Zece ani de preşedinţie s-au terminat cu o demisie

Zece ani de preşedinţie s-au terminat cu o demisie, Klaus Iohannis încheindu-şi, astfel, cele două mandate nu în glorie, ci într-un mod ruşinos. În data de 10 februarie, fostul preşedintele şi-a anunţat demisia pentru a evita o criză politică generată de iniţierea procedurii de suspendare. Această decizie neaşteptată a deschis o nouă etapă, iar în 12 februarie Ilie Bolojan a fost numit preşedinte interimar. În primul său discurs, Bolojan a pledat pentru stabilitate, profesionalism şi organizarea unor alegeri prezidenţiale corecte şi transparente.

De altfel, ţara noastră a fost marcată, luna trecută, de o intensă activitate guvernamentală, parlamentară şi instituţională, toate reflectând o perioadă densă în decizii bugetare, reforme legislative, evenimente politice de anvergură condimentate cu scandaluri de corupţie, dar şi cu o anchetă penală privind infracţiuni ce vizau schimbarea ordinii constituţionale prin acţiuni violente.

Guvernul a aprobat, la începutul lunii, o serie de proiecte legislative majore pentru anul 2025, printre care Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale. Acestea au fost construite pe o prognoză de creştere economică de 2,5% şi pe un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei, cu un deficit bugetar ţintit la 7%. Accentul a fost pus pe investiţii publice, care ating un nivel record de 150,5 miliarde lei, reprezentând 7,9% din PIB. Salariul mediu net lunar este preconizat să crească cu 6,1%, iar inflaţia anuală să scadă la 3,8%. De asemenea, se remarcă o diminuare a ponderii cheltuielilor de personal în PIB, semnalând o tendinţă de eficientizare a aparatului bugetar. Bugetul a fost adoptat de Parlament pe 5 februarie, după două zile intense de dezbateri.

Tot în cursul lunii trecute, Executivul a adoptat reglementări privind mecanismul de stabilire a salariului minim brut pe ţară şi a direcţionat fonduri consistente pentru investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie, ceea ce a crescut valoarea cheltuielilor bugetare, la care s-a adăugat în cursul aceleeaşi luni şi alocarea de peste 1,1 miliarde lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în luna mai 2025.

Cheltuielile bugetare vor fi în continuă creştere, dacă ţinem cont de faptul că membrii Cabinetului Ciolacu au adoptat în luna februarie mai multe măsuri sociale relevante, dintre care cea mai importantă este aceea aprobată prin OUG 6/2025 - prelungirea schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică (până la 1 iulie 2025) şi gaze naturale (până la 31 martie 2026 inclusiv), ca măsură de protecţie pentru populaţie şi economie.

În ciuda acestor măsuri populiste, guvernul Ciolacu a fost nevoit să treacă de testul încrederii Parlamentului după ce 155 de deputaţi şi senatori ai opoziţiei politice - AUR, POT, SOS România şi USR - au semnat şi depus o moţiune de cenzură. În 27 februarie, moţiunea pentru căderea Guvernului nu a întrunit nici ajoritatea de 233 de voturi şi nici numărul celor care au iniţiat-o şi semnat-o, fiind votată de doar 147 de deputaţi şi senatori din cei 155 semnatari. În consecinţă, Marcel Ciolacu şi echipa sa guvernamentală rămân în Palatul Victoria urmând să se ocupe în continuare de gestionarea economiei naţionale şi a finanţelor publice.

Pe plan judiciar, finalul lunii a fost zguduit de o amplă anchetă DNA în Portul Constanţa. Mai mulţi directori şi funcţionari ai Administraţiei Porturilor Maritime, alături de oameni de afaceri, au fost acuzaţi de luare şi dare de mită. Ancheta a relevat o reţea complexă de influenţă şi corupţie în atribuirea contractelor şi în derularea proiectelor din port, cu prejudicii estimate la milioane de euro.

Un alt caz răsunător a fost cel al fostului candidat la preşedinţie, Călin Georgescu. Acesta a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat de şase infracţiuni grave, inclusiv instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale. În paralel, anchetatorii au descoperit la apropiaţii lui Georgescu, în special la Horaţiu Potra, un adevărat arsenal şi sume impresionante de bani, ridicând suspiciuni legate de o posibilă structură paramilitară cu planuri de destabilizare.

