Loteria Română - venituri de 770 milioane lei, în 2015

Veniturile totale înregistrate de Loteria Română anul trecut se ridică la aproximativ 770 milioane lei, potrivit informaţiilor preliminare ale societăţii de stat.

Reprezentanţii Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) ne-au transmis că veniturile încasate din jocurile Loto 6/49 şi videoloterie au cea mai mare pondere în totalul veniturilor.

Pentru 2015, CNLR estimează un profit brut de aproximativ 54,7 milioane lei, iar pentru anul în curs Loteria Română îşi propune o rată a profitului brut de aproximativ 8%.

Conducerea companiei ne-a spus că va dezvolta un sistem loteristic propriu şi că Loteria Română şi-a propus să continue lucrările de reabilitare şi modernizare a agenţiilor LOTO ce necesită o astfel de intervenţie, dar că rebranduirea acestor agenţii este un proiect de amploare pe care CNLR nu îl va realiza în 2016.

"Dezvoltarea unui sistem propriu şi reabilitarea agenţiilor loto constituie principalele investiţii pe care Loteria Română şi le-a propus pentru acest an", ne-au precizat sursele citate.

Acestea menţionează că societatea împlineşte 110 ani de existenţă, în 2016, având o tradiţie în organizarea de jocuri de noroc: "Anul 2015 a venit cu numeroase premii şi noutăţi pentru jucătorii noştri. Dacă ar fi să ne referim numai la jocurile loto automatizate organizate de compania noastră, anul trecut s-au acordat peste 6 milioane de câştiguri, în valoare totală de peste 711 milioane lei (mai mult de 158 milioane de euro). Fie că e vorba de lozuri răzuibile, lozuri randalinate sau lozuri în plic, portofoliul de produse de acest tip a fost deosebit de generos".

2015 a adus premii importante şi jucătorilor la videoloterie, specifică reprezentanţii companiei, care ne-au spus: "S-a împlinit un an de când Loteria Română a lansat Video Jackpot, cel mai mare Jackpot din România. Acesta atinge un plafon lunar de 500.000 de lei (Jackpot Platinum), 5.000 de lei zilnic (Jackpot Gold) pentru minim 5 lei jucaţi, iar pentru minim 10 bani jucaţi se câştigă, de mai multe ori pe zi, câte un premiu de până la 1.000 de lei (Jackpot Silver)".

Jocul "vedetă" al Loteriei Române este Loto 6/49, produs care a fost lansat în anul 1993 şi care, conform surselor citate, numără, în prezent, "cel mai mare număr de jucători, înregistrând şi cele mai importante premii".

Alte produse ale CNLR sunt Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc. La acestea se adaugă şi jocul "Bilă de 100.000 de lei", lansat în anul 2011, în ultima perioadă Loteria Română diversificându-şi gama de produse de tip loz instant.

Jocurile de videoloterie ocupă un loc important în portofoliul de produse, datorită interesului manifestat de o categorie importantă de jucători.

"În portofoliul de produse al Loteriei Române se regăseşte şi varianta modernă a celei mai vechi forme de loterie, loteria pasivă şi tradiţionalele pariuri mutuale Pronosport şi Prono-S, care se adresează celor pasionaţi de sport", potrivit reprezentanţilor companiei.

• Loteria Română - trecută de la MFP la ONJN

Loteria Română a fost preluată de Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptată în octombrie 2015 de Guvern.

Prin trecerea Companiei Naţionale Loteria Română din coordonarea Ministerului Finanţelor Publice în cea a ONJN se va crea o singură structură specializată, care să gestioneze unitar şi concurenţial monopolul statului în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, sublinia, la vremea respectivă, Executivul.

Pentru o perioadă tranzitorie de maximum patru ani de la intrarea în vigoare a actului normativ va exista posibilitatea gestionării exclusivităţii în domeniul jocurilor de noroc exploatate de CNLR de către ONJN.

