Bătălia pentru Cotroceni pe fundal de criză: deficit de 2,3% din PIB şi ameninţarea ratingului "junk"

Intrarea României cu frontierele terestre în spaţiul Schengen, una dintre cele mai importante realizări diplomatice ale începutului de an, a fost rapid umbrită de o serie de evenimente care au tensionat scena politică, socială şi economică a ţării. În primul plan s-a aflat, în luna ianuarie, dispariţia unei părţi din tezaurul dacic, inclusiv celebrul coif de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, furate din muzeul Drents din Olanda chiar în ultima zi a expoziţiei. Incidentul, facilitat de lipsa pazei, a stârnit un val de acuzaţii, anchete internaţionale şi a dus la demiterea directorului Muzeului Naţional de Istorie a României.

Dar dincolo de acest episod, datele preliminare privind execuţia bugetară adâncesc şi mai mult îngrijorările legate de direcţia în care se îndreaptă economia românească. Potrivit mass-media care citează surse din Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar al României după primele trei luni din 2025 a ajuns la 44 miliarde lei, adică 2,3% din PIB. Acest nivel este deja peste cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 2,06% din PIB. Evoluţia ascendentă a deficitului bugetar s-a accentuat în luna martie, când s-au adăugat încă 13,7 miliarde lei, echivalentul a 0,7% din PIB, la deficitul acumulat în ianuarie şi februarie. Deşi Ministerul Finanţelor nu a publicat încă datele oficiale pentru luna martie, acestea sunt aşteptate în zilele următoare.

Citeşte Trimestrul I în cifre

Citeşte Creşteri uşoare pentru indicii BVB, într-un climat tensionat

Creşterea deficitului bugetar şi instabilitatea politică din ultima perioadă au contribuit semnificativ la deteriorarea percepţiei asupra riscului de ţară. Toate cele trei mari agenţii de rating - Moody's, Fitch Ratings şi S&P Global Ratings - au plasat România sub o perspectivă negativă, semnalând posibilitatea retrogradării ratingului suveran la categoria "junk". Moody's a confirmat ratingul la "Baa3", dar a revizuit perspectiva la "negativă" în martie 2025, invocând tocmai riscurile generate de deficitul fiscal ridicat şi climatul politic tensionat. Fitch Ratings şi S&P Global Ratings adoptaseră deja perspectiva "negativă" încă din primele luni ale anului, ambele avertizând că România rămâne la doar un pas de pierderea statutului de ţară cu rating investment grade. S&P Global Ratings a menţinut ratingul la "BBB-", dar a subliniat că orice depăşire semnificativă a estimărilor privind deficitul şi datoria publică ar putea duce la retrogradarea efectivă a României în categoria "junk".

Deşi Parlamentul a adoptat în februarie legea bugetului de stat construită de Guvern pe o prognoză de creştere economică de 2,5% şi cu un deficit ţintit la 7% din PIB pentru finalul anului, primele trei luni sugerează o dinamică îngrijorătoare. Politicile de cheltuieli expansive ale Executivului, determinate în mare parte de investiţii publice ambiţioase şi de măsurile sociale - precum prelungirea plafonării preţurilor energiei şi sprijinul acordat fermierilor şi pensionarilor - se lovesc de veniturile insuficiente colectate la buget. Această realitate a forţat deja Guvernul să majoreze încă din ianuarie programul de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" de la 75 miliarde euro la 90 miliarde euro, pentru a acoperi necesarul de finanţare pentru anii 2025 şi 2026.

Într-un asemenea context macroeconomic şi financiar, Banca Naţională a României a decis menţinerea în toată această perioadă a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,5% pe an.

Contextul economic fragil a fost amplificat şi de instabilitatea politică. Deşi moţiunea de cenzură depusă de opoziţie la finalul lunii februarie a eşuat, iar Guvernul Ciolacu a supravieţuit votului Parlamentului, perioada a fost marcată de demisia preşedintelui Klaus Iohannis, aflat sub presiunea unei iminente suspendări din funcţie. Preluarea interimară a funcţiei prezidenţiale de către Ilie Bolojan nu a reuşit să calmeze spiritele, mai ales în contextul scandalurilor de corupţie din Portul Constanţa şi al dosarelor penale vizând actori politici importanţi şi reţele de influenceri online.