Citeşte Luna februarie în cifre

• Bazele macroeconomice ale bugetului pe anul 2025

În prima zi a lunii februarie, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2025, act normativ fundamentat pe o creştere economică de 2,5%, un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei şi o inflaţie medie anuală de 4,4%. Aceşti indicatori relevă un scenariu macroeconomic moderat optimist, în condiţiile unei încetiniri economice globale. Reducerea deficitului bugetar de la 8,6% (la finalul anului 2024) la 7% (estimat pentru 31 decembrie 2025) sugerează o intenţie clară de consolidare fiscală, dar, în acelaşi timp, poate presupune constrângeri asupra investiţiilor publice sau a politicilor sociale extinse. O analiză atentă a salariului mediu net, proiectat cu o creştere de 6,1%, relevă o corelaţie cu rata inflaţiei, însă nu suficient de mare pentru a oferi o creştere reală semnificativă a puterii de cumpărare.

Veniturile bugetare totale sunt estimate la 667,5 miliarde lei şi în timp ce cheltuielile se vor ridica la 802,2 miliarde lei, ceea ce evidenţiază un deficit bugetar important, dar controlat. Ponderea mare a cheltuielilor de personal (169,5 miliarde lei, adică 8,9% din PIB) şi a celor de asistenţă socială (242,3 miliarde lei) indică o presiune bugetară constantă asupra resurselor publice. Investiţiile publice anunţate, de 150,5 miliarde lei, reprezintă un vârf istoric, ceea ce semnalează angajamentul guvernului pentru dezvoltare, însă rămâne de văzut gradul de execuţie bugetară şi absorbţia fondurilor, mai ales că numărul cheltuielilor rigide afectează capacitatea de reacţie rapidă în caz de criză.

În bugetul pe anul în curs, alocările pentru autorităţile locale acoperă o gamă largă de responsabilităţi: indemnizaţii pentru persoane cu handicap, protecţia copilului, învăţământ preuniversitar şi confesional, precum şi infrastructura rutieră locală. Aceste sume contribuie la echilibrarea teritorială şi la descentralizarea efectivă a serviciilor publice. Totuşi, criteriile de distribuire a fondurilor, capacitatea administrativă inegală a UAT-urilor şi mecanismele de audit rămân vulnerabilităţi semnificative.

Pachetul de măsuri fiscale adoptat de Guvern în februarie 2025 a inclus actualizarea salariului minim în funcţie de inflaţie şi productivitate, liberalizarea serviciilor de credit transfrontalier, precum şi alocarea de fonduri pentru tranziţia verde. Aceste decizii se aliniază atât angajamentelor faţă de Uniunea Europeană, cât şi cerinţelor de sustenabilitate economică internă. Măsurile au potenţialul de a stimula consumul intern, dar în acelaşi timp pot genera presiuni asupra angajatorilor. În ceea ce priveşte investiţiile, prioritizarea proiectelor efecutate prin Programul Anghel Saligny şi Compania Naţională de Investiţii oferă un cadru privind realizarea acestora, dar aplicarea transparentă şi depolitizată rămâne o provocare veche şi încă nerezolvată.

Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat au trecut de plenul Parlamentului în 5 februarie. S-au înregistrat 254 de voturi pentru şi 192 de voturi împotrivă. Faţă de forma Guvernului, în proiectul bugetului de stat au fost făcute, în Comisiile de buget, finanţe şi bănci, aproximativ 60 de modificări, care au fost aprobate de plenul reunit. Acestea vizează modificări de formă, rectificări, dar şi unele alocări de sume suplimentare, cele la multe - 34 de amendamente - la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru personalul clerical şi renovări, reparaţii sau construcţii de biserici.

• Piaţa din energie nu se întoarce la liberalizare în 1 aprilie

Deşi la 1 aprilie 2025 ar fi trebuit ca piaţa din energie să fie reliberalizată şi să asistăm la constituirea preţului energiei electrice şi gazelor naturale pe baze concurenţiale marcate de cerere şi ofertă, Guvernul a decis în 27 februarie să prelungească măsura plafonării-compensării preţurilor din energie până la 1 iulie 2025 pentru electricitate şi până la 31 martie 2026 inclusiv pentru gaze naturale.

