English
Actualizare 16:30 Dragnea, despre creşterea ROBOR: "Este necesară o discuţie cu BNR, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci"
Creşterea indicelui ROBOR este un subiect important, motiv pentru care ar fi necesară o discuţie cu oficialii Băncii Naţionale şi eventual cu cele ale băncilor din România pe această temă, a declarat, astăzi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la Alexandria, adăugând: "Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar este benefică şi o relaţie corectă şi cu Banca Naţională, dar trebuie să fie din ambele sensuri".
(A.S.)
---------------
Actualizare 12:36 Indicele ROBOR a atins un nou maxim
Indicele ROBOR la trei luni (care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele) a crescut din nou, ajungând astăzi la 1,71%, de la nivelul de 1,58% anunţat vineri, care era nivelul maxim al ultimelor 24 de luni.
Indicatorul ROBOR la şase luni a ajuns astăzi la 1,78% pe an, de la 1,69% pe an vineri, iar ROBOR la nouă luni a ajuns la 1,78% pe an, de la 1,70% pe an.
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
(A.C.)
--------------
Creşterea accelerată a dobânzilor de referinţă de pe piaţa interbancară a creat nelinişte în rândul "consumatorilor" de credite, în special a celor care s-au îndatorat la minime istorice pentru a-şi "cumpăra" locuinţă.
În ultimele trei zile, avansul mediu al dobânzii ROBOR la 3 luni a depăşit 11%, iar continuarea tendinţei ar putea conduce la apeluri pentru "arestarea" ROBOR, aşa cum a făcut un parlamentar în 2000, când a cerut "arestarea RASDAQ, dacă a furat".
Pe atunci, dobânda ROBOR era cu mult peste 50%, înainte să intre pe o traiectorie descendentă care a dus-o, în ultimii 2 ani, sub 1% (vezi graficul 1).
După 2005 s-a înregistrat un palier de relativă stabilitate la un nivel apropiat de 10%, urmat de "atacul speculativ" din toamna anului 2008, când ROBOR la 3 luni a crescut, într-o zi din octombrie, cu aproape 66% (vezi graficul 2).
În cele 4.500 de zile de tranzacţionare, din prima zi lucrătoare a anului 2000 până în 29 septembrie 2017, dobânda ROBOR la 3 luni a înregistrat doar 7 creşteri zilnice de peste 16%, iar toate aceste creşteri au avut loc în ultimii 9 ani. Din 2015 se observă şi o volatilitate mai ridicată a dobânzii interbancare.
Primele trei au avut loc în zile consecutive de tranzacţionare din octombrie 2008, când autorităţile noastre se aflau încă în faza de negare a crizei, iar ultima a fost în 28 septembrie 2017. Oare şi acum se va prefera ignorarea fenomenului?
Indiferent de declaraţiile oficiale, fie că vin de la guvern sau Banca Naţională, problema creşterii dobânzilor nu poate fi rezolvată dacă nu se ia în considerare un element fundamental: minimele istorice ale costurilor de finanţare, de la noi şi din întreaga lume, au fost rezultatul manipulării fără precedent a pieţelor de către băncile centrale.
Într-o economie de piaţă funcţională, preţul este rezultatul interacţiunii dintre cerere şi ofertă. La fel ar trebui să se întâmple şi pe piaţa financiară, însă băncile centrale au distorsionat mecanismul cererii şi ofertei, prin crearea unei iluzii a lichidităţii.
În cazul nostru, BNR a profitat de politica monetară ultrarelaxată a Băncii Centrale Europene pentru a forţa scădere a dobânzilor, în condiţiile în care finanţările primite de la FMI şi UE au oprit intrarea ţării în faliment.
Lansarea programului de relaxare cantitativă al BCE, în primăvara anului 2015, a forţat şi mai mult scăderea dobânzilor în Europa, iar ROBOR la 3 luni a coborât sub 1% în primele zile ale anului trecut şi a atins un minim istoric de 0,68% în septembrie 2016.
Tot în prima jumătate a anului 2015, BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,75%, un alt minim istoric.
