Început de an geto-dacic: tezaur furat în Olanda, prima zi în Schengen deplin

Dispariţia tezaurului dacic, în urma unei spargeri efectuate în ultima zi în care acesta mai era expus la muzeul Drents din Olanda, reprezintă unul dintre evenimentele principale ale primei luni a anului 2025, în ciuda încercărilor Guvernului de a menţine economia şi finanţele publice pe direcţia corectă, în vederea reechilibrării situaţiei la nivel naţional. În timp ce premierul Marcel Ciolacu, ministrul de Finanţe, Tanczos Barna, şi ceilalţi membri ai Cabinetului se apropiau de finalizarea proiectului de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în 25 ianuarie am fost anunţaţi că am pierdut, probabil definitiv, celebrul coif de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, din tezaurul trimis anul trecut de Muzeul Naţional de Istorie a României la o expoziţie în Olanda. Jaful a fost posibil din cauza lipsei pazei la acest obiectiv important pentru istoria noastră naţională, iar evenimentul s-a lăsat cu acuzaţii de o parte şi de cealaltă, cu echipe comune de investigaţie româno-olandeze care arestează suspecţi, dar nu dau de urma coifului şi brăţărilor dacice, dar şi cu demiterea directorului MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

Evenimentul de mai sus a anulat, practic, bucuria intrării ţării noastre, pe deplin, adică inclusiv cu frontierele terestre, în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, dar şi anunţul făcut în 10 ianuarie de SUA privitor la admiterea României în Programul Visa Waiver, care permite cetăţenilor români să călătorească fără viză în Statele Unite pentru o perioadă de până la 90 de zile. Această decizie a venit ca urmare a eforturilor diplomatice susţinute şi a reducerii ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3%, ajungând la 2,61% la finalul lunii septembrie 2024.

În plan intern, Guvernul României a adoptat cadrul legislativ necesar pentru reorganizarea alegerilor prezidenţiale, stabilind data scrutinului pentru 4 mai 2025 şi 18 mai pentru turul al II-lea. Prin respectivele acte normative, Executivul a impus măsuri mai stricte pentru finanţarea şi transparenţa campaniilor electorale, iar indemnizaţiile pentru organizatorii scrutinului au fost reduse cu 25% faţă de scrutinul anterior.

Pe lângă aceste decizii, Guvernul a continuat politica de alocare a resurselor bugetare pentru finanţarea unor investiţii publice la nivel naţional, dar şi la nivel local, în lipsa veniturilor necesare la bugetul de stat. Pentru a avea însă fondurile dorite, Ministerul Finanţelor a propus, iar Executivul a aprobat ca programul de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" să fie majorat de la 75 miliarde euro la 90 miliarde euro în scopul asigurării finanţării pentru anii 2025 şi 2026.

Cheltuielile bugetare mai mari decât veniturile încasate şi-au pus amprenta pe execuţia bugetară care arată la finalul lunii ianuarie un deficit de 0,58% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care la finalul anului 2026 deficitul trebuie să se încadreze în limita maximă de 7% potrivit proiectului legii bugetului de stat dezbătut de Guvern în 31 ianuarie şi aprobat în 1 februarie.

Faţă de această situaţie, Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis în 15 ianuarie să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

• Nevoie acută de finanţare încă din prima lună a anului

În cursul lunii ianuarie, Guvernul a aprobat o serie de proiecte majore de infrastructură, printre care se numără şi următoarele: amenajarea hidroenergetică Răstoliţa (200 milioane euro, investiţie Hidroelectrica), care a primit acordul de mediu în noiembrie 2024; realizarea primei părţi a drumului expres Buzău-Brăila-Galaţi, mai precis a tronsonului Brăila-varianta ocolitoare a municipiului Galaţi (812 milioane lei), destinat îmbunătăţirii conectivităţii regionale; modernizarea drumurilor între Galaţi şi Hanu Conachi (1,85 miliarde lei, finanţare UE), incluzând reabilitarea a 40 km de drum şi 12 poduri; construcţia nodului rutier Pantelimon (A0 - Km 48), proiect în valore de 175 milioane lei, pentru fluidizarea traficului pe Autostrada de Centură Bucureşti.

În plus, autorităţile au anunţat alocarea a 5,6 milioane lei pentru despăgubirile legate de exproprierile necesare pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, un proiect strategic în domeniul energetic.

Totodată Executivul a aprobat finanţarea programului Masă caldă, de care vor beneficia peste 500.000 elevi şi preşcolari din 1462 de unităţi de învăţământ.

