VIDEOCONFERINŢA "CONSECINŢELE ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI" / POTENŢIALUL AGRICULTURII ROMÂNEŞTI, MOŞTENIRE DIN STRĂBUNI Avem cereale, miere şi vin, dar ne-am distrus industria alimentară

Oamenii pot renunţa la foarte multe lucruri (inclusiv la libertate), dar încă nu există o soluţie universal valabilă prin care se pot lipsi de aer, apă, hrană. Războiul din Ucraina a tras mai multe semnale de alarmă, iar acum Europa îşi rearanjează priorităţile. Apă şi aer, încă, există. Hrana poate deveni o problemă, inclusiv în ceea ce ne priveşte. Poate România să îşi asigure necesarul pentru consum? Datele oficiale şi specialiştii nu ne menajează cu răspunsurile. Putem să oferim hrană şi altora? Ştiţi deja, datele oficiale, specialiştii...

Toate reflectoarele au fost puse pe agricultură, în ultimele luni. Imaginea este destul de clară, iar ceea ce se vede nu corespunde prea mult cu legendele brodate în zeci de ani despre capacitatea de producţie a "grânarului Europei". O serie de afirmaţii vânturate pe câmpiile nesfârşite ale internetului sunt infirmate de realitatea din teren. "Splendida izolare" a fost adesea invocată, se sublinia că putem produce atât de mult încât nu avem nevoie de marfa altora.

Chestiunea nu a funcţionat prea bine nici în comunism, iar acum este tot mai clar că ar fi o catastrofă. Datele infirmă această ipoteză din start. În primele trei luni ale anului, am importat produse în valoare de aproape 30 de miliarde de euro, mult peste nivelul de anul trecut. Au crescut importurile de alimente şi combustibili. În primul trimestru, ţara noastră a importat alimente şi animale vii în valoare de peste 2,3 miliarde de euro, arată statisticile oficiale. Importurile de mâncare au crescut cu peste 16% faţă de perioada similară a anului trecut. Alimentele vin din SUA, Brazilia, Grecia, Egipt, Turcia, Olanda, Polonia, Spania, China... şi este o certitudine, importăm mult mai mult decât exportăm. Potrivit datelor INS, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producţia locală în 2020.

România nu este un mare producător de alimente, subliniază Mircea Coşea, profesor de economie în cadrul ASE. Specialistul consideră: "Îmi pare bine că am renunţat la ideile conform cărora România va fi bine, că nu se va întâmpla nimic cu ea, ca are mâncare, are de toate. Fac o corecţie: România nu este un mare producător de alimente. România este producător de cereale, la care se mai adaugă două produse - mierea şi vinul. Noi producem cerereale, miere şi vin. Mâncarea este o procesare, iar noi avem producţie, dar n-avem industrie alimentară. Şi aici vorbim despre toate segmentele, inclusiv despre carnea de porc".

Cunoaştem, însă, că cereale, miere şi vin aveau şi strămoşii noştri, aşa că potenţialul ţării noastre există de peste 2000 de ani, aşteptând de atunci să fie valorificat...

Referitor la carnea de porc, conform datelor INS, dacă în 2015 producţia acoperea peste 70% din necesarul de consum, acum România a ajuns să producă doar 55,3% din necesar. Suntem deficitari şi la producţia de zahăr, la fel şi la legume, producătorii locali asigură 82% din necesar. Doar varză producem mai mult decât consumăm. La fructe producţia este asigurată pe plan local în proporţie de doar 68,5%. România a ajuns, astfel, să acopere din producţia internă cerinţele de consum ale locuitorilor doar în cazul cărnii de oaie şi capră, dar şi al cerealelor.

• Bogdan Chriţoiu: "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă"

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, subliniază că nu se evidenţiază progrese rapide în domeniul agriculturii: "Mi se pare straniu, cu potenţialul pe care îl avem şi cu fonurile alocate deja de ce nu vedem progrese mai rapide pe această zonă. Importăm foarte multe alimente. Pe irigaţii, ne prezentăm cu proiecte foarte vechi. Dacă nu suntem capabili nici să preluăm ideile altora şi rămânem cu proiectele noastre învechite... Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă".

Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor, a vorbit în cadrul Videoconferinţei BURSA "Consecinţele economice ale războiului" despre problemele cu care se confruntă crescătorii de animale şi agricultorii: "Trebuie să vorbim despre riscurile şi pericolele cu care se confruntă fermierii. Fiecare înţelege în felul lui ce înseamnă securitatea alimentară a unei ţări. Din punctual meu de vedere, trebuie să vorbim despre felul în care România poate asigura hrană la un preţ rezonabil. În vremuri de pace, orice ţară se descurcă, important e ce face când e furtună, cum e acum. (...) În acest moment, România îşi asigură doar 20% din necesarul de carne proaspătă de carne de porc, ca să dau un exemplu. Situaţia este şi mai dramatică la carnea de pui şi ouă. La bovine e o scădere uriaşă de efective. În 2020, când debuta pandemia şi a existat un blocaj la circulaţia mărfurilor, România nu a putut să-şi populeze fermele pentru că purcelul de 20 de kg din Germania costa mai mult decât carcasa de 120 de kilograme. S-a ajuns aici din cauza modului iresponsabil în care a fost gestionată pesta porcină. România şi-a pus la pământ toate marile complexe, ne-am distrus efectivele". Vorbind despre balanţa comercială alimentară, România, în ultimii 15 -20 de ani, a înregistrat constant deficit, evidenţiază domnia sa. Acesta arată: "Dacă ajungem în situaţia în care graniţele vor fi blocate 2-5 luni, vom ajunge să nu reuşim să asigurăm marfa, mă refer la carne de porc, lapte... Noi depindem acum de importuri. Nu poţi obliga acum un privat să populeze fermele, existând pericolul să apară un focar de pestă, ca să ne referim strict la carnea de porc, care să-l lase din nou fără efective. În Romania au fost eutanasiaţi aproximativ 2.000.000 de porci, în 99,9% din cazuri carnea era clinic sănătoasă, a fost aruncată, fără să fie valorificată. Noi am ales să adoptăm cele mai dure reguli, ne-am împuşcat efectiv în picior. Sunt state care vor avea interes să preseze cu marfă, ca să poată intra în România, dar nu-i putem condamna, nu contează ce fac ei, important este ce facem noi. Trebuie făcute nişte lucruri, pornind din amonte spre aval pe lanţul de producţie, pe sectorul vegetal irigaţiile sunt foarte importante. Fermierii sunt foarte îngrijoraţi vizvi de ce se va întâmpla cu preţurile. În momentul când vom avea o supraofertă de cereale din Ucraina, la ce preţ vor vinde producţia din acest an? Există semne de întrebare. Venim după nişte ani catastrofali din punct de vedere metereologic, statul român ar trebui să se asigure că marfa ajunge la timp unde trebuie. Statul trebuie să se asigure că infrastructura de preluare a mărfii să funcţioneze impecabil la Constanţa. Ca să creştem producţia e nevoie de irigaţii şi de infrastructure. Din păcate, irigaţiile nu se găsesc în PNNR".

• Senatorul Sebastian Cernic: "Criza alimentară se prefigurează"

Criză, Ucraina, îngrăşăminte, soluţii sunt teme abordate de Sebastian Cernic, secretar în cadrul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, în cadrul conferinţei BURSA. Printre altele, acesta arată: "Există probleme în agricultură, dar sunt şi soluţii. Din păcate, piaţa îngrăşămintelor reprezintă o problemă endemică de foarte mult timp. Nu vreau să intru în foarte multe amănunte, dar vreau să spun punctul meu de vedere. În momentul de faţă nu avem de unde să importăm îngrăşaminte, preţul e mult mai mare şi nu văd să se rezolve. Ucraina şi Rusia au ieşit din discuţie din cauza războiului. Singura soluţie e să eficitenizăm agricultura, să găsim soluţii inovative, pentru că altfel nu vom avea ce face. Avem nevoie de soluţii inovative în agricultură".

Principalele consecinţe ale războiului sunt de natură economică, a subliniat parlamentarul, menţionând: "Războiul a dus la creşterea inflaţiei nu doar în Ucraina, ci şi în Europa. Cred că nu putem opri noi războiul, dar putem acţiona pentru reducerea efectelor sale. Trebuie să fim conştienţi că întreaga lume va fi afectată de acest război. Dacă ne întrebăm dacă va exista o criză alimentară, ea se prefigurează, noi trebuie să aflăm când va fi vârful acestei crize. Ne întrebăm cum vom ieşi din această criză? Scapă cine poate sau ne unim? Aici cred că guvernanţii ar fi trebuit să fie cu un pas înainte, nu să aştepte să crească atât de mult inflaţia. (...) România are un potenţial agricol enorm, dar din păcate nu este utilizat corespunzător. Doar 60% din terenurile agricole sunt utilizate. Fermele nu sunt productive. Trebuie să comasăm terenurile, avem nevoie de un sistem de irigaţii, adaptat la clima şi condiţiile actuale, trebuie să obţinem capacităţi de depozitare, statul trebuie să intervină cu capacităţi de stocare. Până acum nu a fost acest interes pentru irigaţi şi stocare. Există linii de finaţare pentru irigaţii, fermierii nu le-au accesat pentru că nu aveau garanţia statului, e un lanţ întreg de probleme. În PNNR am prins 7,6 miliarde euro pentru transportul feroviar, ceea ce va ajuta transportul de mărfuri. Legat de pesta porcină, am avut numeroase informaţii venite de la SRI, am avut o lege care nu a trecut legată de măsurile care să stopeze răspândirea unor astfel de probleme. Acum câteva luni, SRI a informat că există pericolul răspândirii gripei aviare şi acum aflăm că avem o problemă şi acest sens. În loc să lucrăm la cauză, noi lucrăm pe efect".

Dincolo de sloganuri şi populisme, care dau foarte bine pe reţelele de socializare, situaţia la firul ierbii este ...verde cu nuanţe de albastru.