VIDEOCONFERINŢA "CONSECINŢELE ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI" Energia - piatra de moară de gâtul Europei

O componentă majoră a inflaţiei pe care o resimţim astăzi este generată de preţul energiei, ceea ce a dus la o reconsiderare a investiţiilor în domeniul nuclear şi la concluzia că este nevoie de şi mai multă energie verde care să înlocuiască gazele importate din Rusia este unul din mesajele principale pe care le-au transmis, săptămâna trecută, oficialii guvernamentali şi experţii în energie care au participat la videoconferinţa organizată de ziarul BURSA sub titlul "Consecinţele economice ale războiului".

Potrivit experţilor, reţeaua de transport a energiei electrice şi de gaze naturale necesită investiţii majore, inclusiv în interconectări, aprobările pentru proiectele mature de noi capacităţi de producţie trebuie să fie acordate mult mai repede astfel încât să reducem durata de execuţie şi punere în funcţiune a unei investiţii, iar ce ar trebui cu adevărat să ne preocupe este securitatea energetică a ţării noastre, nu neapărat independenţa energetică. De asemenea, oficialii guvernamentali au precizat că sursele de aprovizionare de gaze se vor diversifica odată cu punerea în funcţiune, în această vară, a interconectorului Grecia-Bulgaria.

• Mihai Călin Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Este necesar să promovăm investiţiile în factori de producţie interni"

Situaţia geopolitică actuală a arătat că trebuie să promovăm investiţiile în factori de producţie interni, a spus Mihai Călin Precup, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

"O componentă extrem de importantă a inflaţiei este generată de preţul energiei. În special de preţul gazului, care a crescut fulminant, cu peste 50% în ultima perioadă, la fel şi preţul energiei electrice. Însă, din punctul meu de vedere, inflaţia este generată de o subinvestiţie din trecut. Am crezut că suntem independenţi energetic, dar ne-am dat seama că nu suntem şi mai avem nevoie de investiţii, pentru a deveni cu adevărat independenţi de importul de energie.

La fel şi din punctul de vedere al factorilor de producţie - avem o balanţă comercială negativă, ceea ce arată că importăm mai mult decât exportăm, iar asta este tot în urma unei lipse a investiţiilor din ultimilor ani (...). Cred că această provocare geopolitică, această situaţie cu multiple crize - avem o criză sanitară, peste care s-a suprapus criza militară, inflaţia - toate aceste crize reprezintă şi o oportunitate. Pentru că acum, mai mult decât oricând, trebuie să fim conştienţi că este necesar să promovăm investiţiile în factori de producţie interni. Astfel încât să nu mai fim atât de dependenţi de importuri, cu atât mai puţin de importurile de energie. Pe de altă parte, inflaţia a fost generată şi de o cerere foarte mare (...) peste care s-au suprapus şi întreruperile de furnizare a materiilor prime. China se află în lockdown, aşa că este foarte greu să se aducă acum echipamente, elemente din China pentru a produce în Europa. Atunci, investiţiile în factorii de producţie locali sunt extrem de importanţi", a spus Precup.

• Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: "Criza cu Rusia a amplificat nevoia de a avea mai multe interconectări, astfel încât energia să se mişte mai rapid dintr-o parte în alta a Europei"

La rândul său, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a afirmat că în acest moment nuclearul are o deschidere la Bruxelles, însă combustibilii fosili sunt în continuare neagreaţi la nivel european: "Războiul reprezintă o oportunitate, într-un fel, pentru că a determinat Europa să se gândească la lucruri care păreau greu de atins, cum ar fi cele din domeniul energiei nucleare. (...) Agenda verde ne e băgată pe gât şi se pare că sunt oameni care cred că o putem rediscuta. Eu nu cred acest lucru. O parte bună - nuclearul care era periclitat, acum are o deschidere, apoi hidrocarburile vor fi în continuare periclitate. Cred că este o iluzie să ţinem mineritul pe termen lung. Decuplarea de Rusia face necesar nuclearul, dar întăreşte idea că avem nevoie de energie verde. Planurile UE de închidere de mine vor trămâne în picioare, poate va fi o amânare de un an-doi, dar direcţia va rămâne aceeaşi".

Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai subliniat că nu mai suntem într-o piaţă naţională de energie şi că deja interconectările existente sunt destul de mari astfel încât putem să vorbim de o piaţă europeană a gazelor şi de o piaţă regională în domeniul electricităţii: "Criza cu Rusia a lăsat şi mai mult nevoia de a avea mai multe interconectări, de a putea muta energia dintr-o parte în alta în Europa (cu uşurinţă). Trebuie să uităm de idea de piaţă naţională şi de autosuficienţa României şi să vedem cum ne valorificăm cel mai bine atuurile şi cum ne satisfacem nevoile într-o piaţă regională şi europeană de energie".

• Cristian Bordei, senator USR: "Reţelele de transport a energiei electrice sunt depăşite fizic şi moral"

Principala problemă a României, care îi nemulţumeşte pe potenţialii investitori străini în energie, este infrastructura deficitară, a afirmat şi senatorul USR Cristian Bordei, membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale şi secretar al Comisiei pentru politică externă. Potrivit acestuia, un alt lucru negativ pentru investiţii în ţara noastră este instabilitatea regimului politic, fiscal şi legislativ.

"România a pierdut investiţii masive din cauza indolenţei şi neglijării evidente nu doar în autostrăzi ci şi în infrastructura energetică. Discutăm foarte puţin despre situaţia reţelelor de transport a energiei electrice, care sunt depăşite fizic şi moral, şi despre reţelele de joasă tensiune ce nu mai pot fi dezvoltate din cauză că sunt depăşite. În acest timp vorbim despre noi capacităţi de producere de energie din surse regenerabile, avem proiecte de 18.000 MW care sunt în aşteptare pe eolian şi solar pentru că avem reţele care nu fac faţă introducerii unei asemenea producţii în reţeaua de transport şi distribuţie", a spus Bordei.

El a amintit, în acest context, că Transelectrica nu a finalizat încă inelul de linii electrice de înaltă tensiune (inelul reţelei de transport de 400 kV) şi a pus acest lucru pe seama unor legi care de-a lungul ultimilor ani au oferit statului posibilitatea să ia 90% din profitul companiei sub formă de dividende, precum şi pe seama politizării excesive a acestui domeniu.

"Marele paradox este că în numele interesului strategic naţional s-a păstrat sistemul energetic etatizat, iar rezultatele sunt cele care sunt. Nu sunt luate în considerare la nivel de gândire macro a sistemului, elementele de echilibru între producţie şi consum, unde avem un dezechilibru major: producţia de energie este masată în jumătatea de sud a ţării, iar partea de consum masiv se regăseşte în jumătatea de nord a ţării", a spus Cristian Bordei.

Senatorul a mai afirmat că este un susţinător al colaborării dintre SUA şi România pentru realizarea de centrale nucleare bazate pe tehnologia SMR şi consideră că războiul din Ucraina a dus la decizia comună a companiei americane NuScale Power şi companiei române Nuclearelectrica de a implementa noua tehnologie la Doiceşti, centrală ce ar urma să fie dată în folosinţă în acelaşi timp cu una similară în Wisconsin, SUA, cândva spre finalul deceniului. Referitor la investiţiile străine directe pe care ţara noastră le-a ratat, Cristian Bordei a menţionat faptul că firmele sud-coreene SK şi LG au intenţionat să investească în România câte un miliard de euro în capacităţi de producere a bateriilor pentru maşini electrice, dar din cauza dificultăţilor administrative şi birocratice au ales să construiască fabricile respective în Ungaria şi în alte state europene.

• Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: "Sistemul nostru energetic nu mai este în concordanţă cu prezentul"

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), a afirmat că România are un sistem energetic depăşit, care nu mai este în concordanţă cu prezentul. Chisăliţă a mai punctat că "independenţa energetică a României este un ţel care, în ultimii 30 de ani, este reluat odată la zece ani de zile", un ţel ce este "cel puţin ridicol pentru că România nu este şi nici nu va fi vreodată independentă energetic".