Loteria Română se va reorganiza conform principiilor de guvernanţă corporativă, urmând să se instituie, într-o perioadă de doi ani, după evaluarea şi analizarea activităţii companiei, o conducere corporativă de tip dualist, recrutată conform prevederilor legale în vigoare (OUG nr. 109/2011), cu stabilirea unor criterii de performanţă şi alegerea celor mai bune soluţii pentru exploatarea exclusivităţii de care dispune, precum şi a celorlalte produse şi servicii existente în piaţa concurenţială, conform Guvernului.

• DNA anchetează activitatea Loteriei din anii trecuţi

În legătură cu activitatea derulată în anii trecuţi la Loteria Română, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) derulează o anchetă. La finalul lunii septembrie 2015, procurorii au ridicat o serie de documente de la sediul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Acţiunea DNA vizează anumite contracte încheiate de Loteria Română, după cum ne-a spus, atunci, Sorin Constantinescu, fost consilier în cadrul Loteriei Române şi preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR). Domnia sa ne-a precizat că procurorii au ridicat de la sediul MFP unele documente referitoare la activitatea Loteriei, pe care Corpul de Control al Ministerului de Finanţe a refuzat să le pună la dispoziţia procurorilor anticorupţie în cadrul anchetei care se află în derulare.

DNA investighează, de peste un an, unele proceduri de achiziţie publică derulate de Loteria Română, ancheta fiind în faza stabilirii prejudiciului adus la bugetul de stat, după cum ne-au spus oficiali din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Acest lucru se întâmplă în contextul în care rapoartele Curţii de Conturi pe ultimii zece ani reclamă mai multe contracte păguboase încheiate de Loteria Română cu un grup de firme greceşti, fiind sesizate organele de cercetare în legătură cu neregulile de la Loterie.

Se pare că firmele greceşti Lotrom-Intralot-Intracom ar fi păgubit statul român cu peste un miliard de euro, prin contractele considerate păguboase pe care le-au derulat cu CNLR, după cum susţin sursele noastre.

Sistemul loteristic în cauză vizează jocurile 6/49, 5/40, Joker, Noroc, Noroc Plus, Super Noroc, Pronosport, Pronosport-S şi servicii suport.

CNLR a încheiat mai multe contracte considerate "păguboase" cu Grupul grecesc Lotrom-Intralot-Intracom, respectiv unul pe video-loterie, un contract pe jocurile tip 6/49, unul pe pariuri şi unul pe online.

În opinia domnului Constantinescu, "ar trebui să fie percheziţionaţi toţi miniştri care au condus Ministerul de Finanţe în cei doi ani în care au fost prelungite contractele cu grecii (n.r. 2013 şi, respectiv, 2014, când fotoliul de ministru al Finanţelor a fost ocupat de Daniel Chiţoiu şi Ioana Petrescu), în loc să fie încheiate contracte noi, în condiţii mai avantajoase pentru statul român".

Sorin Constantinescu a adăugat: "Cel care lua hotărâri în cazul Loteriei Române era ministrul de finanţe, ceilalţi fiind pioni pe o tablă, mutaţi cum vrea ministrul. Şefii Loteriei nu puteau semna nimic fără acordul Consiliului de Administraţie (CA) şi al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), ai căror membri erau numiţi de ministru şi care luau acceptul de la acesta pentru tot ceea ce făceau. Ar trebui să fie anchetaţi atât Ioana Petrescu, cât şi Daniel Chiţoiu şi ce miniştri au mai fost atunci la Finanţe".

Potrivit unor surse judiciare, ancheta DNA ar viza contractele încheiate între Loteria Română şi firma greacă Intralot.

CNLR şi Intralot au încheiat un contract de colaborare pe zece ani în anul 2003 (fiind, astfel, prelungit contractul încheiat, iniţial, în 1993), care viza jocurile loteristice şi serviciile suport. După expirarea contractului, acesta a fost prelungit prin mai multe acte adiţionale.