Din păcate, cei care au crezut într-o "nouă normalitate" vor avea parte de o trezire dură la realitate. Pe marginea articolelor publicate în presă, numeroşi cititori consideră că nu există motive pentru diferenţele majore între dobânzile de la noi şi cele din ţări ale zonei euro.
Ba da, există, chiar şi dincolo de dorinţa băncilor vestice de a extrage şi ultima picătură de profit de pe pieţele din Est.
Adâncimea pieţelor financiare şi cultura diferită a economisirii, care a primit lovituri puternice de la politica monetară a BCE, nu pot fi comparate.
Comparaţia este dificilă chiar şi pentru ţări din zona euro. Înainte de a intra în uniunea monetară, Grecia avea dobânzi medii de peste 10%. Înainte de criză, costurile de finanţare ale ţării, dar şi ale sectorului privat, au înregistrat un declin masiv, şi astfel a fost "stimulată" supraîndatorarea, ale cărei efecte dezastruoase se vor manifesta pentru mai multe generaţii.
Pe aceeaşi cale am intrat şi noi, ghidaţi de "farul călăuzitor" al programului Prima Casă (PC) şi de apetitul necontrolat al guvernului pentru împrumuturi. Macroprudenţialitatea este doar o vorbă goală.
Pe fondul "permanentizării" programului subprime Prima Casă, nivelul scăzut artificial al dobânzilor de pe piaţa interbancară a stimulat creşterea explozivă a creditului pentru locuinţe în lei (vezi graficul 3).
Fără creşterea sa exponenţială, soldul total al creditului neguvernamental ar fi fost încă sub nivelul său maxim înregistrat la începutul acestui deceniu, iar situaţia sistemului bancar ar fi fost cu totul alta. O rată medie de adecvare a capitalului peste media europeană a fost posibilă tot ca urmare a creşterii puternice a volumului de credite PC şi a celor acordate guvernului. În primul caz, ponderea de risc este, probabil, foarte scăzută, în condiţiile acordării garanţiilor guvernamentale, iar în cazul creditelor guvernamentale ponderea de risc este zero (n.a. băncile nu trebuie să deţină capital pentru acoperirea acestor expuneri). Într-un an sau doi vom vedea cât de artificială este şi capitalizarea bancară.
Acum BNR, prin vocea viceguvernatorului Florin Georgescu, susţine că programul Prima Casă trebuie modificat, în ciuda concluziilor dintr-un studiu recent coordonat de economistul şef al Băncii Naţionale, astfel încât să se adreseze celor cu venituri sub 4.000 de lei. Adică un program subprime ar trebui să treacă dincolo de graniţa subprime, o trăsătură caracteristică unui "sfârşit de veac al creditării".
În aceste condiţii, debitorilor, mai ales a celor cu datorii pe termen lung, nu le-a mai rămas decât să-şi facă urgent teste de stres pentru creşterea dobânzilor (n.a. poate că un ROBOR la 3 luni de 5% este un punct bun de plecare) şi să treacă la un program dur de economisire, pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale.
Ceilalţi, adică guvernul şi Banca Naţională, nu au astfel de obligaţii şi responsabilităţi, şi pot spune că şi-au făcut datoria odată cu lansarea avertismentelor. Sau poate se gândesc de pe acum să aresteze ROBOR-ul?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Bula în data de 02.10.2017, 00:22)
Deocamdata pt.dulai e bine, in us cresterea dob.va fi modica1,5 anul asta, maxim2 la anul, in eurozon o limitare a qe la anul si o desf.a lui apoi.
Nasol pt. catei cand valuta-hartie igienica se va improspata magic , din nou, in valuta
Si cateii vor , redeveni catei.
2. fără titlu
(mesaj trimis de marius în data de 02.10.2017, 01:46)
Prima casa e clar o problema, a fost inventata de guvernanti pentru salvarea bancilor si a speculantilor imobiliari.
