Andre Cappon
President, The CBM Group

•Cum va arăta lumea post pandemie

Cea mai mare provocare pentru lume, în acest moment, este identificarea unei modalităţi de ieşire cu succes din pandemia de Covid 19, cu accent pe evitarea unor noi valuri epidemice după ce măsurile de distanţare socială vor fi relaxate, consideră Andre Cappon, preşedinte fondator al CBM Group din New York. Conform acestuia, posibile soluţii pe termen scurt sunt: grupurile vulberabile (bătrâni, cei cu condiţii medicale precum astmul, hipertensiune, obezitate etc.) să rămână izolate până când se dezvoltă teste/tratamente/vaccinuri eficiente şi de încredere; angajaţii tineri, sănătoşi, se întorc la muncă progresiv, utilizând măşti, mănuşi - se adoptă măsuri de precauţie/prevenţie cum ar fi spălatul des pe mâini, se evită grupurile mari de persoane etc.

Dan Paul
Preşedinte Asociaţia Brokerilor

•Cred că vor exista discuţii privind ieşirea unor ţări din Uniunea Europeană

Perioada de criză pe care o traversăm arată o anumită lipsă de încredere faţă de o serie de organisme internaţionale, este de părere Dan Paul, pre­şedintele Asociaţiei Brokerilor, care a adăugat că, în opinia sa, Uniunea Europenă (UE) va avea o problemă în acest sens. "Cred că se va pune problema lipsei solidarităţii, iar Uniunea Europeană nu a dat dovadă de o mare solidaritate în acest moment. Consider că vor exis­ta discuţii privind ieşirea unor ţări din UE pentru că rolul ei, foarte politizat în ultima perioadă, nu are un efect pozitiv. Şi cred că şi alte ţări se vor gândi să facă ceea ce a făcut Anglia", a spus Dan Paul.

Valentin Ionescu
Director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară

•Puţine industrii vor scăpa din această criză fără să fie reformate, restructurate sau eliminate

Criza cauzată de pandemia de coronavirsu va genera schimbări uriaşi şi puţine industrii vor scăpa fără să fie reformate, restructurate sau eliminate, a declarat Valentin Ionescu, director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în cadrul video­conferinţei BURSA, "The Post-Pandemic World". Domnia sa consideră că flexibilitatea şi automatizarea vor fi cuvintele cheie pentru era afacerilor post-Covid , iar cei care au aceste capacităţi vor fi câştigătorii. "Criza de astăzi şterge vechile modele de afaceri ineficiente cărora le-au expirat deja utilitatea. Distrugerea creativă pe care criza o va declanşa va oferi, în cele din urmă, oportunităţi imense de inovare şi îmbunătăţiri dinamice ale productivităţii, atât timp cât resursele de la afacerile ineficiente sau falimentare vor fi realocate în mod eficient. COVID-19 va forţa o renaştere a multor industrii, întrucât toată lumea stă acasă în izolare, reevaluând şi reimaginând modurile de consum, furnizare, interacţiune şi productivitate. Paradoxal, datorită tehnologiei, oamenii sunt mult mai bine conectaţi astăzi ca niciodată, chiar şi în izolarea lor fizică", a explicat reprezentantul ASF.

Radu Hanga
Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB

•Revenirea economică după această criză va fi destul de înceată

Revenirea economică după această criză va fi destul de înceată, iar viaţa şi viteza cu care vom consuma lucrurile vor încetini, consideră Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Acesta a declarat: "Cred că reacţia economică pe care o vedem la nivel global este uşor exagerată faţă de dimensiunea medicală a problemei, dar ăsta e doar un comentariu de novice pentru că nu sunt specialist pe zona medical. Înclin să cred că din punct de vedere al contracţiei economice şi al revenirii de după, cred că revenirea va fi destul de înceată.

