Mihai Călin Precup
Secretar de stat, Ministerul Finanţelor

•Este necesar să promovăm investiţiile în factori de producţie interni

VIDEO

Situaţia geopolitică actuală a arătat că trebuie să promovăm investiţiile în factori de producţie interni, a spus Mihai Călin Precup, Secretar de stat, Ministerul Finanţelor.
Domnia sa a afirmat: "O componentă extrem de importantă a inflaţiei este generată reprezentată de preţul energiei. În special de preţul gazului, care a crescut fulminant, cu peste 50% în ultima perioadă, la fel şi preţul energiei electrice. Însă, din punctul meu de vedere, inflaţia este generată de o subinvestiţie din trecut. Am crezut că suntem independenţi energetic, dar ne-am dat seama că nu suntem şi mai avem nevoie de investiţii, pentru a deveni cu adevărat independenţi de importul de energie. La fel şi din punctul de vedere al factorilor de producţie - avem o balanţă comercială negativă, ceea ce arată că importăm mai mult decât exportăm, iar asta este tot în urma unei lipse a investiţiilor din ultimilor ani".
Mihai Precup a adăugat: "Cred că această provocare geopolitică, această situaţie cu multiple crize - avem o criză sanitară, peste care s-a suprapus criza militară, inflaţia - toate aceste crize reprezintă şi o oportunitate. Pentru că acum, mai mult decât oricând, trebuie să fim conştienţi că este necesar să promovăm investiţiile în factori de producţie interni. Astfel încât să nu mai fim atât de dependenţi de importuri, cu atât mai puţin de importurile de energie. Pe de altă parte, inflaţia a fost generată şi de o cerere foarte mare (...) peste care s-au suprapus şi întreruperile de furnizare a materiilor prime. China se află în lockdown, aşa că este foarte greu să se aducă acum echipamente, elemente din China pentru a produce în Europa. Atunci, investiţiile în factorii de producţie locali sunt extrem de importanţi".

Sebastian Cernic
Secretar în cadrul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală, Senat

•Singura soluţie e să eficientizăm agricultura, să găsim soluţii inovative

VIDEO

Sebastian Cernic, secretar în cadrul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală, Senat, a abordat mai multe subiecte sensibile ale domeniului: " Există probleme în agrigultură, dar sunt şi soluţii. Din păcate piaţa îngrăşămintelor reprezintă o problemă endemică de foarte mult timp. Nu vreau să intru în foarte multe amănunte, dar vreau să spun punctual meu de vedere. În momentul de faţă nu avem de unde să importăm îngrăşaminte, preţul e mult mai mare şi nu văd să se resolve. Ucraina şi Rusia au ieşit din discuţie din cauza războiului. Singura soluţie e să eficientizăm agricultura, să găsim soluţii inovative, pentru că altfel nu vom avea ce face. Avem nevoie de soluţii innovative în agricultură.(...) Principalele consecinţe ale războiului sunt de natură economică. Războiul a dus la creşterea inflaţiei nu doar în Ucraina ci şi în Europa. Cred că nu putem opri noi războiul dar putem acţiona pentru reducerea efectelor sale. Trebuie să fim conştienţi că întreaga lume va fi afectată de acest război. Dacă ne întrebăm dacă va exista o criză alimentară, ea se prefigurează, noi trebuie să aflăm când va fi vârful acestei crize. Ne întrebăm cum vom ieşi din această criză? Scapă cine poate sau ne unim? Aici cred că guvernanţii trebuiau să fie cu un pas înainte, nu trebuiau să aştepte să crească atât de mult inflaţia. (...) România are un potenţial agricol enorm, din păcate nu este utilizat corespunzător. Doar 60% din terenurile agricole sunt utilizate. Fermele nu sunt productive. Trebuie să comasăm terenurile, avem nevoie de un sistem de irigaţii, adaptat la clima actuală şi condiţiile actuale,trebuie să obţinem capacităţi de depozitare, statul trebuie să intervină cu capacităţi de stocare. Până acum nu a fost acest interes pentru irigaţi şi stocare. Există linii de finaţare pentru irigaţii, fermierii nu le-au accesat pentru că nu aveau garanţia statului, e un lanţ întreg de probleme"