BNR nu avea cum sa tina dobanzile sus. Daca le tinea, ne inunda valuta in cautare de dobanzi peste 0.25% + riscul valutar. Dar in conditiile respective leul se aprecia (risc valutar zero pt o vreme) si ne arunca deficitele in aer, exporturile devenind necompetitive. Daca BNR crestea RMO, scumpea creditul si tempera consumul pe credit ieftin, dar dezavantaja companiile romanesti fata de cele straine.
Nu la BNR este/era cheia, ci la banci, la politica lor de gestiune a riscurilor. Si evident la guvern, care trebuie sa fie sursa de dezvoltare, nu de frana, riscuri macro si incertitudine.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Vanat în data de 02.10.2017, 10:08)
Cresterile de dobanda vor fi generate de cresterea inflatiei care la randul ei este generata de majorarile salariale fara numar si fara discernamamt ale actualei guvernari. Era foarte clar ca banii acestia aruncatai in piata fara temei economic,fara discernamant (cei in dificultate au primit mai putin decat cei instariti!) si in detrimentul investitiilor (adica al progresului ulterior) vor pune presiune pe curs si vor creste inflatia. Cautati vinovatul? Se numeste PSD si Dragnea (un idiot care a facut praf un judet dar a ajuns sa conduca o tara care in final va ajunge precum judetul - saraca si capusata )!!
3.1. Bine punctat! Teleormanizarea Romaniei-in derulare (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Axa în data de 02.10.2017, 14:59)
... fara prea mari sperante de a fi oprita. Din pacate. PSD-ul asta stie sa faca si asta face din 90 incoace. Numai noi ne incapatanam sa credem ca vor face altceva.
3.2. hai serios (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2017, 17:35)
"majorari salariale fara numar ... care vor creste inflatia"
Esti unul de-ala care sustine ca tov. Dragu de la FMI ca romanii ar trebui sa lucreze pe 2 lei.
Foarte bine ca au fost majorari salariale in sectorul bugetar, pt ca au fortat si sectorul privat sa mai creasca lefurile.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Vanat în data de 02.10.2017, 18:26)
Tocmai asta este problema, ca alea mici de 2 lei in urma majorarii vor deveni si mai mici pentru ca:
- s-au majorat cu 10% adica cu 20 bani
- ale mari de 20 lei s-au majorat si ele tot cu 10% adica cu 2 lei
- mediul privat a majorat si el lefurile ca sa ramana cu angajatii si totodata a marit si preturile intrucat capitalistul a venit aici ca sa faca profit maxim iar cresterile de salarii la bugetari sunt mana cereasca pentru ei si motiv de a majora preturile.
Si uite asa ala care avea 2 lei si a primit inca 20 bani va trebui acum sa scoata din buzunar mai mult de 20 bani (aia primiti in plus) ca sa isi mentina nivelul de trai in urma majorarilor de preturi, ala bogat care avea 20 lei si a mai luat 2 lei va trebui sa scoata mult mai putin de 2 lei ca sa isi mentina nivelul de trai iar de diferenta is poate spori confortul personal (de regula prin achizitii de marfa de import si servicii/excursii externe cu presiune pe leu, si pe balanta externa. In consecinta, prin anii aruncati aiurea de PSD si fara fundamente economic, i-au saracit pe cei saraci (!) i-au imbogatit pe cei avuti !),au marit preturile (si inflatia odata cu ele) au facut leul mic si au majorat importurile dezechilibrand si mai mult balanta. Basca investitii aproape zero si implicit crestere economica ulterioara CUCU sau ciuciu! Asta a facut PSD-ul! I-a facut pe prosti (aia de 2 lei) sa creada ca o vor duce mai bine, numai ca ceea ce au primit ei este mizilic pe langa ceea ce au primit ceilalti si nu vor acoperi nici macar cresterile de preturi din cosul lor si-asa mic si amarat. Asta este problema PSD-ului a dat prea multi bani si mai ales acolo unde nu era cazul!!! Ai uitat ce au facut parlamentarii inainte de a intra in vacanta lor lunga si nesimtita? Astia tot pe 2 lei munceau (vorba vine ca munceau)? PSD-ul a indus dezechilibre economice iar cei mai afectati vor fi exact aia care munceau pe 2 bani (aia care i-au votat crezand ca o sa le creasca nivelul de trai)!! Da, le-a crescut cateva luni pana cand cresterile de preturi vor acoperi ceea ce au primit in plus si apoi mai mult decat atat. Practic, au dus-o mai bine decat inainte cateva luni si apoi o vor duce mai rau decat inainte cativa ani pana la urmatoarea majorare cand poveste se va repeta 9si vor deveni si mai saraci iar avutii vor fi si mai bogati pentru ca 10% din 2 lei nu este totuna cu 10% din 20 lei!!!!).