Valentin Lazea
Economist-Şef, Banca Naţională a României

•Dacă nu ne-ar trage deficitele în jos, am avea o şansă să ieşim din criză

Ţara noastră are unele avantaje în faţa altor state central şi est europene şi ar avea o şansă să iasă mai uşor din criză dacă nu ar fi trasă în jos de deficitele bugetar şi comercial, este de părere Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Specialistul a precizat: "România are câteva atuuri faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, ceea ce ar putea-o ajuta să iasă mai bine din criză. Nu avem un comerţ extern dezvoltat, nu avem un turism care să se bazeze pe străini şi avem mai puţini angajaţi în microîntreprinderi, faţă de ţările centrale şi de est.Dacă nu am avea deficitele care ne trag în jos, am avea o şansă să ieşim din criză". Este probabil ca, după criza sanitară, economia noastră să aibă o evoluţie în W, consideră Valentin Lazea, care a menţionat: "Odată cu reînceperea şcolilor, în septembrie, cu revenirea industriei tursimului şi cu reluarea altor acţiuni, aproape sigur vom avea un nou vârf al epidemiei".

Dragoş Preda
Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor

•Infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică

Infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român, după trecerea pandemiei de coronavirus, consideră Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, res­ponsabil pe partea de comunicaţii şi digitalizare. Acesta a precizat: "Suntem un minister extrem de dinamic care se implică, se vede prin proiectele pe care ni le-am asumat şi pe care le avem deja în dezvoltare. Infrastructura şi comunicaţiile pot să reprezinte sursa de relansare economică sau cel puţin una din principalele astfel de surse ale statului român. (...) Avem şansa să redinamizăm experienţa noastră post-criză. Guvernul României a luat o serie de măsuri de sprijin economic (real), dar am aprobat şi digitalizarea serviciilor publice prin instituirea obligaţiei autorităţilor publice să primească şi să accepte documente în format electronic".

Liviu Rogojinaru
Secretar de Stat, Ministerul Economiei

•Vor fi investiţii foarte mari în ceea ce priveşte dezvoltarea României

Ponderea implicării guvernului în activitatea economică va creşte fără îndoială, a declarat Liviu Rogojinaru, Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Domnia sa a precizat: "De altfel, prim ministrul, Ludovic Orban, a şi anunţat că vor fi investiţii foarte mari în ceea ce priveşte dezvoltarea României. Lucruri care nu s-au făcut în ultimii 25 de ani încercăm să le facem acum, cât mai mult din ele, pe repede înainte şi sper să fim lăsaţi să le facem". Liviu Rogojinaru a mai spus că statul are rolul de a fi un aşa numit reductor de incertitudini, urmărind stabilizarea economiei şi redarea încrederii mediului de afaceri. "Statul poate deveni un mare producător prin intermediul intreprinderilor publice, un angajator de anvergură pentru un mare număr de salariaţi, un consumator foarte important prin lansareade comenzi publice către sectorul privat al economiei, dar în special un mare investitor, prin lansarea unui program ambiţios de investiţii publice şi private în sectoarele considerate prioritare pentru economia naţională în anii următori", a explicat domnia sa.

Valentin Ionescu
Analist ziarul BURSA, fost Ministru al Privatizării

•Nu pandemia în sine a provocat o recesiune economică, ci deciziile politice

Nu pandemia în sine a provocat o recesiune economică, ci deciziile politice care au fost luate pentru protecţia sănătăţii publice, consideră Valentin Ionescu, fost Ministru al Privatizării. Domnia sa susţine că prognoza intermediară făcută în cadrul Comisiei de Prognoză arată o evoluţie a creşterii economice într-un V lărgit. Valentin Ioneascu a declarat: "Dacă am mers pe scenariul de V lărgit şi am luat în calcul nişte scenarii. Am luat în seamă că după o scădere bruscă, în luna aprilie, în care înregistrăm o aplatizare a şomajului tehnic şi respectiv o creştere a şomajului propriu-zis, urmează o perioadă de redresare în luna mai-iunie. Pe noi ne-a interesat şi contează ca la nivel guvernamental veniturile populaţiei să fie conservate pentru că redresarea economiei naţionale este ca o rachetă, dacă nu-i dai suficient combustibil nu se ridică de la sol. Acelaşi lucru este valabil şi pentru susţinerea firmelor care nu au nicio vină că prin decizie politică s-a intrat în recesiune".

