunii Europene de pe cele trei paliere ale sustenabilităţii - mediu, social şi guvernanţă - şi să le transforme în avantaje competiţionale.
Credem în dezvoltarea durabilă a afacerii noastre şi implementăm sisteme sustenabile în operaţiunile, cultura organizaţională şi strategia noastră. Împreună cu partenerii noştri, clienţii şi furnizorii, creăm şi asigurăm locuri de muncă echitabile pentru angajaţi şi luptăm pentru a face o diferenţă în bine în comunităţile noastre. Astfel, pentru perioada 2022-2026, am ales să ne concentrăm eforturile de sustenabilitate pe 3 direcţii si 11 obiective strategice: mediu şi schimbări climatice (4 obiective), capital uman şi comunităţi (4 obiective), etică şi guvernanţă (3 obiective), implementate prin 39 de actiuni. Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Aquila sunt structurate astfel încât să se realizeze o bună conexiune între acestea şi ODD-urile relevante pentru activităţile companiei.
Avem datoria, ca lider în industrie, de a ne folosi poziţia şi resursele pentru a fi un exemplu în ceea ce priveşte responsabilitatea socială şi de mediu. Ca atare, prin strategia de sustenabilitate Aquila, 77% din acţiuni vizeaza aceste două domenii: 12 acţiuni pentru mediu şi schimbări climatice şi 18 acţiuni pentru capital uman şi comunităţi. Ne propunem să facem acest lucru cu profesionalism, cu o echipă puternică şi cu dorinţa de a ne reinventa constant pentru a ne asigura că modelul nostru de business vine în întâmpinarea aşteptărilor, nevoilor şi exigenţelor clienţilor noştri.
Reporter: Ce proiecte sau investiţii concrete aveţi în domeniul sustenabilităţii/economiei circulare şi care este bugetul alocat pentru implementarea acestora?
Răzvan Bagherea: Industria logisticii si de transport nu este cunoscută pentru gradul său ridicat de sustenabilitate. Companiile se confruntă cu obstacole semnificative în implementarea politicilor de mediu în acest domeniu, din cauza mai multor factori: dependenţa de combustibilii fosili - întrucât soluţiile eficiente şi viabile din punct de vedere economic sunt încă în stadiul de pilot, lipsa infrastructurii - autorităţile locale reglementează în mod continuu limitele de emisie, dar dezvoltarea sistemelor suport nu ţine pasul cu aceste reglementări.
Aquila îşi propune să adreseze aceste probleme în următoarea perioadă strategică, prin:
- includerea unor criterii ecologice în politicile de achiziţii;
- implementarea unor măsuri de reducere şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor produse din activitatea companiei;
- implementarea unor soluţii IT şi de digitalizare, pentru reducerea consumului de hârtie;
- menţinerea certificării SEVESO pentru depozitele vizate de această legislaţie, precum şi obţinerea graduală a certificării ISO14001 pentru centrele logistice;
- înlocuirea parţială a ambalajelor actuale cu variante mai bune din perspectiva opţiunilor de reciclare şi a măsurilor de protecţie a mediului;
- analiza şi implementarea opţiunii de a introduce programe pilot pentru livrarea de produse utilizând ambalaje returnabile, posibil confecţionate din materiale reciclate.
De asemenea, unul dintre proiectele noastre privind reducerea emisiilor generate este legat de segmentul de transport - reînnoirea flotei auto şi aducerea ei în proporţie de 100% la norma Euro6. Pentru realizarea acestei acţiuni avem în plan înlocuiri de maşini aflate la finalul perioadei optime de exploatare, pe motorină, cu unele mai puţin poluante. Vom achiziţiona şi maşini hybrid, însă, în acest moment, infrastructura nu ne permite să luăm în calcul maşinile electrice pentru distribuţie sau pentru agenţii de vânzări, care parcurg sute de kilometri între oraşe şi nu au suficiente staţii de încărcare. Pentru proiectele cu impact în zona sustenabilităţii, avem alocat un buget de peste 2 milioane de euro pentru anul 2022.