Potrivit Executivului, schema actuală de plafonare a preţurilor din energie şi din sectorul gazelor naturale va continua, pentru a atenua impactul creşterilor de preţuri din acest domeniu asupra consumatorilor casnici şi non-casnici şi a veni în continuare în sprijinul consumatorilor vulnerabili. Pentru a asigura continuitatea şi siguranţa alimentării clienţilor finali, noul act normativ prevede în sarcina furnizorilor de gaze naturale/producătorilor de energie termică, în calitate de clienţi direcţi ai producătorilor de gaze naturale, obligaţia de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor un stoc minim reprezentând 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel naţional, conform reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. În ceea ce priveşte preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică şi cei de gaze naturale, actul normativ prevede facturarea diferenţiată în funcţie de nivelul de consum şi de categoriile de consumatori, astfel încât Guvernul să protejeze consumatorii vulnerabili. Sumele aferente compensaţiilor acordate vor fi asigurate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi bugetul Ministerului Energiei, din Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi de la bugetul de stat.

Citeşte Creşteri uşoare pentru indicii BVB, într-un climat politic şi economic incert

• Împrumuturi prin Ministerul Finanţelor

Pentru susţinerea cheltuielilor bugetare, dar şi a prelungirii schemei de plafonare-compensare din energie, Ministerul Finanţelor este nevoit să se împrumute din nou pe tot parcursul anului 2025, iar luna februarie a adus în conturile statului noi sume atrase din piaţă. Prima ediţie TEZAUR din 2025, desfăşurată în perioada 13 ianuarie-7 februarie, a marcat un record istoric, cu 5 miliarde lei investiţi de către cetăţeni în titlurile de stat. A doua ediţie pentru anul curent a acestui program a demarat în 10 februarie şi s-a încheiat în 6 martie. Prima ediţie FIDELIS din 2025, desfăşurată între 7-14 februarie 2025, s-a soldat cu 4,3 miliarde lei atraşi la bugetul de stat şi 44.000 de ordine de subscriere.

Majorarea cheltuielilor publice şi contractarea de noi împrumuturi de către stat în cursul lunii trecute par să nu fi ţinut cont de execuţia bugetului general consolidat pe prima lună a anului curent, execuţie publicată de Ministerul Finanţelor în 27 februarie şi care arată un deficit bugetar la 31 ianuarie 2025 de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB faţă de deficitul de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024. Veniturile totale au însumat 46,75 miliarde lei, în scădere cu 1,4% (an/an), pe fondul reducerii fondurilor europene şi a unor categorii de venituri curente. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 57,76 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe luna ianuarie 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 3,1% din PIB la 3% din PIB.

• BNR menţine rata de politică monetară

În acest context macro-economic, în 14 februarie membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,5% pe an. În luarea acestei decizii, conducerea BNR a ţinut cont de faptul că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a scăzut relativ mai pronunţat în anul 2024 - cu 2,8 puncte procentuale, faţă de 6,3 puncte procentuale în 2023 -, şi de datele recente privind evoluţia indicelui preţurilor de consum, potrivit cărora rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna ianuarie 2025 la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflaţiei CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat micile creşteri înregistrate de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare în a doua decadă a lunii ianuarie 2025 şi stabilizarea ulterioară a acestora la noile niveluri. În acelaşi timp, a fost remarcată fluctuaţia amplă a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung, care şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a bugetului de stat pentru anul 2025.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că inflaţia ar urma să se reducă la 3,8 la sută în ultima lună a anului curent şi la 3,1 la sută în decembrie 2026, finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 3,5 la sută şi respectiv 3,3 la sută indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă, au punctat membrii Consiliului.

• Klaus Iohannis pleacă definitiv de la Palatul Cotroceni

Confruntat cu o cerere de suspendare din funcţie depusă în Parlament de opoziţia politică, solicitare ce avea şanse să fie votată şi de unii deputaţi şi senatori ai coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR, preşedintele Klaus Iohannis a demisionat, în 12 februarie, din funcţia pe care a ocupat-o timp de mai bine de 10 ani. Cel de-al doilea mandat prezidenţial constituţional a expirat la 21 decembrie 2024, dar Klaus Iohannis a continuat să exercite funcţia de preşedinte în baza hotărârii Curţii Constituţionale a României în 6 decembrie 2024 prin care a anulat alegerile prezidenţiale desfăşurate anul trecut. Prin gestul său, Iohannis a evitat o criză politică profundă şi a facilitat tranziţia instituţională. În 11 februarie, CCR a luat act de demisia preşedintelui Iohannis, iar Ilie Bolojan, în calitate de preşedinte al Senatului, a devenit, potrivit Constituţiei, preşedinte interimar al ţăroo şi a promis continuitate democratică, stabilitate şi pregătirea în bune condiţii a alegerilor prezidenţiale.