Casian Niţulescu
Secretar de Stat, Ministerul Energiei

•Avem un acord la nivel european ca până la 1 noiembrie 2022 să avem capacităţile de stocare de gaze 80% pline

VIDEO

Există un acord la nivel european ca până la 1 noiembrie 2022 capacităţile de stocare de gaze să fie 80% pline, a afirmat Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, Ministerul Energiei urmăreşte să grăbească procedurile de aprobare şi avizare a investiţiilor în domeniul producerii de energie.
"Trecem printr-o perioadă destul de dificilă, cu veşti bune şi veşti mai puţin bune, toate sunt legate în primul şi primul rând de războiul pe care îl simţim din punct de vedere economic şi din punct de vedere al stabilităţii noastre europene. Dar pot spune că negociatorii Parlamentului European şi al Consiliului European au ajuns săptămâna trecută la un acord asupra unui nou regulament care stabileşte un nivel minim obligatoriu de gaz în instalaţiile de stocare, la 80%, până la data de 1 noiembrie 2022. Statele membre şi operatorii ar trebui să depună eforturi pentru a ajunge la această valoare de stocare, iar ţinta va fi de 90% pentru anii următori pentru a-i proteja pe europeni de eventualele şocuri de aprovizionare cu gaze naturale. (...) Este o primă decizie luată de Parlamentul European. Gazele vin din mai multe surse, dacă vor începe, din luna iunie, Black Sea Oil & Gas, producţia de gaz, aceasta este prima sursă de alimentare cu gaz a României, apoi avem celelalte surse de alimentare cu gaz lichefiat care pot să vină pe interconectorul Grecia-Bulgaria. (...) Avem toate sursele şi avem şi un plan destul de bine stabilit pentru a face faţă şi pentru a înmagazina gazele. În momentul de faţă avem înmagazinat o cantitate substanţială de gaz", a afirmat Casian Niţulescu.

Nicu Fălcoi
Membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputatilor

•Dacă vom menţine actualele conduceri din industria de apărare va fi greu să beneficiem de banii europeni investiţi în armament

VIDEO

Dacă vom menţine actualele conduceri din industria de apărare va fi greu să beneficiem de banii europeni investiţi în armament, a afirmat Nicu Fălcoi, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputatilor. Potrivit acestuia, trecem în prezent printr-o situaţie excepţională, având la graniţa României cel mai important conflict de la cel de-al doilea război mondial încoace.
"Trecem printr-o situaţie excepţională. După ce omenirea s-a lovit de pandemie, iată că a venit şi 24 februarie şi ne-am trezit cu cel mai important conflict de la cel de-al doilea război mondial încoace la graniţele României. Este un război hibrid, total, dus de Rusia împotriva Ucrainei şi nu numai a Ucrainei, pentru că dacă stăm să analizăm tot ce s-a întâmplat în ultimii ani vedem că Rusia a acţionat împotriva întregii UE încercând să dezbine în primul rând membrii UE tocmai pentru a-şi pregăti acest atac. Spunea cineva că nu ştia nimeni că Rusia va ataca Ucraina. Ar fi trebuit să ştie şi cu siguranţă analiştii serioşi din serviciile secrete cu siguranţă au pus la dispoziţia decidenţilor politici foarte multe informaţii care ar fi trebuit să-i ducă la această concluzie. Acum, venind la ce s-a întâmplat defapt, vedem că orice conflict/război atrage şi oportunităţi, înafară de faptul că avem o criză. Iar pentru industria de apărare, pentru că tema dezbaterilor noastre este una mai mult economică decât militară, este clar că este o oportunitate foarte serioasă. Dacă încercăm să facem o fotografie a momentului, o să observăm că din toate datele care există, în ultima perioadă de timp, în toate ţările din UE, investiţiile au fost mult mai mici decât prin alte părţi. Am şi câteva date: între 1999 şi 2021 cheltuielile de apărare în UE au crescut cu doar 20% faţă de 66% în Statele Unite, 292% în Rusia şi 592% în China. Este drept că trebuie să vedem şi de unde s-a pornit, dar cifrele acestea ne dau o tendinţă care a existat în ultimul timp şi este clar că a existat o dezinvestiţie în capacităţile de producţie din UE, o lipsă de investiţii destul de importantă. S-au pierdut undeva la 160 de miliarde doar la nivelul UE. Ce se întâmplă în acest moment este faptul că războiul acesta a făcut ca, instant, toate cheltuielile de apărare să crească. Avem doar din partea UE un anunţ că va cumpăra arme de 450 de miliarde de euro. Mai sunt şi Statele Unite care au livrat deja de 1 miliard. Marea majoritate a acestor bani se duc către jucătorii mari de pe piaţa industriei de apărare, dar nu numai. Se duc şi către industriile naţionale de apărare. Avem exemplul Turciei, Israelului, care mai iau din aceşti bani, dar ar trebui să fie şi România aici", a spus Fălcoi.