Toate aceste elemente conturează un început de an tensionat, în care România, deşi beneficiază de reuşite diplomatice importante, pare să se afunde tot mai mult în dezechilibre bugetare şi instabilitate politică.

• Ianuarie, sub semnul datoriilor: Statul român majorează plafonul de împrumut la 90 miliarde euro

În prima lună a anului 2025, România s-a confruntat cu o nevoie acută de finanţare, în contextul unor decizii guvernamentale majore legate de investiţii în infrastructură şi de gestionare a datoriei publice. Guvernul a aprobat în ianuarie finanţarea unei serii de proiecte importante, printre care se numără finalizarea amenajării hidroenergetice Răstoliţa, o investiţie a companiei Hidroelectrica de 200 de milioane de euro care a primit acordul de mediu la finele anului precedent, precum şi realizarea tronsonului Brăila-varianta ocolitoare a municipiului Galaţi din cadrul drumului expres Buzău-Brăila-Galaţi, cu un buget de 812 milioane lei. Alte proiecte semnificative includ modernizarea drumurilor între Galaţi şi Hanu Conachi, cu finanţare UE de 1,85 miliarde lei, reabilitarea a 40 de kilometri de drum şi 12 poduri, precum şi construcţia nodului rutier Pantelimon, parte din Autostrada de Centură Bucureşti, cu un buget de 175 milioane lei.

Pe lângă aceste investiţii, autorităţile au alocat 5,6 milioane lei pentru despăgubirile aferente exproprierilor necesare la Răstoliţa, subliniind importanţa acestui proiect în strategia energetică a României. În plan social, Guvernul a continuat finanţarea programului "Masă caldă", de care beneficiază peste 500.000 de copii din 1.462 de unităţi de învăţământ.

Presiunea pe finanţele publice a determinat Executivul să modifice, încă din 10 ianuarie, plafonul programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" (MTN), majorându-l de la 75 la 90 miliarde euro. Această decizie vizează acoperirea necesarului de finanţare pentru anii 2025 şi 2026 şi realizarea unor operaţiuni de refinanţare anticipată. Se estimează astfel emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 13 miliarde euro în 2025, în contextul în care obligaţiuni în valoare de 2 miliarde euro ajung la maturitate în cursul anului.

În paralel, Ministerul Finanţelor a lansat, pe 13 ianuarie, o nouă ediţie a titlurilor de stat Tezaur, oferind maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale între 7% şi 7,8%. Aceste măsuri vin pe fondul unui deficit bugetar de 11 miliarde lei la finalul lui ianuarie, reprezentând 0,58% din PIB, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Scăderea veniturilor bugetare, cu 1,4% faţă de ianuarie 2024, a fost determinată în principal de reducerea încasărilor din TVA şi fonduri europene, compensată parţial de creşterea impozitului pe salarii şi venituri. Cheltuielile publice au crescut cu 4,5%, fiind impulsionate de majorarea cheltuielilor de personal (+18,6%), a celor pentru asistenţa socială (+12,8%) şi pentru decontarea medicamentelor (+18,7%). În schimb, investiţiile din fonduri externe şi interne au fost reduse semnificativ, cu aproape 45% şi respectiv 28%, comparativ cu ianuarie 2024.

În acest context macro-financiar tensionat, Banca Naţională a României a decis, pe 15 ianuarie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5%, pe fondul unei inflaţii care, în decembrie 2024, atinsese 5,14%, peste aşteptările anterioare. Factorii principali ai inflaţiei au fost creşterea preţurilor combustibililor, alimente şi materiile prime, accentuată de fluctuaţiile dolarului american şi de efectele secetei severe din vara anului precedent.

La nivel european, România a primit, pe 21 ianuarie, aprobarea Consiliului ECOFIN pentru planul de redresare bugetar-structural pe termen mediu, ce presupune reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2031. Planul prevede limite anuale de creştere a cheltuielilor publice, contribuind la menţinerea sustenabilităţii finanţelor şi continuarea investiţiilor. Guvernul a integrat aceste măsuri în proiectul de buget pentru 2025, aprobat în 1 februarie, estimând o creştere economică de 2,5%, un PIB de 1.912,6 miliarde lei şi o inflaţie în scădere spre 3,8% la final de an.