• Călin Georgescu, inculpat pentru infracţiunea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul General) a declanşat, în 26 februarie, o acţiune de amploare care a zguduit scena politică românească. Călin Georgescu, fost candidat la preşedinţia României, a fost reţinut în trafic şi pus sub control judiciar, fiind acuzat de şase infracţiuni grave, printre care tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, promovarea ideologiilor fasciste şi antisemitism. În total, 21 de persoane sunt inculpate în acest dosar, iar procurorii au solicitat arestarea preventivă pentru mai mulţi inculpaţi, inclusiv pentru mercenarul Horaţiu Potra şi fiul său, care au plecat din ţară. Judecătorii de drepturi şi libertăţi au aprobat măsurile preventive solicitate de procurori, iar Horaţiu Potra şi fiul său au fost daţi în urmărire internaţională. În urma percheziţiilor efectuate în acest dosar procurorii au descoperit în casa lui Horaţiu Potra un adevărat arsenal militar, ascuns într-o cameră secretă: 21 de pistoale, 7 puşti mitralieră, grenade, lansatoare, muniţie letală şi explozibili. În acelaşi imobil a fost descoperat şi un seif cu peste 3,3 milioane dolari, 25 kilograme de aur, precum şi alte sume în lei, euro, dirhami şi dinari sârbeşti.

Potrivit procurorilor, Călin Georgescu l-ar fi împuternicit pe Horaţiu Potra încă din 2022 pe Potra să-i ceară controversatului om de afaceri Frank Timiş o finanţare de 20-35 milioane de dolari, promiţând în schimb redeschiderea minelor de aur din România.

În urma investigaţiilor, procurorii au decis să îl urmărească penal pe Călin Georgescu pentru instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţional, comunicare de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată, iniţiere şi sprijinire a unor organizaţii cu caracter fascist, rasist, xenofob sau antisemit, promovarea cultului unor criminali de război şi genocid. Procurorii au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile pentru Călin Georgescu, măsură confirmată definitiv de instanţă, perioadă în care acesta are interdicţia de a părăsi ţara şi de a publica materiale cu caracter legionar, fascist, rasist sau xenofob. Ancheta vizează inclusiv un magistrat care ar fi sprijinit activităţile ilegale şi mai mulţi apropiaţi ai lui Georgescu, inclusiv foşti combatanţi în structuri paramilitare precum Legiunea Străină.

• Corupţie în Portul Constanţa

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, în 25 februarie, o amplă acţiune de combatere a corupţiei în cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, vizând 17 persoane, printre care se numără directori şi funcţionari publici, precum şi oameni de afaceri influenţi. Ancheta a scos la iveală fapte de corupţie desfăşurate în perioada 2024-2025, în legătură cu activităţi economice şi contracte atribuite în Portul Constanţa. Sumele vehiculate în cadrul presupuselor acte de mită ajung la aproximativ 6 milioane de euro, iar valoarea mitelor deja primite de funcţionari este estimată la 350.000 de euro. Potrivit procurorilor, mita era oferită în schimbul atribuirii preferenţiale a unor contracte de infrastructură portuară, facilitării unor cesiuni şi avizări de bunuri imobile, obţinerii de acces exclusiv la dane, aprobării unor proiecte de extindere a afacerilor, închirierii sau concesionării terenurilor în condiţii avantajoase, dar şi angajării unor persoane în cadrul Administraţiei Porturilor Maritime. Printre contractele vizate se află proiecte majore precum "Extinderea cheurilor Danelor 10 şi 12 din zona Midia" sau "Drum de legătură est-vest rădăcină mol IV-V".

Această investigaţie scoate în evidenţă corupţia sistemică în infrastructura strategică a ţării şi nevoia acută de reforme în sistemul de achiziţii publice. Impactul economic şi de imagine este semnificativ, mai ales în contextul în care Portul Constanţa este un nod logistic regional major.