Gheorghe Piperea
Profesor Universitar Doctor (Departamentul de drept privat), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept

•Măsurile Executivului par să fie făcute pentru a fi amânate

Pandemia va opera o schimbare totală de paradigmă, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care consideră că modelul economic actual se va sprijin pe un model economic bazat pe producţia locală. Zona spaţiilor de birouri va fi una cu un nivel foarte ridicat de falimente, susţine avocatul Piperea, explicând: "De aceste spaţii de birouri sunt legate băncile cu foarte multe credite de tip revolving şi dezvoltatorii imobiliari care încă nu au terminat proiectele, în contextul în care tot mai mulţi angajatori se vor hotărî să apeleze la lucrul de acasă, iar cererea se va reduce şi oferta va fi tot mai mare. Acest lucru va duce la corecţii severe prin faliment". În altă ordine de idei, Gheorghe Piperea consideră că statul trebuie să se implice în salvarea IMM-urilor sau să le ofere posibilitatea să se salveze de la faliment. IMM-urile sunt clienţi ai băncilor, chiriaşi ai spaţiilor comerciale, ocupă spaţii de birouri, IMM-urile reprezintă o curea de transmisie între marile companii şi consumatori, a atras atenţia domnia sa, evidenţiind că, potivit unui studiu, din cele circa 500.000 de IMM-uri prezente în ţara noastră, în acest an 160.000 vor intra în faliment. În opinia avocatului, la acestea se vor mai adăuga alte 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, care vor falimenta în urma acestei crize. "Fără IMM-uri nu există economie. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza pe mari companii care să vândă direct consumatorilor? Nu există aşa ceva", apreciază Gheorghe Piperea.

Anca Dragu
Director General Adjunct, E.ON România

•Finanţarea deficitului bugetar numai din surse interne este absolut insuficientă

Actuala criză sanitară are efecte importante în zona economică, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează pentru 2020 o scădere cu 6-7% a PIB-ului mondial, conform doamnei Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, care menţionează că estimarea FMI pentru ţara noastră arată un declin de -5%, în timp ce previziunea Guvernului este una mai optimistă, de -1,9%. "În mediul de afaceri există şi prognoze de scădere de peste -8%, dar evoluţia economiei va depinde de felul în care se desfăşoară actuală criză sanitară, pandemia, de momentul în care vom ieşi din izolare, dacă vom intra într-un nou vârf de manifestare a cazurilor de îmbolnăviri de Covid-19 etc.", spune doamna Dragu, subliniind că este extrem de important felul în care vor fi finanţate deficitele bugetare ce decurg din scăderea activităţii economice, respectiv din cheltuielile pe care le fac guvernele pentru sprijinirea unor domenii sau a celor care şi-au pierdut locul de muncă.

Ovidiu Demetrescu
Partener, London Brokers şi OCD Capital & Resource

•Cred că am primit un semnal de la planetă să ne trezim la realitate

Ca să putem ieşi din criza prin care trecem trebuie să trăim într-o armonie economică şi într-o armonie cu mediul, este de părere Ovidiu Demetrescu, Partener, London Brokers şi OCD Capital & Resource, opinând: "Cred că am primit un semnal de la planetă să ne trezim la realitate". Cu cât stăm mai mult în izolare, cu atât "damage"-ul economic se va adânci, mai susţine domnia sa, apreciind că, dacă situaţia va continua fără ca activitatea economică să fie reluată, atunci evoluţia economiei nu va fi nici în W, nici in U, ci căderea va fi foarte adâncă, "va fi ca o copaie" şi nu ne vom ridica la fel de repede cum am căzut. În opinia lui Ovidiu Demetrescu, există o presiune pe segmentul clădirilor de birouri, ca urmare a reducerii ratelor, dar este clar că lumea nu va renunţa brusc la obiceiurile de interacţiune şi la cele de a face business.

Alexandru Elian
Director Vânzări, S.S.I.F. Blue Rock Financial Services SA

•Marele câştigător al acestei pandemii este mediul înconjurător

Există un mare câştigător de pe urma acestei pandemii, care este mediul înconjurător, a spus Alexandru Elian, director de vânzări în cadrul Blue Rock Financial Services. "Vedem că o parte a problemelor legate de stratul de ozon au început să se repare într-un timp record, datorită faptului că, prin această oprire forţată a economiei, poluăm mult mai puţin. Şi este un argument real, dacă numărul de morţi cauzat de coronavirus va fi mai mic decât numărul de morţi care nu vor apărea, datorită faptului că mediul va fi îmbunătăţit semnificativ, pentru o anumită perioadă", a spus Alexandru Elian. În opinia sa, durata crizei va fi determinată de câţiva factori, între care unii sunt relativ obiectivi şi ţin de capacitatea băncilor naţionale de a injecta lichiditate în sistem, de capacitatea Guvernelor de a finanţa industria şi populaţia, adică de tipărirea de bani, iar în acest caz, bineînţeles că Statele Unite, a căror monedă este de rezervă mondială, se află în avantaj.