Gabriel Ţuţu
Directorul General al Companiei Naţionale ROMARM SA

•Vreme de aproximativ 30 de ani industria naţională de apărare nu a beneficiat de finanţări

VIDEO

Vreme de aproximativ 30 de ani industria naţională de apărare nu a beneficiat de finanţări, guvernele care au fost la putere considerând că nu este o prioritate investiţia în domeniu, că aceasta "poate funcţiona în sistem de avarie", spune Gabriel Ţuţu, directorul general al Companiei Naţionale ROMARM SA, amintind că abia în ultmii 5-6 ani autorităţile au revenit asupra deciziei şi au reînceput să investească în retehnologizare.
"Nu poţi să creezi OZN-uri cu echipamente din 1980", afirmă domnia sa, subliniind: "Desigur că există firme internaţionale, europene, de mare tradiţie în domeniu, însă acestea dezvoltă produse complexe şi de un nivel tehnologic superior pentru că au avut un flux investiţional continuu. Un manager care nu are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a extinde activitatea, pentru a face cercetare şi a dezvolta noi produse, e legat de mâini".

Gabriel Ţecheră
Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, TTS (Transport Trade Services) SA

•Asistăm la o reconfigurare a lanţurilor logistice pe transportul exporturilor şi importurilor ucrainene

VIDEO

În prezent asistăm la o reconfigurare completă a lanţurilor logistice pe transportul exporturilor şi importurilor ucrainene, spune Gabriel Ţecheră, Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, TTS (Transport Trade Services) SA, care menţionează că în principal porturile de la Marea Neagră ale Ucrainei sunt înlocuite de portul Constanţa. Domnia sa afirmă: "Acest lucru atrage după sine faptul că oraşul Constanţa devine port de tranzit şi pentru exporturile şi pentru importurile ucrainene, ceea ce generează schimbări în lanţurile logistice, schimbări pe care le-am observat încă de la începutul războiului. Sunt cantităţi foarte mari de produse pentru care zona logistică de pe Dunăre - Constanţa - nu le manevra până acum. Sunt 20-25 de milioane de tone de produse agricole acum în silozuri în Ucraina, la care se vor adăuga 20-25 de milioane de tone - recolta de anul acesta, care se pare că va fi jumătate faţă de anii anteriori războiului. Totodată, mai sunt exporturile de minerale, o cantitate substanţială, dar şi importurile ucrainene. Deci, sunt nişte fluxuri logistice noi care apar din cauza războiului".

