Reporter: FGCR a împlinit 30 ani de activitate în luna februarie. Câte garanţii aţi acordat de-a lungul existenţei fondului şi la ce sumă se ridică acestea?
Alina Toma: În primul rând, vă mulţumesc pentru ocazia oferită de a mă adresa cititorilor dumneavoastră. Da, aşa este, anul acesta FGCR se află la ora bilanţului a 30 de ani de activitate. O vârstă a maturităţii profesionale, pentru că FGCR înseamnă, dincolo de cifre şi scheme de garantare, muncă susţinută, profesionalism şi seriozitate. Deşi pare a fi doar un jalon cronologic este, de fapt, un reper al succesului. Cele peste 127 de mii de garanţii acordate, în valoare de peste 18,2 miliarde de lei, reprezintă realităţi incontestabile, care demonstrează profesionalismul tuturor celor care şi-au adus contribuţia la îndeplinirea obiectivelor. Fie că vorbim despre echipa FGCR, despre partenerii din domeniul financiar-bancar, fermieri, instituţii guvernamentale, toţi au contribuit de-a lungul celor 30 de ani la acest succes, iar succesul nostru s-a concretizat în dezvoltarea afacerilor din agricultură, a mediului rural în general. Aceste realizări mă determină să spun că FGCR a devenit o marcă a excelenţei în domeniul garantării.
Reporter: Cum a fost anul 2023 pentru FGCR, în cifre, şi la ce rezultate vă aşteptaţi în 2024?
Alina Toma: Pentru FGCR, anul 2023 poate fi caracterizat printr-un singur cuvânt: autodepăşire. Şi, pentru că cifrele nu mint, vă detaliez. În 2023 v-am spus că, în total, soldul la finelele anului 2022 a înregistrat o creştere de peste 290%, raportându-ne la soldurile angajamentelor de garantare la finele anului 2021. O performanţă pe care o previzionasem încă din primul trimestru al anului 2022. Ei bine, de asemenea, am spus despre anul 2023 că va fi unul al performanţei în domeniul garantării, bazându-mă pe soliditatea sistemului financiar bancar, pe tenacitatea celor care apelează la serviciile noastre pentru a-şi finanţa şi finaliza proiectele şi, nu în ultimul rând, pe siguranţa oferită de profesionalismul echipei pe care o coordonez. De aceea, din nou, nu am greşit mizând pe aceşti factori. Astfel, în total, soldul garanţiilor active la finele anului 2023 a înregistrat o creştere de peste 105%, raportându-ne la soldurile angajamentelor de garantare la finele anului 2022. Cu alte cuvinte, am reuşit să menţinem standardele de performanţă într-o perioadă grea, determinată de o conjunctură economică dificilă. În ceea ce priveşte rezultatele pe care le aşteptăm în 2024, luând în calcul factorii pe care i-am menţionat anterior, împreună cu parametrii economici realizaţi până acum, mă determină să cred că performanţa va continua, mai ales că avem veşti bune pentru agricultori. Am fost permanent implicaţi în proiectele de acte normative elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind în conexiune cu instituţiile finanţatoare şi fermierii, astfel încât am reuşit să identificăm soluţii eficiente pentru prevenirea şi remedierea unor perturbări grave a activităţii din domeniul agriculturii şi industriei alimentare. Astfel, la începutul lunii februarie, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat Creditul Fermierului, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în data de 1 martie au fost publicate normele de aplicare ale acesteia şi în aceeaşi dată Comisia Europeană a comunicat că a fost aprobată schema de ajutor de stat. Acest program "Creditul Fermierului" vizează creşterea accesului la finanţare pentru fermieri, prin instituirea unei scheme de ajutor de stat, unde MADR, prin FGCR, acordă un ajutor de stat, sub formă de grant, care acoperă componenta de dobândă, reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe perioada de creditare, dar nu mai mult de 60 luni, fără a depăşi per beneficiar echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro, limita stabilită de reglementările europene. Rata dobânzii aferentă creditelor este formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an, de unde rezultă clar că fermierii români pot accesa credite pe o perioada de 5 ani, cu o dobândă fixa de 1,95% pe an, restul fiind suportat de stat, respectiv de MADR, prin FGCR ca administrator al schemei de ajutor de stat.