Investiţiile ar urma să atingă în 2025 un nivel record de 150,5 miliarde lei, respectiv 7,9% din PIB, reflectând continuarea proiectelor majore de infrastructură, inclusiv cu sprijinul fondurilor europene şi al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Într-un alt registru, ianuarie 2025 a fost marcat de un incident grav pe scena internaţională a patrimoniului cultural: jaful de la Muzeul Drents din Olanda, unde coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate în urma unui atac cu explozibili. Incidentul, considerat un eşec major de securitate, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, inclusiv discuţii la nivel înalt între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul olandez Dick Schoof. În urma evenimentului, directorul Muzeului Naţional de Istorie a fost demis, iar guvernul de la Bucureşti a decis să colaboreze cu autorităţile din OIanda şi cu firme specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

Citeşte Început de an geto-dacic: tezaur furat în Olanda, prima zi în Schengen deplin

• Februarie, luna deciziilor importante: Demisia lui Iohannis şi aprobarea bugetului de stat

Guvernul a aprobat, în prima zi a lunii februarie, proiectul de buget pentru anul 2025, fundamentat pe o creştere economică de 2,5%, un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei şi o inflaţie medie anuală de 4,4%. Aceşti indicatori reflectă un scenariu macroeconomic moderat optimist, în ciuda contextului global marcat de încetinire economică. Proiecţia privind reducerea deficitului bugetar de la 8,6% din PIB la finalul lui 2024 la 7% la sfârşitul lui 2025 subliniază intenţia autorităţilor de a continua procesul de consolidare fiscală, chiar dacă această strategie poate presupune limitări asupra investiţiilor publice şi a programelor sociale extinse.

În ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile bugetare, acestea sunt estimate la 667,5 miliarde lei, respectiv 802,2 miliarde lei, ceea ce conturează un deficit important, dar gestionabil. Cheltuielile de personal se ridică la 169,5 miliarde lei (8,9% din PIB), iar cele de asistenţă socială la 242,3 miliarde lei, ambele reprezentând presiuni constante asupra resurselor publice. Investiţiile publice anunţate ar urma să atingă un nivel record de 150,5 miliarde lei, ceea ce arată o orientare clară către dezvoltare, însă eficienţa acestora depinde de gradul de execuţie bugetară şi de capacitatea de absorbţie a fondurilor disponibile, mai ales în condiţiile existenţei unor cheltuieli rigide care limitează flexibilitatea reacţiei guvernamentale în situaţii de criză.

Bugetul din 2025 prevede alocări consistente pentru autorităţile locale, vizând indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, protecţia copilului, învăţământul preuniversitar şi confesional, dar şi infrastructura rutieră locală. Aceste alocări susţin echilibrarea teritorială şi descentralizarea serviciilor publice, însă vulnerabilităţile persistă în ceea ce priveşte criteriile de distribuire a fondurilor, capacitatea administrativă inegală a unităţilor administrativ-teritoriale şi eficienţa mecanismelor de audit.

Pachetul de măsuri fiscale adoptat de Guvern în februarie a inclus actualizarea salariului minim în funcţie de inflaţie şi productivitate, liberalizarea serviciilor de credit transfrontalier şi alocarea de fonduri pentru tranziţia verde. Aceste măsuri sunt menite să susţină consumul intern şi să îndeplinească angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană, deşi, pe termen scurt, ele pot genera presiuni suplimentare asupra mediului de afaceri.

Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost adoptate de Parlament pe 5 februarie, cu 254 de voturi pentru şi 192 împotrivă, după ce în comisiile de specialitate au fost operate aproximativ 60 de modificări, majoritatea vizând alocări suplimentare, inclusiv pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

În privinţa pieţei de energie, Guvernul a decis să amâne reliberalizarea programată pentru 1 aprilie 2025, prelungind plafonarea preţurilor electricităţii până la 1 iulie 2025 şi ale gazelor naturale până la 31 martie 2026. Această măsură urmăreşte protejarea consumatorilor casnici şi non-casnici, mai ales a celor vulnerabili, în faţa creşterilor de preţuri din energie. Furnizorii sunt obligaţi să asigure stocuri minime de gaze naturale, iar diferenţele de preţ vor fi acoperite din bugetele Ministerului Muncii şi Ministerului Energiei, inclusiv din Fondul de Tranziţie Energetică şi bugetul de stat.