Cristian Bordei
Membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, Senat

•Reţelele de transport a energiei electrice sunt depăşite fizic şi moral

VIDEO

Principala problemă a României este infrastructura, care îi nemulţumeşte pe potenţialii investitori străini, alături de instabilitatea regimului politic, fiscal şi legislativ, afirmă senatorul Cristian Bordei, membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale şi secretar al Comisiei pentru politică externă.
"România a pierdut investiţii masive din cauza indolenţei şi neglijării evidente nu doar în autostrăzi ci şi în infrastructura energetică. Discutăm foarte puţin despre situaţia reţelelor de transport a energiei electrice, care sunt depăşite fizic şi moral, şi despre reţelele de joasă tensiune ce nu mai pot fi dezvoltate din cauză că sunt depăşite. În acest timp vorbim despre noi capacităţi de producere de energie din surse regenerabile, avem proiecte de 18000 MW care sunt în aşteptare pe eolian şi solar, pentru că avem reţele care nu fac faţă introducerii unei asemenea producţii în reţeaua de transport şi distribuţie", a spus senatorul Cristian Bordei.
El a amintit în acest context că Transelectrica nu a finalizat încă inelul reţelei de transport de 400 Kilovolţi şi a pus acest lucru pe seama unor legi care de-a lungul ultimilor ani au oferit statului posibilitatea să ia 90% din profitul companiei sub formă de dividende, precum şi pe seama politizării excesive a acestui domeniu.
"Marele paradox este că în numele interesului strategic naţional s-a păstrat sistemul energetic etatizat, iar rezultatele sunt cele care sunt. Nu sunt luate în considerare la nivel de gândire macro a sistemului, elementele de echilibru între producţie şi consum, unde avem un dezechilibru major: producţia de energie este masată în jumătatea de sud a ţării, iar partea de consum masiv se regăseşte în jumătatea de nord a ţării", a spus Cristian Bordei.

Silvia Vlăsceanu
Directorul Executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO

•Un sistem electroenergetic nu poate să funcţioneze doar cu resurse regenerabile

VIDEO

În prezent, constatăm, la nivel european, o regândire a procesului de tranziţie către energia curată, pe principii mai tehnice şi mai realiste, spune Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO.
Domnia sa menţionează: "Iniţial a fost anunţată «cu pompă» tranziţia energetică - Green Deal şi toate angajamentele ambiţioase de a promova sursele regenerabile şi de a renunţa la combustibilii fosili cât mai rapid, respectiv de a nu considera energia nucleară ca energie curată. Acum, însă, constatăm că în urma discuţiilor de la nivel europen are loc o regândire a acestui proces. Evident că ne dorim să avem o tranziţie energetică, să ne protejăm mediul, să respirăm aer cât mai curat, să utilizăm cât mai puţin resurse fosile - din diverse motive, inclusiv acela de a lăsa ceva şi generaţiilor viitoare -, însă nu cred că un sistem electroenergetic poate să funcţioneze doar cu resurse regenerabile".

Dumitru Chisăliţă
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă

•România nu va fi vreodată independentă energetic, din punctul meu de vedere

VIDEO

Ţara noastră nu este şi nici nu va deveni vreodată independentă energetic, crede Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, care este de părere că nici nu ar trebui să ne procupe independenţa energetică, ci securitatea energetică.
Domnia sa a afirmat: "Independenţa energetică a României este un ţel care, în ultimii 30 de ani, este reluat odată la zece ani de zile. Este un lucru cel puţin ridicol, ca să nu spun mai mult. România nu este şi, din punctul meu de vedere, nici nu va fi vreodată independentă energetic. Cred că nici nu ar trebui să ne dorim atât de mult să devenim independenţi energetic, pentru că sacrificiile economice şi sociale ar fi foarte mari. Ar fi de genul sacrificiilor pe care regimul Ceauşescu le-a făcut în anii 80, pentru ca ţara să devină independentă din punct de vedere financiar şi rezultatele le-am văzut cu toţii".
Dumitru Chisăliţă a adăugat: "Cred că ce este important şi ar trebuie să ne preocupe este securitatea energetică. Ar trebui să ne preocupe rezilienţa pe care ar trebui să o dezvoltăm, nu doar în zona energetică. Ar trebui să ne preocupe foarte mult resursa, în special resursa umană, dar şi resursa naturală, care este foarte prost gestionată, cu ineficienţe, cu pierderi foarte mari. În continuare, România rămâne campionul Europei în ceea ce priveşte eficienţa scăzută, în ceea ce priveşte pierderile energetice enorm de mari. Or, înainte să ne apucăm să ne punem o centrală pe gaz sau pe curent, ori o pompă de căldură, întotdeauna elementul principal este reducerea pierderilor, a risipei (...). Reducere pierderilor şi a risipei este o chestiune foarte tehnică, greu de înţeles, greu de aplicat".