Reporter: Consideraţi că legislaţia fiscală este una care îndeamnă companiile să digitalizeze procesele, să colecteze/recicleze şi să aducă în faţă produse şi servicii sustenabile?
Răzvan Bagherea: Noi suntem conştienţi că avem responsabilitatea directă de a ne minimiza impactul asupra mediului şi pornim deja în cursa pentru sustenabilitate. Dacă, pe acest traseu, suntem sprijiniţi de măsuri ce încurajează acest efort - fie ele fiscale sau chiar de debirocratizare, impactul lor este binevenit. Cu toate acestea, indiferent de cadrul legislativ, noi avansăm în demersurile noastre de a proteja mediul.
Reporter: Care consideraţi că sunt beneficiile raportării indicatorilor legaţi de sustenabilitate? Credeţi că firmele mari, în special cele listate, ar trebui să-şi calculeze şi să-şi publice amprenta de carbon?
Răzvan Bagherea: Domeniul de reglementare, atât cel naţional, cât şi, mai ales, cel internaţional, evoluează rapid în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Guvernele şi autorităţile de reglementare solicită din ce în ce mai mult companiilor să raporteze extern într-o manieră mai largă, în care perspectivele mai multor părţi interesate şi capacităţile companiilor de creare de valoare pe termen lung joacă un rol central. Acest lucru a condus la o creştere globală a instituţiilor, standardelor şi cerinţelor care se concentrează pe modul în care companiile ar trebui să raporteze despre problemele ESG.
Unul dintre cele mai importante aspecte este transparenţa, care este apreciată în egală măsură de toţi stakeholderii (toate părţile implicate - n.r.). Încrederea câştigată şi credibilitatea vin la pachet. Chiar dacă o companie face abia primii paşi în domeniul sustenabilităţii, raportul demonstrează interesul şi implicarea şi este, în acelasi timp, o cheie de verificare pentru aceasta. În urma întocmirii raportului de sustenabilitate vezi unde te afli, ce faci şi mai ales ce poţi îmbunătăţi. Ai o imagine de ansamblu şi realizezi unde trebuie alocate anumite investiţii, pentru a avea cu adevărat o afacere durabilă. De la an la an, poţi urmări progresul. Nu în ultimul rând, oamenii sunt mai loiali unui business care îşi arată interesul şi se implică în crearea unei afaceri sustenabile.
Informaţiile privind performanţa sunt esenţiale pentru managementul durabil al afacerii, iar riscurile de mediu, pe termen lung, sunt în centrul procesului decizional strategic. Firmele mari, în special cele listate, ar trebui să calculeze şi să publice amprenta anuală de carbon, dar pentru a deveni o afacere sustenabilă, este necesară adoptarea raportării integrate şi, în special, concentrarea asupra gândirii integrate.
Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă mai bine autorităţile locale în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor şi implementarea componentei de oraşe sustenabile/smart city?
Răzvan Bagherea: Schimbarea porneşte de la fiecare dintre noi - fie că vorbim ca persoane sau ca reprezentanţi ai unei companii. Politicile guvernamentale şi locale pot contribui la această schimbare în bine prin, în primul rând, informarea clară şi corectă despre impactului asupra mediului al acţiunilor pe care toţi le facem. Odată înţeleasă nevoia de schimbare, modurile de susţinere a acesteia, din punctul de vedere al autorităţilor, variază şi oferă o paletă largă de opţiuni - de la facilităţi pentru o colectare şi neutralizare sau revalorificare eficientă a deşeurilor, până la automatizarea unor fluxuri din acest ciclu şi informarea, în timp real, a statusului - volum de colectare, dar şi a rezultatelor - calitatea aerului, solului şi a apei.
Reporter: Vă mulţumesc!