"Ne mirăm de ce anumite lucruri pe care am început să le construim nu funcţionează, nu aduc ceea ce am sperat să aducă. Cred că lucrul cel mai important este că noi lucrăm pe un sistem energetic care nu mai este actual. Când vorbesc despre sistemul energetic nu mă refer doar la cel electroenergetic, ci mă refer la conceptul care a fost pus pe masă în anii 1950 - sistemul electroenergetic, sistemul de termoficare, sistemul de încălzire, sistemul gazier, sistemul transporturilor şi aşa mai departe. Este un sistem pe care noi astăzi continuăm să-l folosim, schimbând câte ceva pe ici pe colo. Dar, din punctul meu de vedere, schimbările nu aduc rezultatele pe care le-am dori din punct de vedere tehnic, economic, şi social. Asta pentru că nu se poate, indiferent de câte operaţii pozitive faci, nu reuşeşti să întinereşti un sistem care nu mai este în concordanţă cu prezentul. (...) În 1950, când sistemele au fost construite, modelarea matematică a încercat să pună în acord cererea existentă cu modelul producţiei din acel moment, cu o perspectivă de 50-70 de ani. Dar, în momentul de faţă, sistemele de transport şi distribuţie gaze naturale, sistemele de transport şi distribuţie energie electrică, nu mai au de-a face cu realitatea. Nici în zona de intrare, de producţie, nu mai avem aceleaşi modele matematice, nici în zona de ieşire nu mai avem aceleaşi funcţiuni pe care le aveam atunci. Şi atunci ne găsim într-o situaţie în care, practic, pe un drum de ţară încercăm să punem nişte elemente foarte binevenite de producţie, în partea cealaltă dăm drumul la consum, facem şi încălzire electrică, trecem totul pe electricitate, dar rămânem cu drumul de ţară. Mai ales că nu suntem deloc familiarizaţi cu autostrăzile (...). La fel, rămânem cu acele sisteme de trasport gaz - energie electrică total defazate, total în afara a ceea ce ar trebui să facă, ţinând seama de noile funcţii ale cererii şi ale ofertei", a explicat Dumitru Chisăliţă.

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă a mai spus că dacă în urmă cu 70 de ani existau institute care lucrau după modelări matematice, astăzi "se lucrează după ureche".

"Astăzi mergem pe gaze, mâine pe energie electrică - avem un heirupism în fiecare zi, iar după câţiva ani ne trezim şi vedem realitatea, cea în care ne găsim în momentul de faţă. Cred că înainte să te apuci să construieşti o casă trebuie să faci fundaţia, iar dacă fundaţia este stabilă ai toate şansele să ai şi o casă. Dacă nu, vei avea în continuu o zonă care se surpă, care se mişcă şi cred că în momentul de faţă suntem cam în această situaţie", a subliniat expertul.

În ceea ce priveşte independenţa energetică a României, Chisăliţă consideră că acesta nici nu ar trebui să fie un ţel propriu-zis pentru că sacrificiile economice şi sociale ar fi foarte mari pentru atingerea unui asemenea deziderat. În schimb, spune Dumitru Chisăliţă, ce ar trebui să ne preocupe este securitatea energetică a României.

"Independenţa energetică a României este un ţel care, în ultimii 30 de ani, este reluat odată la zece ani de zile. Este un lucru cel puţin ridicol, ca să nu spun mai mult. România nu este şi, din punctul meu de vedere, nici nu va fi vreodată independentă energetic. Cred că nici nu ar trebui să ne dorim atât de mult să devenim independenţi energetic pentru că sacrificiile economice şi sociale ar fi foarte mari. Ar fi de genul sacrificiilor pe care regimul Ceauşescu le-a făcut în anii 1980 pentru ca ţara să devină independentă din punct de vedere financiar, iar rezultatele le-am văzut cu toţii. (...) Cred că ce este important şi ar trebuie să ne preocupe este securitatea energetică. Ar trebui să ne preocupe rezilienţa pe care ar trebui să o dezvoltăm, nu doar în zona energetică. Ar trebui să ne preocupe foarte mult resursa, în special resursa umană, dar şi resursa naturală, care este foarte prost gestionată, cu ineficienţe, cu pierderi foarte mari. În continuare, România rămâne campionul Europei în ceea ce priveşte eficienţa scăzută, în ceea ce priveşte pierderile energetice enorm de mari. Or, înainte să ne apucăm să ne punem o centrală pe gaz, ori o pompă de căldură, întotdeauna elementul principal este reducerea pierderilor, a risipei (...), iar reducerea pierderilor şi a risipei este o chestiune foarte tehnică, greu de înţeles şi greu de aplicat", a mai explicat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

• Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO: "Preţul energiei nu va mai fi acelaşi de dinainte de pandemie"

Preţul energiei nu va mai fi acelaşi de dinainte de pandemie, întrucât, chiar fără să fi existat războiul din Ucraina, lucrurile au început să se schimbe în ultimii ani, consideră Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică din România (HENRO). În acest context, Vlăsceanu aminteşte că vom continua să resimţim efectele sancţiunilor impuse de către Occident asupra Rusiei, respectiv ale iniţiativei de renunţare la achiziţiile de orice formă de combustibili din Rusia, chiar dacă "România este într-o situaţie mai mult decât fericită în acest moment pentru că, pe de o parte, vine vara şi nu avem nevoie de foarte multe gaze din import, iar pe de altă parte vor fi realizate investiţii în capacităţile de înmagazinare a gazelor naturale".

Silvia Vlăsceanu mai atrage atenţia că înmagazinarea gazelor presupune un cost suplimentar, care se va adăuga preţului pe care consumatorul final îl plăteşte în factura de gaze naturale.

Totodată, Vlăsceanu a punctat că în condiţiile în care facturile pentru energie vor fi tot mai mari, gradul de suportabilitate al populaţiei - gradul de sărăcie energetică, adică ponderea facturilor de energie în bugetul unei familii - este din ce în ce mai mult în atenţie la nivel european.

"Până unde vom putea suporta şi cu cât vor creşte facturile? Pentru unele familii, aceste cheltuieli sunt de 10% sau peste 10% din venituri. Sunt convinsă că în ţara noastră există şi familii care alocă facturilor de energie/utilităţi spre 50%, ceea ce este o problemă", a punctat afirmat directorul executiv al HENRO.

În prezent, constatăm, la nivel european, o regândire pe principii mai tehnice şi mai realiste a ceea ce se poate face în procesul de tranziţie către energia curată, spune Silvia Vlăsceanu.

"Iniţial a fost anunţată «cu pompă» tranziţia energetică - Green Deal şi toate angajamentele ambiţioase de a promova sursele regenerabile şi de a renunţa la combustibilii fosili cât mai rapid, respectiv de a nu considera energia nucleară ca energie curată. Acum, însă, constatăm că în urma discuţiilor de la nivel europen are loc o regândire a acestui proces. Evident că ne dorim să avem o tranziţie energetică, să protejăm mediul, să respirăm un aer cât mai curat, să utilizăm cât mai puţin resurse fosile - din diverse motive, inclusiv acela de a lăsa ceva generaţiilor viitoare -, însă nu cred că un sistem electroenergetic poate să funcţioneze doar cu surse regenerabile. Nicio ţară nu poate să funcţioneze doar cu surse regenerabile pentru siguranţa sistemului său electroenergetic. (...) Programul de electrificare este pe termen lung. Pe lângă întăririle necesare ale reţelei, este vorba despre consumator, de instalaţiile de utilizare ale populaţiei, care trebuie să fie capabile de un consum mai mare de energie electrică. Pe de altă parte, chiar dacă mergem către regenerabile, costurile investiţiilor şi ale instalării pot creşte. În goana de a ne pune toţi sau de a sprijini energia regenerabilă, vom asista la o penurie. Va creşte cererea atât de mult încât costurile de achiziţie a unei (turbine) eoliene sau a panourilor solare vor creşte", a explicat Vlăsceanu.