Vlad Macovei
Preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor

•În vremuri de pace orice ţară se descurcă, important e ce face când e furtună

VIDEO

Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor a făcut referiri punctuale la problemele cu care se confruntă crescătorii de animale şi agricultorii: " Trebuie să vorbim despre riscurile şi pericolele cu care se confruntă fermierii. Fiecare înţelege în felul lui ce înseamnă secuitatea alimentară a unei ţări. Din punctual meu de vedere trebuie să vorbim despre felul în care România poate asigura hrană la un preţ rezonabil. În vremuri de pace orice ţară se descurcă, important e ce face când e furtună, cum e acum. (...) În acest moment România îşi asigură doar 20% din necesarul de carne proaspăta de carne de porc, ca să dau un exemplu. Situaţia este şi mai dramatică la carnea de pui şi ouă. La bovine e o scădere uriaşă de efective. În 2020 când debuta pandemia şi a existat un blocaj la circulaţia mărfurilor, România nu a putut să-şi populeze fermele p entru că purcelul de 20 de kg din Germania costa mai mult decât carcasa de 120 de kilograme. S-a ajuns aici din cauza modului iresponsabil în care a fost gestionată pesta porcină. România şi-a pus la pământ toate marile complexe, ne-am distrus efectivele. Vorbind de deficitul balanţei comerciale alimentare, România în ultimii 15 -20 de ani am înregistrat constant deficit. Dacă ajungem în situaţia în care graniţele vor fi blocate 2-5 luni, vom ajunge în situaţia să nu reuşim să asigurăm marfa, mă refer la carne de porc, lapte... Noi depindem acum de importuri. Nu poţi oblige acum un privat să populeze fermele, existând pericolul să apară un focar de pestă, ca să ne referim strict la carnea de porc, care să-l lase din nou fără efective. În Romania au fost eutanasiaţi aproximativ 2.000.000 de porci, în 99,9% din cazuri carnea era clinic sănătoasă, a fost aruncată, fără să fie valorificată. Noi am ales să adoptăm cele mai dure reguli, ne-am împuşcat efectiv în picior".