Surse apropiate situaţiei susţin că reprezentanţii CNLR şi cei ai companiei greceşti Intralot ar fi modificat, în 2014, "cu pixul", un act adiţional "de frica DNA": "Acest contract a expirat din luna decembrie 2013. Grecii primeau 7,5% din costul biletului şi ar fi fost normal ca din decembrie să fie încheiat un alt contract în condiţii mai avantajoase pentru statul român. Cei de la Intralot au spus Loteriei că, dacă vor fi desemnaţi tot ei să opereze acest sistem, atunci sunt de acord să primească doar 2,5%, în loc de 7,5% din costul biletului. Se pare, însă, că cineva a avut un interes acolo, pentru că, în loc să încheie un alt contract cu alte condiţii, au preferat să-l prelungească pe cel vechi lună de lună, cu acelaşi comision pentru greci".

La finalul lunii iunie 2014, Ioana Petrescu, ministru de finanţe la acea vreme, a dat mână liberă Loteriei să încheie un nou contract cu Intralot, pe o perioadă de zece ani.

La vremea respectivă, MFP ne anunţa că Ioana Petrescu a semnat un ordin de ministru "prin care mandatează reprezentanţii statului în AGA a Companiei Naţionale Loteria Română să împuternicească Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă a companiei să înceapă negocierile pentru încheierea unui contract de asociere în participaţie, pentru operarea unui nou sistem loteristic".

Acelaşi comunicat din iunie 2014 arăta că Ioana Petrescu a mandatat reprezentanţii statului în AGA să aprobe "nota de fundamentare cu privire la acţionarea în judecată a fostei conduceri executive, foştilor membri ai AGA, fostului director general din cadrul CNLR, din perioada în care s-a făcut făcut control de către Curtea de Conturi a României, respectiv anul 2010".

În aceste condiţii, documentul MFP ne "explica" în detaliu că cea mai potrivită firmă care ar putea să opereze acest sistem este Intralot: "«Soluţia cea mai avantajoasă pentru CNLR este reprezentată de încheierea unui contract de asociere în participaţie cu ofertantul câştigător. Din acest punct de vedere, luând în calcul premisele economice, reiese că oferta cea mai avantajoasă economic aparţine Intralot», menţionează raportul de analiză al casei de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii".

Casa de avocatură menţionată a fost contractată de CNLR pentru întocmirea unui raport de analiză în vederea "stabilirii celei mai bune variante cu privire la achiziţionarea unui nou sistem loteristic şi/sau analizarea unor alte posibilităţi, inclusiv de asociere în participare cu o altă entitate în vederea exploatării jocurilor loteristice".

Ioana Petrescu sublinia, la vremea respectivă, că a fost finalizat un raport al Corpului de Control în cazul Loteriei Române, foştii directori sau membri ai AGA ce apar în acest document urmând să fie trimişi în judecată.

La finalul anului 2014, după ce au încasat, ani de zile, comisioane uriaşe de la statul român, grecii de la Intralot au renunţat la contractul privind administrarea şi gestionarea jocurilor loteristice încheiat cu Loteria Română (CNLR), după cum ne-a spus Sorin Constantinescu, care ne-a explicat: "La începutul lunii decembrie, grecii de la Intralot au transmis o scrisoare Loteriei Române, prin care anunţau că, din data de 31 decembrie, de la ora 23.59, nicio relaţie comercială dintre cele două părţi nu mai este valabilă. În condiţiile în care doar grecii s-au ocupat de sistem, Loteria nu deţine decât echipamentele, nu şi softul".

În data de 30 decembrie 2014, fostul ministru al finanţelor publice Darius Vâlcov a anunţat că statul român nu va mai prelungi contractul cu firma grecească Intralot, care asigura mentenanţa echipamentelor şi funcţionarea softului necesar activităţilor loteristice.

