LAPAR ar putea renunţa la înfiinţarea fondului mutual pentru despăgubiri agricole

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) s-ar putea retrage de la înfiinţarea unui fond mutual pentru despăgubiri agricole dacă modul de organizare al acestuia va fi decis în funcţie de interese politice, a declarat ieri Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Domnia sa susţine că discuţiile în forurile decizionale ale legislativului cu privire la legea privind înfiinţarea fondului mutual pentru despăgubiri agricole capătă din ce în ce mai mult caracterul unei lupte de interese. "Fondul mutual riscă să devină un fiasco, iar discuţiile privind funcţionarea acestuia sugerează că scopul iniţial pentru care a fost creat nu este luat în calcul", a spus reprezentantul agricultorilor. Totodată LAPAR susţine că doreşte în continuare să înfiinţeze un fond mutual dar că decizia depinde foarte mult de forma finală a legislaţiei. "Acest fond trebuie înfiinţat de agricultori pentru agricultori, altfel existenţa sa nu poate justifica decât o înşelătorie", a conchis Laurenţiu Baciu.

Săptămâna trecută ziarul Bursa a sesizat că legea privind fond mutual pentru gestiunea riscurilor agricole este blocată deocamdată la Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, deoarece forul decizional nu se poate hotărî dacă acesta va fi organizat ca un ONG sau ca o societate comercială. Legislaţia acestui fond mutual a fost intens dezbătută în ultimele luni, proiectul iniţial suferind diverse modificări. Ultimele modificări stipulau lipsa obligativităţii de aderare a celor ce deţin sub 10 hectare şi compensarea celor care aderă cu 5 euro în plus la acordarea subvenţiilor. 

• România- Posibil post de conducere în organizaţia ELO

Ţara noastră ar putea avea un post de conducere în conducerea organizaţiei europene a proprietarilor de pământ ELO, potrivit preşedintelui LAPAR. LAPAR a aderat oficial la această organizaţie săptămâna aceasta. Laurenţiu Baciu a explicat că există foarte multe puncte de convergenţă între interesele reprezentate de ELO şi cele ale fermierilor autohtoni. Printre acestea se numără dorinţa de a folosi seminţe modificate genetic, sprijinirea fermelor active, dorinţa de a trata în continuare seminţele cu pesticide. Potrivit viziunii ELO o fermă activă ar trebui să integreze cel puţin 50% din producţia sa în circuitul economic.

• Societăţile agricole autohtone deţinute de străini, exportă profitul

În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole, reprezentantul LAPAR susţine că actul normativ adoptat nu îşi va atinge scopul, respectiv protejarea terenului arabil din extravilan de potenţiali cumpărători străini. "În forma actuală legea pune mai degrabă piedici cumpărătorilor autohtoni de terenuri, decât străinilor", susţine Laurenţiu Baciu. LAPAR contestă rolul primăriilor şi al Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare(AARF). Potrivit domniei sale, primăriile vor trebui să găsească preemptori fapt ce va lungi timpul de realizare a tranzacţilor funciare, iar AARF va fi folosită politic de interese clientelare. "Necesitatea ca AARF să monitorizeze tranzacţiile nu este justificată pentru că deja există date statistice transmise de birourile notariale şi de cei de la cadastru privind vânzarea cumpărarea terenurilor", a precizat preşedintele LAPAR. Totodată, domnia sa susţine că exploataţiile agricole deţinute de străini au tendinţa de a exporta profitul, fapt ce aduce pierderi reale industriei agricole autohtone.