Israelul intenţionează să păstreze sub control militar permanent toate teritoriile pe care le-a capturat în Fâşia Gaza, Liban şi Siria, transmite miercuri dpa.
Armata va rămâne în 'zonele de securitate' ocupate pentru a acţiona ca un tampon între luptători ostili şi Israel 'în orice realitate temporară sau permanentă' în aceste zone, a declarat ministrul apărării, Israel Katz, potrivit serviciilor sale.
Spre deosebire de trecut, armata nu va mai pleca din teritorii, a spus Katz cu privire la Fâşia Gaza, unde armata israeliană luptă cu Hamas de peste un an şi jumătate cu obiectivul de a-l distruge.
Katz a mai spus că sute de mii de locuitori au primit ordin de evacuare şi unele zone au fost declarate zone de securitate, în condiţiile în care Israelul vizează să instituie o zonă-tampon mai mare de-a lungul graniţei sale cu Fâşia Gaza.
Alte 'zone de securitate' controlate de Israel există între părţile din sudul şi nordul enclavei, precum şi între oraşele din sud Rafah şi Khan Younis.
Armata israeliană îşi menţine prezenţa şi în Liban, unde continuă să fie staţionată în cinci puncte strategice în apropierea frontierei.
Israelul şi-a justificat prezenţa susţinând că armata libaneză nu s-a deplasat suficient de rapid şi nu şi-a respectat obligaţiile. Israelul se teme de noi atacuri ale miliţiilor libaneze şiite Hezbollah.
În urmă cu doar o lună, armata israeliană a descris prezenţa sa ca o 'măsură temporară'. Cu toate acestea, ministrul Katz a afirmat acum că Israelul 'va rămâne într-o zonă-tampon din Liban în cinci posturi de observaţie'.
Pe de altă parte, guvernul libanez insistă pentru o retragere totală a trupelor israeliene rămase, aşa cum s-a convenit într-un acord de încetare a focului care a intrat în vigoare la sfârşitul lui noiembrie după un an de război între Israel şi Hezbollah.
Trupe israeliene se află şi în Siria, unde, după răsturnarea preşedintelui Bashar al-Assad în decembrie, Israelul a desfăşurat forţe în apropierea Înălţimilor Golan anexate, mai precis într-o zonă-tampon aflată sub control al ONU între cele două ţări.
Israelul a justificat acţiunea invocând nevoia de a anihila depozitele de arme şi rutele de aprovizionare folosite de Hamas şi de Hezollah.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a vorbit iniţial despre o 'măsură temporară'.
Anunţul referitor la o prezenţă militară pe termen lung a Israelului în părţi ale zonei de coastă puternic devastate nu este nou şi constituie punctul principal de contencios în negocierile indirecte de încetare a focului între Israel şi Hamas, care insistă asupra retragerii trupelor israeliene ca o precondiţie pentru eliberarea altor ostatici.
Potrivit ONU, circa două treimi din Fâşia Gaza, enclavă unde Israelul blochează intrarea ajutoarelor umanitare, fie se află sub ordinele de evacuare ale Israelului, fie este considerată zonă restricţionată de armata israeliană.
În această situaţie se află aproape 70% din Gaza, a scris secretarul general Antonio Guterres pe X. 'Sunt foarte îngrijorat că ajutorul continuă să fie blocat, cu consecinţe devastatoare', a notat el pe platforma socială.
În acest timp, teritoriul locuibil continuă să se restrângă în Gaza.
Biroul ONU pentru drepturile omului a criticat recent faptul că palestinienii sunt împinşi forţat în zone tot mai mici, unde au acces redus sau inexistent la apă, alimente sau adăpost.
Biroul se teme de asemenea de dislocarea permanentă a populaţiei civile, de peste 2 milioane de persoane, din zone desemnate ca tampon.
Potrivit unor activişti israelieni pentru drepturile omului, casele, pămânul agricol şi infrastructura au fost distruse în multe zone spre a le face nelocuibile.
Un articol din Wall Street Journal afirmă că Israelul controlează acum circa o treime din Gaza.
Referitor la ostatici, guvernul israelian pare să creadă că abordarea sa dură va avea succes, Katz declarând că presiunea asupra Hamas pentru a accepta un acord este imensă.
Însă rude ale ostaticilor au exprimat dubii cu privire la succesul acestei strategii. Planul lui Katz este o iluzie, a apreciat Forumul Familiilor Ostaticilor, acuzând guvernul că acordă prioritate capturării de teritorii în detrimentul eliberării ostaticilor.
Miercuri, cel puţin 10 oameni au fost ucişi de o lovitură aeriană israeliană care a ţintit o casă din nordul Gazei, a transmis agenţia de ştiri palestiniană WAFA. Alte câteva persoane au fost rănite în atac, potrivit surselor medicale citate de WAFA. Armata israeliană a declarat că verifică informaţia.