Reporter: Care a fost valoarea totală a garanţiilor acordate de FGCR la finalul anului 2023 pe programele Agro IMM Invest şi Rural Invest şi cum au evoluat acestea faţă de anul anterior?
Alina Toma: Rural Invest s-a pliat foarte bine pe "setea" de capital a celor care au avut nevoie de finanţare, asigurând astfel acoperirea nevoilor de lichidităţi în anul 2023. De altfel, programul s-a bucurat de un interes deosebit din partea beneficiarilor, conţinând o facilitate în plus faţă de componenta Agro IMM Invest, respectiv pentru beneficiarii din sectorul agriculturii primare, intrând în calculul ajutorului de stat inclusiv dobânda aferentă creditului pentru primele 12 luni (compusă din ROBOR la 3M +1,9% marjă). În anul 2023, prin Rural Invest şi Agro IMM Invest au fost acordate peste 4.000 de garanţii, în valoare de aproximativ 3,6 miliarde de lei, reprezentând o creştere a garanţiilor acordate prin aceste programe, bineînţeles cu accent pe Rural Invest Plus, de circa 70% faţă de anul anterior.
Astfel, soldurile garanţiilor active la finele anului 2023 pe cele doua programe, Agro IMM si Rural, au crescut semnificativ, respectiv de la 2,117 miliarde lei la finele anului 2022 la 5,447 miliarde lei la finele anului 2023, reprezentând o creştere de peste 157%.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre valoarea garanţiilor acordate în cadrul programului "De trei ori subvenţia"?
Alina Toma: În urma discuţiilor cu fermierii, a consultărilor cu FGCR şi reprezentanţii instituţiilor finanţatoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a majorat valoarea creditelor garantate de stat pe care fermierii le pot solicita în baza adeverinţelor eliberate de APIA. Astfel, "Programul de 3 ori subvenţia" a devenit "Programul de 5 ori subvenţia". În cazul creditelor "DE CINCI ORI SUBVENŢIA", FGCR garantează până la 80% din valoarea creditelor acordate de instituţiile finanţatoare la care beneficiarii au conturile deschise pentru încasarea subvenţiei şi care:
-nu au în derulare o finanţare pe baza adeverinţei eliberate de APIA şi nici nu au încasat avans în baza acesteia şi care nu pot depăşi de 5 ori procentul maxim admis din valoarea adeverinţei, sau
- nu au în derulare o finanţare pe baza adeverinţei eliberate de APIA şi care au încasat avans/plata integrală ce nu pot depăşi de 4 ori procentul maxim admis din valoarea adeverinţei; această prevedere se aplică până la eliberarea de către APIA a adeverinţelor aferente anului agricol următor, sau
-până la 80% din suma cu care se majorează valoarea creditului acordat
fără garanţie FGCR, în cazul creditelor acordate anterior solicitării de garantare, pe baza adeverinţelor eliberate de APIA, pentru care instituţia finanţatoare a aprobat majorarea valorii până la concurenţa valorii de maxim 5 ori procentul maxim admis din valoarea adeverinţei eliberate de APIA şi pentru care beneficiarul nu a încasat avans.
Această facilitate oferită fermierilor prin produsul "De cinci ori subvenţia" a extins aria beneficiarilor aplicându-se pe lângă sectorul vegetal şi fermierilor din sectorul zootehnic, devenind operaţională la jumătatea anului 2023. Astfel, FGCR numai în anul 2023 a acordat peste 400 de garanţii în valoare de peste 350 milioane lei reprezentând atât garanţii noi, cât şi majorări ale celor acordate anterior, respectiv majorări de la 3 la 5 ori subvenţia.
Reporter: Care este proporţia companiilor ce nu îşi mai pot achita creditele pe care le-aţi garantat? Care sunt motivele imposibilităţii de a rambursa împrumuturile?