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2017, 21:33)
Deci.....fara scapare....mai bine le-ar taia vreo 25% saiasa tara din rahat.......
Doar la noi cand cresc salariile e jale....dincolo e ceva normal....o sa sara toti si o sa zica ca aceste cresteri nu sunt sustenabile....ca economia nu reflecta aceste salarii.... Acesti bani se reintorc in economie. ... mai ales la investitori privati...asa ca nu va mai vaitati!
4. Banca centrala stia f bine
(mesaj trimis de Citi - tor în data de 02.10.2017, 15:58)
Cresterea dobanziilor a fost "coordonata" de catre de banca centrala inca de la sfarsitul lunii august .Mentinerea cursului in zona lui 4.6 prin internediul unei banci din Londra ( cu subsidiara locala) face parte din scenariu.
Ceea ce s-a dorit nu este neaparat un lucru rau si tranzitia ar fi trebuit sa fie normala . Rezultatul arata insa, incaodata lipsa de intelegere a pietei reale. ( si in 2008 ce s-a dorit a fost foarte ok . Ce a iesit.... a fost cu totul altceva ). Piata de RON reactioneaza intotdeauna violent. Bineinteles costurile ....ajung la consumatorul final.
Punctual, valorile din ultimele zile sunt exacerbate si de o serie de tranzactii pe care banciile straine cu expunere pe RON le fac la finalui fiecarui trimestru... pentru reducerea unor costuri
5. Banca centrala stia f bine
(mesaj trimis de Citi - tor în data de 02.10.2017, 15:58)
Cresterea dobanziilor a fost "coordonata" de catre de banca centrala inca de la sfarsitul lunii august .Mentinerea cursului in zona lui 4.6 prin internediul unei banci din Londra ( cu subsidiara locala) face parte din scenariu.
Ceea ce s-a dorit nu este neaparat un lucru rau si tranzitia ar fi trebuit sa fie normala . Rezultatul arata insa, incaodata lipsa de intelegere a pietei reale. ( si in 2008 ce s-a dorit a fost foarte ok . Ce a iesit.... a fost cu totul altceva ). Piata de RON reactioneaza intotdeauna violent. Bineinteles costurile ....ajung la consumatorul final.
Punctual, valorile din ultimele zile sunt exacerbate si de o serie de tranzactii pe care banciile straine cu expunere pe RON le fac la finalui fiecarui trimestru... pentru reducerea unor costuri
6. Trebuie sa evitam sa obtinem placeri
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2017, 18:55)
gratie suferintelor" -Schopenhauer
E valabil bancilor si politicului.
Comunisti Vasilescu-Dragnea, Isarescu-Tudose nu cred ca au citit o carte de a lui.
Asta este ca fotball-ul analiza. A fost fault, gol anulat pentru x motiv, sau y sau infint.
Asa o vad cu ochi de inginer.
Domnule fa transparent banu' cum circula. Platesc tva de ex. si statul ii investeste in x problema.
O nebuloasa.
Felicitari bursa! Am exprimat o opinie aici ca pe Cfr la intrare in Cluj e plin de spini, la intrare in Cluj acum au taiat cativa spini.
La Cfr salariul de incadrare in '73 are valoarea de azi aproape. Atunci 2003 lei acum 2100,raportat la dolar, la aur cred ca e net mai mica. Bnr a avut grija in comunis si de semidemocratie de azi sa vanda tara cu politicul? Terenurile sunt mai bine de 50% detinute de straini. Dragnea ai datele, publica-le! Daca e asa trebuie sa schimbam denumirea din buletin: Romania cu Colonie !