Mircea Coşea
Profesor Universitar Academia de Studii Economice

•Guvernul a luat până acum măsuri de supravieţuire, nu de relansare

Guvernul României a luat măsuri de supravieţuire a economiei până în acest moment, nu de relansare a economiei, este de părere profesorul Mircea Coşea. Acesta a precizat: "Începe să fie periculos. Dacă pentru ţări precum cele din Europa Occidentală, infuzia de capital este enormă şi încă poate menţine economia într-o stare de plutire, pentru România prelungirea aceste stări după 15 mai, pentru că asta e data comunicată, ne va duce la o schimbare importantă a situaţiei economice. În sensul că primele efecte ale acestei blocări se vor vedea în faptul că aproape 1 milion de salariaţi nu vor mai avea bani nici să cumpere pâine. Pentru că sistemul de plată a şomajului tehnic funcţionează greu, cu întârziere, pentru că altă sursă de câştig nu există. Suntem în situaţia în care guvernul trebuie să intervină altfel decât până acum. De ce? Pentru că ceea ce a făcut guvernul şi opoziţia, cât este ea, prin măsuri sau proiecte de lege care să ducă cumva la aşa-numita relansare a economiei nu sunt decât măsuri de supravieţuire. Nu au nimic de a face cu relansarea economiei".

Gheorghe Ialomiţianu
fost Ministru al Finanţelor

•Amânarea unor măsuri ne va costa, efectele se vor vedea în timp

Reluarea creşterii economice după această criză creată de pandemia de coronavirus depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern, potrivit domnului Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor. Domnia sa declară: "Unii analiştii spun că vom vedea o redresare economică în litera V, alţii în W, însă aceasta depinde foarte mult de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern. Totodată, redresarea depinde de ce se întâmplă în Franţa, Germania, Spania, pentru că multe firme multinaţionale au societăţile-mamă în aceste ţări sau partenerii noştri comerciali sunt din zona respectivă".

Kevin Mellyn
Senior Advisor, CBM Group

•Criza creează lucruri foarte ciudate în SUA care nu ar fi fost luate în considerare până acum

Criza coronavirus creează o serie de "lucruri ciudate" la nivelul discursului politic, social şi economic din Statele Unite, spune Kevin Mellyn, senior adviser la CBM Group din New York, care atrage atenţia că anumite propuneri aruncate acum în piaţă nici măcar nu ar fi fost luate în considerare vreodată până înainte de criza din 2008-2009. Mellyn a precizat că clinciul politic dintre Republicani şi Democraţi, în condiţiile crizei şi apropierii alegerilor prezidenţiale din noiembrie conduc la aceste "lucruri foarte ciudate". Acesta a adăugat: "O avem acum pe preşedinta Camerei Reprezentanţilor (Nancy Pelosi) propunând un venit minim garantat, avem pe masă un (proiect pentru) salariu minim de 15 dolari la nivel naţional. Noţiunea unui salariu minim naţional la acel nivel este... este prea jos pentru un loc ca New York, dar pentru majoritatea statelor este prea sus. Dar aceste lucruri sunt injectate direct în mainstream."