Alina Toma: Relaţia FGCR cu fermierii şi instituţiile financiar -bancare se fundamentează pe un parteneriat care funcţionează de 30 de ani. În decursul acestor ani am traversat împreună medii economico-financiare şi sociale dure, aproape la limită în anumiţi ani. Cu toate acestea, fermierul român şi-a demonstrat capacitatea de a rămâne un partener de încredere, astfel încât proporţia companiilor din sectorul agricol ce nu îşi mai pot achita creditele nu a suferit modificări substanţiale. Pot afirma că pentru noi este un motiv de laudă faptul că înregistrăm o rata scăzută de neperformanţă comparativ cu alte sectoare, menţinându-ne în indicatorii statistici comunicaţi în rapoartele asupra stabilităţii financiare de BNR. Cu privire la motivele imposibilităţii de a rambursa împrumuturile, pe lângă cele general valabile, în sectorul producţiei primare agricole intervin şi alţi factori determinanţi, respectiv creşterea preţurilor inputurilor ce conduce la majorarea costurilor de producţie, iar recuperarea acestora nu a fost posibilă având în vedere scăderea preţurilor de vânzare, fapt generat în principal de efectele economice cauzate de conflictul din Ucraina, putând fi considerat un factor nou determinant, pe lângă cel al producţiilor scăzute în sectorul vegetal, generate de condiţiile climatice, în principal de secetă.
Reporter: Cum se resimte implementarea politicilor ESG în solicitările care ajung la FGCR?
Alina Toma: Deşi directiva privind raportarea sustenabilităţii corporative, cea care reglementează contabilitatea non-financiară, a intrat în vigoare în ianuarie 2023 la nivelul Uniunii Europene, fermierii români, fără să existe o astfel de obligativitate a raportării încă, au pornit deja pe drumul tranziţiei către o agricultură care prezervă mediul înconjurător. De altfel, agricultura modernă presupune în mod automat o relaţie corectă cu mediul înconjurător. Din acest raport se poate evidenţia preocuparea directivelor, care pot părea restrictive la prima vedere, dar devin recomandabile dacă ne gândim la sănătatea noastră. Mai explicit, când spunem că sănătatea nu are preţ, putem să acceptăm mai uşor costul pe care trebuie să-l plătim pentru alimentele bio. La nivel contabil, desigur, odată cu începutul anului 2025, vor descoperi o nouă setare birocratică şi destul de anevoioasă, deoarece până acum nu au făcut niciodată rapoarte ESG.
Noţiunea de ESG este una vastă şi complexă. În fapt, reprezintă bune-practici care transformă modul în care trebuie abordate investiţiile, jucând un rol crucial în promovarea unei dezvoltări sustenabile, inclusiv în mediul de business rural. Agricultura sustenabilă este cea care îmbină eficienţa economică cu protecţia mediului şi bunăstarea socială. Agricultura de precizie, monitorizarea prin satelit a noilor utilaje şi utilizarea hărţilor care dau informaţii despre indicele de vegetaţie s-au dovedit a fi instrumente cruciale în identificarea nevoilor de protejare a solului şi a folosirii eficiente a tipurilor de culturi de la an la an. De asemenea, folosirea optimizată a inputurilor, a soiurilor de plante mai rezistente, precum şi a lucrărilor de conservare a resurselor de apă au fost integrate de fermieri cu succes. Analizând solicitările de garantare primite în ultimul an, am regăsit preocuparea fermierilor pentru credite de investiţii destinate achiziţiei de utilaje performante, menite să protejeze solul, să conserve resursele de apă şi, bineînţeles, să reducă amprenta de carbon. Există, din ce în ce mai mult, o preocupare pentru obţinerea de energie verde, multe dintre creditele garantate de noi fiind destinate achiziţiei de sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile. FGCR, alături de instituţiile financiar - bancare, joacă un rol cheie în sprijinirea fermierilor pentru a face tranziţia către o economie verde şi susţine trecerea la finanţarea combaterii schimbărilor climatice în mediul rural prin garantarea investiţiilor în utilaje performante, prietenoase cu mediul şi obţinerea de energie verde.
Reporter: Anul trecut, CEC Bank a finalizat preluarea pachetului majoritar de acţiuni la instituţia pe care o conduceţi. Ce schimbări a adus în activitatea dumneavoastră modificarea acţionariatului?
