Preşedintele Academiei - semnal de alarmă legat de scăderea apetenţei pentru lectură în rândul tinerilor

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a tras un semnal de alarmă asupra declinului lecturii în rândul tinerilor, în cadrul unei sesiuni aniversare dedicate celor 130 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Universitare "Carol I". "Lectura a devenit, din păcate, rara avis în şcoala românească", a declarat istoricul. Potrivit acestuia, elevii nu mai privesc cartea nici ca sursă de cunoaştere, nici ca formă de evadare din cotidian sau divertisment. "Sunt adolescenţi care ajung în anul întâi de facultate şi recunosc că nu au citit niciodată un roman cap-coadă, că nu iubesc poezia, că nu ştiu ce este dramaturgia", a spus Pop. Tehnologia şi obiceiurile digitale contribuie masiv la această ruptură: "Clipurile video au înlocuit fila de carte. Avem impresia că ştim tot, dar e o iluzie".

• Lectura profundă şi lectura superficială

Academicianul a subliniat că problema nu este disputa între cartea tipărită şi cea digitală, ci diferenţa dintre lectura temeinică şi lectura superficială sau, şi mai grav, lipsa completă a lecturii. "Fără lectură ajungem surzi şi orbi. Ne pierdem esenţa umană. Ca să rămânem oameni, trebuie să citim cât mai mult şi să mergem în biblioteci", a punctat el, parafrazându-l pe Heliade Rădulescu: "Citiţi băieţi, numai citiţi!"

• Şcoala, tot mai puţin interesată de formarea gândirii critice

Preşedintele Academiei a criticat şi tendinţa actuală a sistemului de învăţământ de a marginaliza învăţarea prin memorare, considerând că aceasta afectează capacitatea de gândire independentă a elevilor. "Un elev care nu are nimic în cap, bazându-se doar pe date externe, devine un instrument docil. Astfel de tineri nu pot înţelege complexitatea socială şi politică şi sunt uşor de manipulat."

• Disciplinele-cheie ale istoriei, ignorate de universităţi

Ioan-Aurel Pop a atras atenţia şi asupra dispariţiei unor discipline esenţiale din programa Facultăţilor de Istorie. Epigrafia, paleografia, numismatica, sigilografia sau diplomatica - toate necesare pentru înţelegerea surselor istorice - sunt din ce în ce mai neglijate. "Nu înseamnă că aceste comori nu mai există, ci că refuzăm să le mai cunoaştem", a spus istoricul, evidenţiind importanţa pregătirii în limbi şi scrieri vechi, mai ales pentru cercetarea Evului Mediu românesc.

Pop a dat ca exemplu cazul surselor latine despre Transilvania, arătând că doar 10% dintre cele peste un milion de documente în limba latină sunt cunoscute, descifrate şi valorificate. "De la secolul al XI-lea până în 1842, documentele oficiale ale Transilvaniei au fost redactate în latină. Dacă nu formăm specialişti în aceste domenii, riscăm să lăsăm o mare parte din trecutul nostru îngropat."

Evenimentul în cadrul căruia s-a exprimat preşedintele Academiei a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" şi a fost moderat de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al instituţiei. La eveniment au mai participat academicieni, profesori universitari, reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Ministerului Educaţiei, marcând nu doar aniversarea unei instituţii de prestigiu, ci şi angajamentul pentru viitorul cultural, educaţional şi ştiinţific al României.