Daniel Farmache
CEO al E-INFRA

•Fondurile de infrastructură - vehicule financiare pentru finanţarea investiţiilor

Realizarea proiectelor de investiţii în infrastructură în actuala perioadă reprezintă o provocare pentru autorităţi prin prisma veniturilor bugetului de stat, al căror nivel a scăzut din cauza crizei economice generată de pandemia Covid-19. De aceea, Guvernul ar trebui să se orienteze către parteneriatul public-privat pentru o parte dintre proiectele de infrastructură pe care doreşte să le realizeze şi să promoveze măsuri de ocupare activă în următoarea perioadă, a afirmat Daniel Farmache, CEO E-INFRA, în cadrul videoconferinţei internaţionale "The Post-Pandemic World" organizată de Grupul de presă BURSA. Daniel Farmache a spus: "Banii nu trebuie să vină direct de la bugetul de stat, ci şi din alte surse. Vedem un lucru care nu este observat de restul oamenilor: banii pentru investiţiile din infrastructură există şi în altă parte, nu doar la Guvern. Există 1,5 trilioane de dolari în fondurile de infrastructură, bani care aşteaptă destinaţii în care să fie investiţi, de oameni care aşteaptă astfel de oportunităţi. Vorbim despre oameni care nu îşi permit să piardă investind pe bursă, ci vor să investească în lucruri stabile, cu randamente solide, nu mari, dar stabile. În loc să îndatorăm bugetul de stat pentrru construcţii, new deal, Guvernul ar trebui să creeze o platformă prin care să încurajeze fondurile de infrastructură să vină să investească în România."

Stere Farmache
fost Preşedinte / Director General al Bursei de Valori Bucureşti

•Fiecare ţară încearcă să găsească echilibrul optim între favorizarea economiei şi protejarea populaţiei

Pornirea economiei nu este o simplă decizie, chiar dacă aparent se poate face prin acelaşi tip de decizii prin care s-a închis, iar ţările au intrat în carantină, a spus Stere Farmache, fost preşedinte şi director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). "Cred că pentru clasa politică, pentru Guvern, întrebarea foarte delicată la care trebuie să găsească răspunsul ţine de echilibrul optim între a favoriza economia şi a proteja populaţia. Cred că aici este cheia pentru tot ce va urma. Este dacă doriţi ca în piaţa de capital, unde supraveghetorul pieţei trebuie să găsească, prin reglementări, optimul între măsurile de favorizare a pieţei şi de protecţie a investitorilor", a spus Stere Farmache. Domnia sa a punctat că, actuala criză va face ca toate companiile, inclusiv IMM-urile, să îşi regândească planurile de afaceri şi strategiile, mai ales dacă sectorul în care activează a fost puternic lovit.

Emil Dinga
Profesor Universitar şi Cercetător Ştiinţific la Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei Române

•Evitarea aşteptărilor negative şi refacerea ocupării - obiective urgente pentru evitarea crizei economice

Efectele actualei pandemii sunt perfect predictibile şi nu afectează structural economia, nici măcar finanţarea şi refinanţarea, a afirmat profesorul universitar Emil Dinga - cercetător ştiinţific la Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei Române - în cadrul videoconferinţei internaţionale "The Post-Pandemic World", orga­nizată de Grupul de presă BURSA. Domnia sa a precizat că România nu a intrat încă în criză economică, deşi ne confruntăm cu un şoc extern, atipic, sanitaro-medical, şoc care s-a adresat direct economiei reale şi care a dus la blocarea producţiei. Emil Dinga susţine că, pe termen scurt, în anii 2020 şi 2021, nu trebuie modificat cadrul instituţional, nu trebui făcute reglementări sau dereglementări abrupte pentru că ar transmite destabilizare economică. De asemenea, nu ar trebui abordate teme generale cu impact pe termen lung şi nu ar trebui întârziate măsurile de intervenţie guvernamentală.

Adrian Codirlaşu
Preşedinte, Asociaţia CFA România

•Mă aştept la falimentul unor state, din cauza datoriei acumulate

Scăderea economiei globale, pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus, va atinge, probabil, în trimestrul al doilea din 2020, un ritm fără precedent, potrivit domnului Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei CFA România, care aminteşte că, deja, pentru economiile dezvoltate, analiştii vorbesc chiar de un declin anualizat al PIB de 40%. "Scăderea va fi în zeci de procente în trimestrul al doilea", atrage atenţia oficialul CFA România, adăugând că, pe tot anul curent, economiile dezvoltate vor consemna un declin de 5-7%, conform specialiştilor. Totuşi, în opinia sa, după apariţia vaccinului împotriva Covid-19, va reveni încrederea consumatorilor, iar economia se va recupera rapid, având în vedere că stimulii fiscali de la nivel global sunt foarte mari.