Ionuţ Dumitru
Economist Şef, Raiffeisen Bank

•Dacă nu aveam preţuri plafonate în energie, inflaţia ar fi fost circa 20%

VIDEO

Dacă nu aveam preţuri plafonate în energie, inflaţia ar fi fost circa 20%, nu de 13,8%, susţine Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. Acesta a precizat: "De ce creşte inflaţia? Din cauza creşterilor foarte ample din energie. Au crescut foarte mult costurile cu benzina şi motorina, faţă de ianuarie 2022 am avut o creştere spectaculoasă. De remarcat este că România are o creştere mai mare acum comparativ cu creşterea din ianuarie 2020, faţă de ţările din jurul nostru, chiar şi faţă de statele din zona euro. În ultimele săptămâni, în zona euro şi în ţările din jurul nostru s-a manifestat o uşoară scădere a preţurilor din domeniile gazelor, electricităţii şi carburanţilor. La noi acest şoc energetic s-a suprapus şi cu procesul de plafonare a preţurilor. Dacă acum aveam preţuri de piaţă probabil că inflaţia era de circa 20%, în loc de 13,8%. Energia este principala cauză a inflaţiei, dar în ultima perioadă se manifestă o creştere de a inflaţiei şi pe celelalte preţuri. Avem aşa numitele efecte de runda a doua, care se manifestă în preţurile de producţie şi în alte produse. Creşterea preţurilor la alte produse decât cele energetice este şi ea de 9%. Aşadar, avem o creştere puternică a inflaţiei de bază, în special în zona produselor agroalimentare procesate".
Ionuţ Dumitru spune că aşteaptă ca inflaţia să se menţină la un nivel foarte înalt şi în perioada următoare: "Probabil că maximul inflaţiei nu l-am atins încă, îl aşteptăm în lunile care urmează. Incertitudinile sunt foarte ridicate".
Consecinţa nivelului foarte ridicat al inflaţiei este creşterea dobânzilor în primul rând, acest trend înregistrându-se în toate ţările din lume. "Şi BNR a crescut dobânda, dar suntem în urma celorlalte state din regiune. În Polonia avem o dobândă de politică monetară de 5,25%, în Cehia de 5,75, în Ungaria de 5,40%. Inflaţia noastră a crescut în ultimele luni mai rapid şi probabil că tendinţa este de creştere a acesteia. În mod normal, dobânda de politică monetară ar trebui să crească mai accelerat la noi, pentru a reduce decalajul care ne separă de celelalte state din regiune, în primul rând, în contextul în care am avut o creştere economică mult peste ateptări, în primul trimestru din 2022. Probabil că BNR va analiza o creştere a pasului de întărire a politici monetare. Am început cu 0,25, am crescut pasul la 0,50, apoi cu 0,75, nu aş exclude ca în următoarele şedinte BNR să majoreze dobânda cu 1 punct procentual", a explicat economistul.

Mircea Coşea
Profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economice

•Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare

VIDEO

Economia ţării noastre intră într-o perioadă pe care literatura de specialitate o numeşte "Economie de război", spune Mircea Coşea, profesor de economie în cadrul ASE. Specialistul subliniază: "Suntem într-o perioadă în care anumite priorităţi sunt ori modificate, ori reinterpretate. Economia de război înseamnă că cei care guvernează trebuie să-şi schimbe conceptul de guvernare. Principalul obiectiv al guvernării trebuie să fie protecţia populaţiei, în faţa unor provocări care nu sunt predictibile, dar care sunt dramatice, cum ar fi catastrofele naturale sau catastrofele militare, la care nu ne aşteptăm. Guvermul României trebuie să apară, într-o manieră precisă şi într-un termen foarte scurt, cu un program anticriză, nu un program de asistenţă socială. Avem nevoie de un astfel de program care, pe lângă rezolvarea unor probleme vitale cum sunt cele legate de energie, alimentaţie şi protecţia mediului de afaceri, trebuie să regândească locul României în noul model economic de dezvoltare. Pentru că, până acum, România a avut un loc mizer în acest model global de dezvoltare, adică un loc care era de intermediere între marii producători şi o piaţă pe care noi nu o controlăm sub nicio formă. Noi avem o economie aproape manufacturireră, nu suntem nici în stadiul al treile, nici al patrulea al revoluţiei industriale, încă suntem energo-intensivi, încă nu ne prelucrăm în ţară materiile prime etc. România trebuie să-şi regândească locul".