• CNLR s-a asociat pentru încă 15 ani cu o companie care are printre acţionari pe Intralot

Pentru contractul pe videoloterie, compania de stat şi firmele greceşti au fost amendate de Consiliul Concurenţei, care a stabilit că înţelegerea dintre cele două părţi conţinea o obligaţie de neconcurenţă ce prevedea că, în timpul derulării contractului, Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de videoloterie sau unul similar în cooperare cu alte companii. O altă problemă a fost reprezentată de faptul că grecii nu au furnizat aparate de tipul video-lottery-terminal (VLT), aşa cum presupunea contractul şi pentru care CNLR are monopol, ci slot machine, fapt pentru care Loteria nu a operat VLT-uri, ci slot machines, ca orice alt agent economic, după cum ne-au explicat sursele citate. De asemenea, societăţile greceşti nu au realizat toate investiţiile asumate prin contract, deşi Loteria a plătit comisionul pe parcursul întregii perioade.

După ce controversatul contract a expirat, Compania Naţională Loteria Română a încheiat, în toamna anului 2013, un nou contract pe videoloterie, cu austriecii de la Novomatic, parteneriatul fiind, de data aceasta, pe o perioadă de 15 ani.

Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care premierul Victor Ponta declarase, cu ceva timp în urmă, că Loteria nu va mai semna vreodată un contract cu grecii. Novomatic deţine, însă, circa 5% din Intralot, una dintre cele trei companii greceşti menţionate mai sus.

Sursele noastre spun că în spatele noului partener al Loteriei Române ar fi, pe lângă Grupul Novomatic, şi Benny Steinmetz (acţionar în proiectul Roşia Montană), Tal Silberstein (fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când acesta din urmă era premier, şi consultantul lui Traian Băsescu, pe când era preşedintele ţării, potrivit presei) şi omul de afaceri Remus Truică. În vederea încheierii noului parteneriat cu Loteria, pentru furnizarea de VLT-uri, au trimis oferte următoarele companii: Novomatic (Austria), Gtech/ Spielo (Canada), Inspired Gaming International (Marea Britanie), Scientific Games (SUA) şi Synot (Cehia).

• Instanţa a menţinut sancţiunea aplicată Loteriei de Consiliul Concurenţei, dar nu şi amenzile date grecilor

În 2013, Compania Naţională Loteria Română, Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services şi Intracom Holdings au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro), pentru înţelegeri anticoncurenţiale.

În timp ce Loteria Română a fost penalizată cu peste 2 milioane de euro (circa 9 milioane de lei), Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services a fost amendată cu 1,23 milioane euro (5,54 milioane lei), Intracom SA Holdings a fost sancţionată cu 397.163 euro (aproape 1,78 milioane lei), iar Lotrom SA a primit o amendă de 114.375 euro (512.469 lei). Curtea de Apel Bucureşti a menţinut amenda pe care Consiliul Concurenţei (CC) a aplicat-o Companiei Naţionale Loteria Română, dar nu şi pe cele date companiilor greceşti Intralot şi Intracom, după cum a anunţat, la începutul acestui an, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele autorităţii de concurenţă.

Domnia sa a adăugat, însă, că decizia a fost pronunţată pe fond, urmând ca hotărârea finală să o pronunţe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, amenzile date de CC reprezintă 8% din cifra de afaceri realizată la noi de cele patru companii în anul 2012, în condiţiile în care cuantumul maxim care poate fi aplicat de Autoritatea de Concurenţă este de 10% din cifra de afaceri.

Potrivit CC, societăţile în cauză au realizat o înţelegere privind implementarea programului video-loterie în ţara noastră, prin stabilirea unei obligaţii de neconcurenţă în cadrul Contractului de credit-furnizor, încheiat pe zece ani (2003-3013).

Obligaţia de neconcurenţă prevedea că în timpul derulării contractului Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de videoloterie sau unul similar în cooperare cu alte companii.

Conform Legii Concurenţei, sunt interzise orice înţelegeri între companii care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei prin limitarea sau controlul producţiei, comercializării, dezvoltării tehnice etc.