În plus, Silvia Vlăsceanu atrage atenţia că şi materialele din care sunt fabricate turbinele eoliene şi panourile solare sunt exploatate în zone îndepărtate ale lumii, deci achiziţia acestora va presupune alte costuri mari. Oficialul HENRO a mai punctat că putem beneficia de energia eoliană doar în anumite perioade ale anului şi doar în anumite zone ale ţării.

• Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Avem un acord la nivel european ca până la 1 noiembrie 2022 să avem capacităţile de stocare de gaze 80% pline"

Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a precizat că, în acest moment, există un acord la nivel european ca până la 1 noiembrie 2022 capacităţile de stocare de gaze să fie 80% pline, scopul fiind trecerea cu bine peste iarna următoare. Potrivit acestuia, Ministerul Energiei urmăreşte să grăbească procedurile de aprobare şi avizare a investiţiilor în domeniul producerii de energie.

"Trecem printr-o perioadă destul de dificilă, cu veşti bune şi veşti mai puţin bune, toate sunt legate în primul şi primul rând de războiul pe care îl simţim din punct de vedere economic şi din punct de vedere al stabilităţii noastre europene. Dar pot spune că negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului European au ajuns săptămâna trecută (în urmă cu două săptămâni - n.r.) la un acord asupra unui nou regulament care stabileşte un nivel minim obligatoriu de gaz în instalaţiile de stocare, la 80%, până la data de 1 noiembrie 2022. Statele membre şi operatorii ar trebui să depună eforturi pentru a ajunge la această valoare de stocare, iar ţinta va fi de 90% pentru anii următori pentru a-i proteja pe europeni de eventualele şocuri de aprovizionare cu gaze naturale. (...) Este o primă decizie luată de Parlamentul European. (...) Gazele vin din mai multe surse, dacă vor începe, din luna iunie, Black Sea Oil & Gas, producţia de gaz, aceasta este prima sursă de alimentare cu gaz a României, apoi avem celelalte surse de alimentare cu gaz lichefiat care pot să vină pe interconectorul Grecia-Bulgaria (care va fi pus în funcţiune în această vară - n.r.). (...) Avem toate sursele şi avem şi un plan destul de bine stabilit pentru a face faţă şi pentru a înmagazina gazele. În momentul de faţă avem înmagazinată o cantitate substanţială de gaz", a afirmat Casian Niţulescu.

Acesta a adăugat: "Se lucrează în continuare pe decarbonare, la reducerea gazelor cu efect de seră, iar acum se caută soluţii pentru investiţii şi înlocuirea acestor surse de producere de energie din combustibili fosili, inclusiv gazul metan este considerat un combustibil de tranziţie. Sunt foarte multe proiecte care vor fi demarate pentru dezvoltarea sistemului energetic naţional, prin montarea de panouri fotovoltaice şi turbine eoliene. Mai nou, aţi văzut, şi mini-centrala nucleară care va fi construită pe amplasamentul Doiceşti. (...) România se aliniază să accelereze procedurile de avizare şi aprobare a investiţiilor, chiar dacă sunt prosumator sau întreprindere, simplu consumator... Ministerul Energiei se implică. Am avut proiectul Electric-Up care este în curs de semnare a contractelor, cu aproximativ 1.836 de beneficiari, pentru IMM-uri şi domeniul HoReCa, cu montare de panouri fotovoltaice şi de staţii de încărcare pentru maşini electrice, hibrid şi hibrid-plug-in. Urmează să dăm drumul unui nou proiect, tot pe partea de Electric-Up, care să ajute acest sistem energetic şi să mărim puterea. Pe lângă staţiile de încărcare de maşini vrem să dăm drumul şi pentru pompe de căldură. Căutăm alternative şi soluţii să îmbunătăţim timpii de aprobări".

• Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "Proiectele privind noile capacităţi energetice se vor implementa în următorii doi-trei ani"

Investiţiile preconizate în domeniul energiei trebuie să fie implementate rapid, mai ales că avem finanţarea necesară stabilită prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin Fondul de modernizare şi prin cadrul financiar european multianual 2021-2027, a spus şi Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

"Proiectele privind noile capacităţi energetice se vor implementa în următorii doi-trei ani. Capacităţile fotovoltaice nu vor putea fi instalate mai de vreme de un an şi jumătate, doi ani. Realitatea este că partea de autorizare a proiectelor durează foarte mult. Cel mai scurt timp de autorizare a proiectelor este minim un an, iar implementarea ar trebui să se facă în minim şase luni după aceea. Am observat o accelerare a investiţiilor private mici, făcute de prosumatori, de oamenii care îşi pun panouri fotovoltaice pe casă, indiferent că vine sau nu programul de suport, de sprijin, pentru investiţia creată. Dar consider că ar trebuie grăbite procedurile pentru autorizarea şi punerea în funcţiune a acestor capacităţi energetice", a afirmat Demetrescu.

Conform acestuia, fondurile alocate în PNRR pentru capacităţile de producţie sunt de 1,8 miliarde euro, în timp ce sumele alocate din Fondul de Modernizare sunt de aproximativ 16 miliarde euro.

"Provocările vin din zona resurselor umane pentru că avem bani şi nu avem oameni să facă aceste lucruri. Va fi un deficit al forţei de muncă mare în perioada următoare", a spus Ovidiu Demetrescu.

El a susţinut că ţara noastră se va confrunta şi cu o problemă privind capacităţile de stocare a energiei care va fi trimisă în reţea de către noile capacităţi de producţie.

"La acest moment, nevând încă suficiente surse de producere şi de stocaj în domeniul energiei, trebuie să consumăm ce producem, adică fix pe fix. În actualul context, nu ştim cât de mare va fi impactul asupra mediului când vom aduce şi vom pune în operă capacităţile de stocaj pentru energie. O altă problemă se va ivi, după perioada de utilizare maximă de 10 ani a bateriilor electrice: ce vom face cu tonele acelea de metale, cum le scoatem din uz şi cum le valorificăm", a spus Ovidiu Dumitrescu.

În aceste condiţii, specialistul în energie consideră că este necesar ca mare parte din investiţiile care vor fi făcute în acest domeniu să se refere la energia electrică, fapt care ne va ajuta să facem mai rapid tranziţia către decarbonarea prevăzută în Green Deal-ul Comisiei Europene.

"Investiţiile în energiile regenerabile ar trebui pe termen lung să reducă costurile de producţie a energiei. (...) Ar trebui ca aceste investiţii să le vedem cumva reflectate într-un preţ mai aşezat la energie şi să se schimbe raportul dintre energie şi gaz, adică să electrificăm cât mai mult din consumul nostru. Chiar şi încălzirea pe timp de iarnă să fie electrificată, pentru că gazul va fi combustibil de tranziţie. Şi atunci de ce să facem investiţii în zonele rurale şi să ducem încălzirea pe gaz când putem sări peste acest pas şi să întărim reţelele electrice şi să trecem pe energie electrică", a spus Demetrescu.

El s-a referit şi la investiţiile în reactoarele nucleare modulare pe care le consideră cea mai bună şi rapidă formă de dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie din ţara noastră.

"Aş vedea scenariul luat cu copy-paste de la Doiceşti (localitate situată la 80 kilometri de Bucureşti, în care Nuclearelectrica şi NuScale Power vor amplasa prima centrală nucleară ce va folosi tehnologia SMR - n.r.) şi implementat la Mintia (judeţul Hunedoara - n..r), cu unu sau două reactoare instalate pe locul fostei termocentrale şi un parc de panouri fotovoltaice pe locul unde se află haldele de steril rezultate din exploatarea cărbunelui pentru fosta termocentrală de acolo. România este prima ţară din Europa care va instala tehnologia SMR şi sperăm că asta va fi o poveste de succes. Eu personal cred foarte mult în această tehnologie nouă pentru uzul civil, care vine de pe navele şi submarinele cu propulsie atomică. Este o premieră extrem de bună pentru domeniul energetic românesc", a conchis Demetrescu.