Behboud Madadi
investitor

•Pieţele au scăzut, dar mai puţin din cauza războiului ci mai mult din cauza inflaţiei şi a creşterii dobânzilor

VIDEO

Scăderile din ultima perioadă a pieţelor de acţiuni sunt cauzate mai mult de creşterea dobânzilor, măsură implementată de băncile centrale în lupta cu inflaţia, decât de războiul început de Rusia în Ucraina, este de părere Ben Madadi, investitor în special în companii listate pe pieţe străine.
"Nu cred că există efecte serioase asupra pieţei de capital, fie că vorbim de România sau de restul lumii. În ultima vreme pieţele de capital au scăzut, dar mai puţin din cauza războiului ci mai mult din cauza inflaţiei şi a creşterii dobânzilor. Războiul ca atare poate să aibă un efect temporar şi psihologic asupra pieţei de capital, dar pe termen lung nu cred să aibă cine ştie ce efect. A fost mai mult o coincidenţă faptul că în ultima vreme pieţele au scăzut, dar aşa cum am spus asta nu s-a întâmplat atât de mult din cauza războiului, ci din cauza creşterii dobânzilor. Bineînţeles că războiul poate amplifica inflaţia, fapt care să ducă mai departe la creşteri şi mai mari ale dobânzilor, dar dobânzile oricum ar fi crescut", a spus investitorul.

Bogdan Chiriţoiu
Preşedintele Consiliului Concurenţei

•Avem riscurile unor derapaje

VIDEO

O criză prezintă si oportuntăţi, nu doar provocări, evidenţiază Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, care nu s-a arătat foarte optimist pe termen scurt: "O inflaţie am fi avut şi fără război, dar având în vedere situaţia din sectorul energetic, şocul inflaţionist va fi mai puternic decât ar fi fost fără război. Lucrurile vor continua să stea prost pentru o perioadă mai îndelungată. Metodele de a resorbi această inflaţia - reducerea deficitului bugetar de către MF şi creşterea dobânzilor de către BNR vor impacta creşterea economică. Nu văd o soluţie pe termen scurt la inflaţie şi trebuie să păstrăm coeziunea, sprijinul populaţiei. Avem riscurile unor derapaje. Ne apropiem de alegeri, condiţiile vor fi şi mai sensibile".
În ceea ce priveşte fondurile europene, Bogdan Chiriţoiu a subliniat că bani existau şi în trecut, însă nu am reuşit să-i folosim din cauza instabilităţii de la nivel guvernamental: "Ultimul prim ministru care şi-a terminat mandatul de patru ani a fost Tăriceanu. O mare coaliţie cum avem acum ne dă posibilitatea de a avea o guvernare mai stbilă, în principiu".
Războiul reprezintă o oportunitate, într-un fel, pentru că a determinat Europa să se gândeacă la lucruri care păreau greu de atins, cum ar fi cele din domeniul energiei nucleare, mai consideră domnul Chiriţoiu. Domnia sa este de părere că suntem prea optimişti în abordarea acestui subiect: "Agenda verde ne e băgată pe gât şi se pare că sunt oameni care cred că o putem rediscuta. Eu nu cred acest lucru. O parte bună - nuclearul care era periclitat, acum are o deschidere, apoi hidrocarburile vor fi în continuare periclitate. Cred că este o iluzie să ţinem mineritul pe termen lung. Decuplarea de Rusia face necesar nuclearul, dar întăreşte idea că avem nevoie de energie verde. Planurile UE de închidere de mine vor trămâne în picioare, poate va fi o amânare de un an-doi, dar direcţia va rămâne aceeaşi".