Pentru a susţine cheltuielile bugetare şi menţinerea schemei de plafonare-compensare, Ministerul Finanţelor continuă să contracteze împrumuturi de pe piaţa internă. Programul TEZAUR a atins un record de 5 miliarde lei în prima ediţie din acest an, iar programul FIDELIS a atras 4,3 miliarde lei.

Pe fondul acestor evoluţii, Banca Naţională a României a decis, în şedinţa din 14 februarie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, în condiţiile unei scăderi a ratei inflaţiei CORE2 ajustat şi a unor corecţii pe piaţa titlurilor de stat. BNR estima în februarie o continuare a scăderii inflaţiei până la 3,8% în decembrie 2025 şi 3,1% la finalul lui 2026.

Pe plan politic, a doua lună a anului 2025 a adus o schimbare majoră la vârful statului. Preşedintele Klaus Iohannis a demisionat pe 12 februarie, după mai bine de un deceniu la conducerea ţării, în contextul unei iminente suspendări din funcţie iniţiate de opoziţie şi susţinută inclusiv de membri ai coaliţiei de guvernare. Decizia sa a evitat o criză politică profundă şi a facilitat tranziţia instituţională, atribuţiile prezidenţiale revenind interimar preşedintelui Senatului, Ilie Bolojan.

Pe scena politică, tensiunile s-au amplificat odată cu inculparea lui Călin Georgescu, fost candidat la preşedinţia României, acuzat de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi alte infracţiuni grave, inclusiv promovarea ideologiilor fasciste şi antisemitismului. Dosarul instrumentat de Parchetul General vizează 21 de persoane, iar investigaţiile au scos la iveală o serie de legături periculoase cu organizaţii paramilitare şi finanţatori controversaţi.

Tot în februarie, Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o amplă anchetă privind fapte de corupţie în Portul Constanţa, vizând directori, funcţionari şi oameni de afaceri implicaţi în atribuirea preferenţială de contracte publice. Sumele vehiculate în dosar depăşesc 6 milioane euro, iar cazul scoate din nou în evidenţă corupţia sistemică din infrastructura strategică a României şi nevoia acută de reforme în domeniul achiziţiilor publice.

Citeşte Zece ani de preşedinţie s-au terminat cu o demisie

• Martie, luna marilor mize: energie, agricultură, investiţii strategice şi explozia tensiunilor electorale

Primul trimestru al anului 2025 s-a încheiat cu un martie marcat de decizii strategice importante, într-un echilibru delicat între sprijin social, investiţii economice, programe dedicate industriei şi antreprenoriatului, dar şi măsuri de prudenţă fiscală. Guvernul a mizat pe o combinaţie de politici menite să susţină atât dezvoltarea economică, cât şi protecţia categoriilor vulnerabile, într-un context macroeconomic complex, influenţat de tensiuni externe şi ajustări interne. Provocarea esenţială rămâne păstrarea echilibrului între investiţii, sustenabilitate fiscală şi sprijinul social.

Pe plan energetic, România îşi conturează tot mai clar profilul de actor regional, deciziile recente ale Guvernului echilibrând nevoile interne cu angajamentele europene şi internaţionale. Premierul Marcel Ciolacu, parafrazându-l pe Donald Trump, i-a transmis ministrului Energiei, Sebastian Burduja, mesajul devenit deja celebru: "Drill, Sebi! Drill!", susţinând fără echivoc strategia de dezvoltare energetică a ţării.

Astfel, luna martie a adus alocarea a 1,2 miliarde lei pentru 18 proiecte de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, fondurile provenind din vânzarea certificatelor de emisii de carbon. Proiectele vizează extinderea infrastructurii în comunităţile locale defavorizate, un pas important pentru democratizarea accesului la energie. Totodată, Executivul a aprobat acordarea unui ajutor de stat de până la 3,12 miliarde lei pentru Complexul Energetic "Valea Jiului" S.A., destinat implementării planului de închidere etapizată a exploatărilor miniere până la sfârşitul anului 2032. Această măsură include granturi pentru siguranţa activităţii în subteran, reabilitarea perimetrelor miniere, recultivarea solurilor şi sprijin pentru reconversia profesională a angajaţilor care îşi vor pierde locurile de muncă.