Alina Toma: La începutul interviului v-am vorbit despre FGCR, făcând referire la experienţa şi realizările în activitatea de garantare acumulate în cele trei decenii de existenţă. Ei bine, poate nu întâmplător, anul acesta, CEC Bank, banca românilor, cea mai veche bancă din România, împlineşte 160 de ani de la înfiinţare. Este bine să precizăm şi că această bancă beneficiază de cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale. CEC Bank este oricum unul dintre partenerii tradiţionali ai FGCR şi am avut şi anterior o colaborare foarte bună în timp ce acţionariatul nostru era format din alte trei bănci. Faptul că acţionariatul nostru majoritar este al CEC Bank nu are nicio influenţă asupra colaborării foarte bune cu toţi partenerii noştri, instituţiile financiar - bancare, cu care de altfel avem încheiate convenţii. De asemenea, în relaţia noastră cu fermierii, cu celelalte instituţii financiar - bancare, precum şi cu instituţiile statului, schimbarea acţionariatului nu a constituit şi nu va constitui niciun obstacol. Profit de ocazie pentru a mulţumi atât fostului acţionariat, cât şi celui actual pentru că au depus un efort considerabil, împreună cu noi, pentru ca preluarea (un proces de lungă durată, care a presupus implicarea unui întreg angrenaj financiar, contabil, tehnic şi de audit) să se facă fără sincope, lin, fără alterarea mediului de lucru, astfel încât activitatea noastră nu a avut deloc de suferit.
Pe lângă foştii acţionari şi actualul acţionar, vreau să mulţumesc tuturor instituţiilor financiare care accesează produsele noastre de garantare, cei care participă activ la creditarea agriculturii romaneşti. Am fost, suntem şi vom rămâne fideli fermierilor indiferent de banca prin care aceştia şi-au asigurat nevoile de lichiditate în vederea capitalizării şi/sau desfăşurării activităţii.
Reporter: Reprezentanţii Clubului Fermierilor Români au înaintat o listă de revendicări Ministerului Agriculturii şi Guvernului, solicitând, printre altele, continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie FGCR. Care este opinia dumneavoastră privind aceste solicitări?
Alina Toma: Ştiam, în urma succesului înregistrat de Rural Invest, că fermierii doresc prelungirea acestui program prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol. O altă cerinţă, dintre cele la care aţi făcut referire, a fost aceea de a se deschide linii de creditare avantajoase, cu garanţii guvernamentale, pentru antreprenorii din agricultură. Ca urmare, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "IMM PLUS" care are componente dedicate finanţării agriculturii, respectiv AGRO IMM PLUS şi RURAL PLUS. Am învăţat în tot acest timp că fermierii sunt parteneri de încredere, oameni dedicaţi meseriei lor, iar dacă formulează o solicitare, înseamnă că soluţionarea ei, cu certitudine, va contribui la stabilitatea securităţii alimentare. Faţă de nemulţumirea strigată în stradă, cifrele prezentate aici pot să pară uşor triumfaliste. În cei 30 de ani, FGCR a acumulat experienţa necesară pentru a traversa în siguranţă perioade economice cel puţin dificile. Însă, trebuie să recunoaştem, niciodată nu s-au suprapus atât de multe tipuri de criză. Să ne amintim doar de presiunea crizei sanitare resimţită de fermieri, în timp ce se manifesta din plin şi seceta pedologică; de creşterea exponenţială a preţului energiei, implicit a preţului îngrăşămintelor şi nu numai; consecinţele economice ale agresiunii Rusiei asupra vecinilor noştri ucrainieni. E de notorietate impactul major al tranzitului cerealelor ieftine şi neconforme normelor UE asupra rentabilităţii producţiilor autohtone. Sunt realităţi incontestabile, însă ce vreau să transmit, cu sinceritate, este că facem parte din aceeaşi echipă! Acum nu se pune problema dacă cineva pierde şi altcineva câştigă. Pierdem sau câştigăm împreună! Uitându-mă pe proiectele finanţate, raportându-mă la rata mică de default, pot afirma că ne vom putea bucura în continuare, împreună, de realizări, de succes!
Reporter: Vă mulţumesc!