Aurel Cazacu
Analist militar

•Este nevoie de un management privat chiar în cadrul CSAT

VIDEO

"Primul lucru este să trecem la management privat, nu doar la industria militară de stat, un management privat pe principii de stare de urgenţă începând cu CSAT. (...)Trebuie o hotărâre la nivelul CSAT, prin care să fie introdusă o stare de criză din punct de vedere economic şi luate măsuri urgente pentru ca România să se dezvolte. (...) Eu cred că achiziţiile militare şi de tehnică de dotare a sistemului de apărare trebuie să se reflecte în acţiunile compensatorii pe care SUA poate să le facă şi să ne ajute. De exemplu, o operaţiune de offset poate fi reabilitarea sistemuluin de irigaţii, cu consultanţă din partea Israelului. Cumpărăm arme, dar pe offset facem sistemul de irigaţii. Ca operatori de offset trebuie să solicităm partenerilor noştri americani ca prin punerea pe picioare a industriei alimentare să devenim furnizori de hrană pe 10-15 ani ai armatei americane. E inadmisibil să aducem roşii din America de Sud", afirmă analistul militar Aurel Cazacu.
El susţine că războiul actual ne oferă oportunitatea de a face în anumite domenii pe care nu le putem dezvolta singuri.
"Industria de apărare trebuie să pornească un proces de retehnologizare. Specialiştii din domeniul industriei de apărare trebuie să caute, pe baza cerinţelor operaţionale şi întrebuinţării în luptă a armelor, partenerii pentru care să facem în prima fază mentenanţa, apoi să producem piesele de schimb în România, pentru ca în final să realizăm întregul produs în ţara noastră. Degeaba ne lăudăm acum că facem transportoare blindate, când noi de fapt doar le punem roţile şi le vopsim. Producţia de armament nu trebuie să satisfacă doar necesităţile interne, ci trebuie să facem şi export. (...) Partenerii americani doresc ca în viitor să putem exporta pe pieţe unde ei nu au acces, cum ar fi unele state din Africa, Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat", a spus Aurel Cazacu.

Ovidiu Demetrescu
Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers

•Partea de autorizare a proiectelor din energie durează foarte mult

"Investiţiile în energiile regenerabile ar trebui pe termen lung să reducă costurile de producţie a energiei. (...) Ar trebui cumva să vedem investiţiile refelectate într-un preţ mai aşezat la energie şi să se schimbe raportul dintre energie şi gaz, adică să electrificăm cât mai mult din consumul nostru, chiar şi încălzirea pe timp de iarnă să fie electrificată, pentru că gazul va fi combustibil de tranziţie. Şi atunci de ce să facem investiţii în zonele rurale şi să ducem încălzirea pe gaz când putem sări peste acest pas, să întărim reţelele electrice şi să trecem pe energie electrică", afirmă Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
El a arătat că investiţiile din PNRR pentru capacităţile de producţie sunt de 1,8 miliarde euro şi cele finanţate din Fondul de Modernizare vor fi în valoare de 16 miliarde euro.
"Provocările vin din zona resurselor umane pentru că avem bani şi nu avem oameni să facă aceste lucruri. Va fi un deficit al forţei de muncă mare în perioada următoare", a spus Ovidiu Demetrescu.
"Lanţurile de aprovizionare se confruntă cu provocări importante în această perioadă pentru derularea logisticii. Am observat două elemente în acest sens. Primul este creşterea costurilor de transport, de aproape cinci ori faţă de în urmă cu doi ani pentru containerele care vin din China, ceea ce este absolut nemaiîntâlnit la acest moment. La acest element se adaugă al doilea reprezentat de provocările de securitate a transporturilor. Nu ştiu cât mai e de sigur transportul prin Marea Neagră, în timp ce culoarul terestru de transport prin Rusia e cam gata în condiţiile actualului război şi al sancţiunilor economice impuse", susţine Ovidiu Demetrescu.
"Obiectivele energetice se vor implementa în 2-3 ani. Capacităţile fotovoltaice nu vor putea fi instalate mai de vreme de un an şi jumătate- doi ani. Realitatea este că partea de autorizare a proiectelor durează foarte mult. Cel mai scurt timp de autorizare a proiectelor este minim un an, iar implementarea să se facă în următoarele şase luni. Am observat o accelerare a investiţiilor private mici, făcute de prosumatori, de oamenii care îşi pun panouri fotovoltaice pe casă, indiferent că vine sau nu programul de suport de sprijin pentru investiţia creată. Dar consider că ar trebuie grăbite procedurile pentru autorizarea şi punerea în funcţiune a acestor capacităţi energetice"