Mai mult, Guvernul a instituit o schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori industriali de energie, în vederea menţinerii competitivităţii acestora, în contextul politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Bugetul schemei se ridică la 578,4 milioane euro până la finalul lui 2031, cu alocări anuale de maximum 150 milioane euro. Aceasta prevede exceptarea parţială de la plata obligaţiilor de achiziţie de certificate verzi pentru aproximativ 200 de companii mari din sectoarele energo-intensive.

În acelaşi timp, pe fondul începerii forajelor în perimetrul Neptun Deep de către Romgaz şi OMV, mai multe ONG-uri de mediu, inclusiv Greenpeace România, au dat în judecată Ministerul Energiei şi pe ministrul Burduja, contestând proiectul. Premierul Ciolacu a reacţionat prompt, apărându-şi ministrul şi acuzând aceste organizaţii şi partidele din opoziţie că ar servi interesele Rusiei, încercând să saboteze şansele României de a deveni unul dintre principalii producători de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Pe lângă măsurile din sectorul energetic, Guvernul a aprobat în martie alocarea a peste 1,5 miliarde lei pentru sprijinirea fermierilor şi crescătorilor de animale: 600 milioane lei pentru cererile din 2023 ale crescătorilor, 400 milioane lei pentru agricultori şi 450 milioane lei pentru o nouă schemă de ajutor în zootehnie. A fost anunţată şi lansarea noii ediţii a programului Start-Up Nation, finanţată cu 440 milioane euro din fonduri europene, cu obiectivul de a crea peste 15.000 de locuri de muncă şi de a sprijini 7.500 de antreprenori.

Pentru protecţia consumatorilor şi companiilor, Executivul a decis prelungirea plafonării poliţelor RCA până la 30 iunie 2025, în încercarea de a preveni dezechilibrele din piaţă şi creşterea explozivă a preţurilor. Decizia vine pe fondul unui parc auto naţional de peste 10,7 milioane vehicule, din care doar 7,6 milioane sunt asigurate.

Pe plan economic, România a obţinut finanţări europene de 615 milioane euro pentru trei proiecte majore de extracţie de minerale critice - grafit, magneziu şi cupru - resurse esenţiale pentru industriile auto, de apărare, aeronautică şi pentru tranziţia energetică. Aceste proiecte, derulate la Salrom SA şi în judeţul Hunedoara, au potenţialul de a reduce semnificativ dependenţa României şi a UE de importurile din afara spaţiului comunitar.

În ceea ce priveşte situaţia fiscală, pentru a acoperi deficitul bugetar crescut, Ministerul Finanţelor a recurs din nou la împrumuturi prin programele Fidelis şi Tezaur, atrăgând peste 4,3 miliarde lei.

În paralel, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat creşterea etapizată a bugetului apărării, achiziţia unei corvete multirol pentru Forţele Navale şi intensificarea sprijinului pentru Ucraina, pe fondul conflictului prelungit din regiune.

Prima lună de primăvară a fost tensionată şi din punct de vedere electoral. Candidaturile lui Călin Georgescu şi Diana Şoşoacă la alegerile prezidenţiale din 4 mai au fost respinse de Biroul Electoral Central, respingere confirmată şi de Curtea Constituţională a României, invocând neîndeplinirea condiţiilor constituţionale fundamentale şi incompatibilitatea cu valorile democratice, apartenenţa la NATO şi UE. Aceste decizii au stârnit proteste violente, în special din partea susţinătorilor lui Georgescu, culminând cu anchete penale pentru instigare, violenţe şi posesie ilegală de arme.

În aceeaşi notă, procurorii au extins anchetele legate de finanţarea ilegală a campaniei lui Georgescu, reţinându-l pe Bogdan Peşchir, acuzat că ar fi distribuit sume importante de bani prin TikTok şi Revolut pentru influenţarea electoratului.

Pe fondul acestor tensiuni, DIICOT a destructurat şi gruparea "Vlad Ţepeş", acuzată de trădare şi de planuri de destabilizare a ordinii constituţionale, grupare cu presupuse legături cu agenţi străini, inclusiv din Federaţia Rusă.