Spionajul cibernetic - ameninţare majoră pentru mediul de afaceri

Companiile s-au confruntat la nivel global, în ultimii ani, atât în timpul pandemiei Covid-19, cât şi post-pandemie, dar şi în noul context geopolitic generat de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, cu numeroase atacuri cibernetice, al căror scop primordial a fost cel financiar - prin şantajul la adresa conducerilor firmelor pentru recuperarea datelor compromise, dar al căror scop secundar a fost legat de spionajul economic, mai ales la societăţile din domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. Valoarea prejudiciilor financiare cauzate de pierderile de date în urma atacurilor cibernetice este una uriaşă, un exemplu în acest sens fiind faptul că în Germania anului 2020 ea se ridica la 6,6% din Produsul Intern Brut al motorului Uniunii Europene, adică aproximativ 200 miliarde euro.
Crimele cibernetice sunt transfrontaliere şi de aceea trebuie ca statele să colaboreze între ele pentru limitarea numărului acestor infracţiuni, pentru consolidarea legislaţiei şi pentru luarea unor măsuri preventive cum ar fi educarea cetăţenilor şi antreprenorilor cu privire la riscurile pe care le implică folosirea device-urilor - telefoane mobile, laptopuri, computere personale, tablete - şi la necesitatea protejării datelor personale şi a informaţiilor care sunt stocate pe acestea, au afirmat, ieri, participanţii la evenimentul "Cyber Espionage Awareness Day for Business", organizat de Camera de Comerţ Elveţia-România în parteneriat cu Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

Spionajul cibernetic - o problemă globală cu noi valenţe în contextul războiului din Ucraina

Spionajul cibernetic este un cartof fierbinte despre care trebuie să discutăm din ce în ce mai mult pentru că sunt multe zone gri în acest domeniu, a declarat Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Potrivit acestuia, serviciile de spionaj au ajuns la stadiul comercial în anumite ţări şi este nevoie de intervenţia autorităţilor şi clarificarea activităţilor legale şi ilegale în ceea ce priveşte colectarea de date.
Cîmpean a afirmat: "Cyberspionajul este un cartof fierbinte, să nu ascundem elefantul din cameră. Este acolo şi este împins şi făcut de actori statali, de competitori, de activişti, hacktivişti, grupuri infracţionale - toată lumea încearcă să profite de digitalizare, de cantităţile imense de date pe care organizaţiile, guvernele, noi ca utilizatori le producem şi pe care le stocăm pe dispozitivele noastre şi pe întreaga tehnologie şi infrastructură din jurul nostru".
Este un fenomen foarte prezent şi mă îndoiesc că va dispărea în următorii 100 de ani. Din contră, probabil se va intensifica".

Reţelele nesigure şi educaţia precară - doi dintre factorii care favorizează spionajul cibernetic

Reţelele nesigure de pe device-urile folosite de cetăţeni şi companii şi educaţia precară a cetăţenilor cu privire la riscurile pe care le implică descărcarea aleatorie a oricărei aplicaţii sau soft reprezintă doi dintre factorii care favorizează spionajul cibernetic.
"În urmă cu 10 ani, profesorul Eric Diehl spunea că nu suntem mai puternici decât veriga noastră cea mai slabă. Iar o verigă slabă este smartphone-ul. Trăim în acest domeniu într-o lume sălbatică, pe care nu ne-am putut-o imagina în urmă cu câţiva ani. Astăzi 89% din informaţii sunt accesate prin smartphone, care nu ne oferă o protecţie împotriva atacurilor, din cauza reţelelor slabe, din punct de vedere al protecţiei datelor. Smart este egal cu spy. 98% din informaţiile de pe smartphone aparţin altora şi doar 2% vă aparţin dumneavoastră. Smartphone-urile sunt dotate cu microfoane fine şi cu camere de rezoluţie înaltă, care le permit hackerilor să obţină orice informaţie pe care o doresc.
Singurele zone în care informaţiile sunt criptate sunt informaţiile din zona serviciilor secrete, zona militară, cu un procent de 98%, dar din păcate doar 2% din companiile din zona comercială au sisteme performante pentru protecţia datelor, deşi 89% dintre atacurile cibernetice sunt generate de un singur click şi implică costuri enorme pentru victimele acestora. Şefii companiilor se pare că nu înţeleg şi nu sunt interesaţi să facă paşi concreţi în direcţia protejării reţelelor interne. (...) Nimeni nu ştie în acest moment câte ameninţări sunt ascunse în device-urile pe care le deţinem şi care ne pot ataca informaţiile privind afacerile pe care le derulăm. Dacă aveţi o afacere privată, trebuie să o protejaţi, pentru că altfel riscaţi să vă fie furată. (...) Elveţia este un actor mic în acest câmp al avertizării, al protecţiei datelor din care fac parte Israel, Japonia şi Coreea de Sud. Discutăm despre acest subiect, deoarece în unele state nu se vorbeşte public despre aşa ceva, se vorbeşte doar în spatele uşilor închise din cauza companiilor de stat unde protecţia datelor este un lucru foarte sensibil", a afirmat Laurent Chrzanovschi, fondator şi director al Cybersecurity Dialogues Events/Cybersecurity Trends Magazine.