Ministrul Florin Barbu, nemulţumit de atitudinea comisarului european pentru agricultură

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, este decis să solicite astăzi, în cadrul Consiliului Agrifish, demisia comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit anunţului făcut ieri de oficialul român.

Potrivit Agerpres, Florin Barbu a afirmat, în cadrul unei discuţii la Târgu Mureş cu reprezentanţii fermierilor: "România a pus prin Consiliul de Miniştri derogările de la GAEC 7 şi 8 ale Regulamentului Uniunii Europene. Susţinerea pe care am avut-o din partea celor 15 state, inclusiv Germania şi Franţa, privind derogările de la GAEC 7 şi 8 şi nerespectarea votului care s-a dat în Consiliul de Miniştri, de 70%, mă vor face mâine, chiar în Consiliul de Miniştri, şi-mi asum acest lucru, în calitatea mea de ministru, să-i cer demisia public comisarului pentru că nu respectă un vot dat de 15 state. Eu vă spun, merg cu mandatul acesta în care în Consiliul de Miniştri, mâine, dacă nu rezolvă problema derogării de la GAEC 7 şi 8. Pentru că nu s-a înţeles un lucru, deşi am încercat să le explic şi comisarului şi la toată lumea, că nu cerem nimic: noi suntem în perioadă de război, noi suntem afectaţi, cele cinci state, de conflictul care s-a produs de către Rusia împotriva Ucrainei".

Ministrul Agriculturii precizează că, atunci când există un cadru aprobat pentru o prelungire, înseamnă că sunt dificultăţi şi că de aceea, astăzi, dacă nu se rezolvă derogările de la GAEC 7 şi 8, va solicita demisia comisarului Janusz Wojciechowski.

Ministrul Barbu a spus: "Este pentru prima oară în Consiliul de Miniştri când un stat prin reprezentant, adică prin ministrul Agriculturii, pe care îl aveţi în faţă, va cere demisia în Consiliul de Miniştri a comisarului european pe Agricultură. De aici cred că ar trebui să intrăm într-un dialog".

Solicitarea de ieri ministrului Agriculturii intervine în contextul în care printre revendicările fermierilor ce protestează de două săptămâni se numără derogarea de la normele europene privind rotaţia culturilor (GAEC 7) şi de la dispoziţia care prevede lăsarea a 4% din suprafaţa fermei ca teren necultivat (GAEC 8).

Conform documentelor existente pe site-ul Consiliului UE, la şedinţa din 10-11 decembrie 2023 a fost prezentată o informare privind derogările de la GAEC 7 şi GAEC 8 de către partea română, susţinută de delegaţiile bulgară, ungară, italiană, letonă, poloneză şi slovacă, care a fost urmată de o solicitare către Comisia Europeană, solicitare la care au achiesat mai multe state membre.

Potrivit informării făcută de reprezentanţii Ministerului Agriculturii,

implementarea celor două condiţii ar duce în actualul context la falimentul fermierilor din ţara noastră, dar şi din alte state membre UE. Sursa citată arată că, din cauza creşterii presiunii factorilor climatici asupra fermierilor europeni, dar şi a conflictului din Ucraina, Comisia Europeană a stabilit pentru anul trecut derogări de la aplicarea standardelor GAEC 7 şi GAEC 8, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1317.

În documentul prezentat la şedinţa Consiliului Agrifish din 10-11 decembrie 2023 se precizează: "Noile standarde ale PAC (n.red. - Politica Agricolă Comună) vor reduce şi mai mult producţia şi veniturile fermierilor în 2024, iar pieţele le vor compensa prin creşterea importurilor de produse cu standarde inferioare din ţări terţe. Prin urmare, cetăţenii europeni vor finanţa dezvoltarea unor practici agricole în ţări terţe care nu sunt prietenoase cu mediul, sporind impactul global al agriculturii. Astfel, bunele standarde agricole promovate de UE riscă dacă sunt aplicate fără a lua în considerare situaţia reală a pieţei, cum este cazul în această perioadă, să aibă un impact invers asupra mediului. Este evident că menţinerea factorilor perturbatori din perspectiva economică, socială şi de mediu necesită şi continuarea derogărilor necesare pentru limitarea efectelor negative din timpul crizei. Soluţia constă în flexibilitatea acordată statelor membre în ceea ce priveşte condiţionalitatea de a atinge obiectivele stabilite de arhitectura verde, utilizând resursele mai eficient, cu mai multe măsuri disponibile care se concentrează pe producţia durabilă în loc de scoaterea terenului din producţie. (...) Problema condiţionalităţilor în contextul implementării Planurilor Strategice Naţionale rămâne una crucială din perspectiva aplicării standardelor GAEC7 şi GAEC8, dacă avem în vedere necesitatea asigurării predictibilităţii fermierilor în ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le aplice în 2024. Astfel, derogarea de la aplicarea acestor două standarde pentru anul 2024 este esenţială, având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă fermierii europeni. Decizia de a deroga de la regulile GAEC 7 şi GAEC 8 ar trebui luată în mod responsabil, ţinând cont de impactul asupra securităţii alimentare, veniturilor fermierilor, practicilor agricole obişnuite şi protecţiei mediului, luând în considerare atât nevoile imediate, cât şi consecinţele pe termen lung asupra agriculturii şi mediului".

Printre argumentele invocate în documentul citat pentru extinderea derogărilor privind aplicarea GAEC 7 şi GAEC 8 în anul 2024 se numără:

- Securitatea alimentară: În situaţii de criză, precum cele climatice însoţite de un conflict imediat la frontieră şi de o criză economică prelungită, asigurarea securităţii alimentare devine o prioritate critică. Scutirile de la aplicarea GAEC 7 şi GAEC 8 le-ar permite fermierilor flexibilitatea necesară pentru a se concentra pe producţia de alimente de bază, în cererea imediată de pe piaţă, pentru a satisface creşterea cererii interne şi externe şi pentru a menţine stabilitatea ofertei pe termen scurt şi mediu. De asemenea, derogările ar putea continua să asigure activităţi agricole conform practicilor obişnuite, evitând adoptarea de practici care maximizează veniturile în detrimentul protecţiei mediului.

- Veniturile fermierilor: derogarea ar putea permite fermierilor să se adapteze mai bine la riscurile climatice şi la schimbările pieţei, protejându-şi astfel veniturile prin creşterea producţiei de culturi la cerere pe piaţă şi reducerea pierderilor din cauza condiţiilor nefavorabile. Pentru mulţi fermieri, terenul agricol este principala sursă de venit, iar restricţionarea utilizării acestuia poate duce la scăderea veniturilor şi la dificultăţi financiare. Acest lucru ar asigura implicit continuarea activităţii agricole a fermierilor afectaţi.

Având în vedere argumentele de mai sus, reprezentanţii MADR, dar şi omologii lor din alte cinci state membre ale Uniunii Europene, au solicitat în Consiliul Agrifish din 10-11 decembrie 2023 Comisiei Europene să adopte baza legală pentru aplicarea şi scutirea de la GAEC 7 şi GAEC 8 pentru anul 2024. Lucru care nu s-a întâmplat, deoarece comisarul european pentru agricultură nu a cerut acest lucru în colegiul comisarilor europeni.

De altfel, nemulţumiţi de prevederile din Green Deal care impun reguli drastice pentru producătorii din agricultură şi zootehnie, reprezentanţii fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene au anunţat că astăzi vor protesta la Bruxelles, chiar în timpul şedinţei Consiliului Agrifish.