Din cauza nevoii acute de finanţare a cheltuielilor publice, Guvernul a decis, în 10 ianuarie, modificarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes", prin majorarea de la 75 miliarde euro la 90 miliarde euro. Executivul a motivat decizia prin prisma necesităţii acoperirii necesarului de finanţare prin emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital din 2025 şi 2026, precum şi derularea unor operaţiuni de refinanţare anticipată. Programul "Medium Term Notes" (MTN) este o facilitate prin care Ministerul Finanţelor colaborează cu instituţii financiare pentru a lansa emisiuni periodice de obligaţiuni pe pieţele externe.

"În contextul nevoilor de finanţare din 2025, se estimează emisiuni de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 13 miliarde euro. Totodată, în cursul acestui an vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Scopul acestei măsuri este de a asigura un cadru flexibil şi eficient pentru gestionarea datoriei publice şi pentru protejarea finanţelor publice de eventuale şocuri externe care ar putea afecta costurile de finanţare. Ministerul Finanţelor va continua să finanţeze datoria publică prin emiterea de obligaţiuni de stat pe pieţele internaţionale de capital, pentru a menţine şi consolida rezerva financiară în valută. Scopul este de a asigura suficientă acoperire pentru necesarul brut de finanţare şi a preveni eventualele şocuri externe care ar putea afecta costurile de finanţare şi refinanţare a datoriei publice", se precizează în comunicatul de presă emis de Guvern după aprobarea modificării respectivului plafon maxim.

Imediat după aprobarea acestei modificări, Ministerul Finanţelor a lansat în 13 ianuarie o nouă ediţie de titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%. Titlurile respective au putut fi achiziţionate din 13 ianuarie până în 6 februarie.

Citeşte Luna ianuarie în cifre

• Deficit bugetar de 11 miliarde lei, la finalul lui ianuarie, deşi s-a cheltuit mai puţin pentru investiţii

Lipsa veniturilor la bugetul de stat în prima lună a anului curent s-a reflectat în execuţia bugetară pe luna trecută, care ne arată un deficit de 0,58% din Produsul Intern Brut.

Potrivit execuţiei bugetului general consolidat pentru luna ianuarie 2025 publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, prima lună a anului s-a încheiat cu un deficit de 11,01 miliarde lei (0,58% din PIB), în creştere faţă de 0,45% din PIB în ianuarie 2024. Veniturile totale au scăzut cu 1,4% (an/an), ajungând la 46,75 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,5%, ajungând la 57,76 miliarde lei.

Scăderea încasărilor din TVA (-11,9%) şi reducerea fondurilor europene (-59% an/an) au fost principalele motive ale diminuării veniturilor. În schimb, impozitul pe salarii şi venit a crescut semnificativ (+62,4%), iar veniturile din accize au scăzut cu 20,1% din cauza scăderii vânzărilor de produse din tutun (-36,8%).

Execuţia bugetară arată că au crescut cu 4,5% cheltuilelile publice, atingând la finalul lunii ianuarie 57,76 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor publice, cheltuielile de personal au însumat 14,01 miliarde lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 7,38 miliarde lei, în creştere cu 3,9% comparativ cu ianuarie 2024, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 22,3 miliarde lei în creştere cu 12,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere de 18,7% se reflectă în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat şi ele o creştere de 2,19 miliarde lei faţă de ianuarie 2024, situându-se, la finalul primei luni a anului curent, la 3,84 miliarde lei.

Singurele zone de unde Guvernul a tăiat bani în prima lună a anului au fost cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) şi cheltuielile pentru investiţii din surse interne. Pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, Guvernul a alocat, în ianuarie 2025, doar 2,49 miliarde lei, în scădere cu 44,8% faţă de ianuarie 2024. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, acestea au fost în prima lună a anului 2025 de 5,3 miliarde lei, cu 28,15% mai mici decât în luna ianuarie 2024, când au fost în valoare de 7,37 miliarde lei.

• BNR menţine nivelul ratei dobânzii de politică monetară

În aceste condiţii macro-financiare, în şedinţa Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie s-a decis menţinerea rate dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

Decizia vine într-un context economic marcat de o creştere a inflaţiei în ultimele luni ale anului 2024, dar şi de o stagnare a activităţii economice în trimestrul III al anului trecut. Potrivit băncii centrale, decizia este motivată, printre altele, de faptul că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească peste nivelurile anticipate, ajungând la 5,14% în decembrie 2024, comparativ cu 4,62% în septembrie. Această creştere a fost determinată, în principal, de scumpirea combustibililor, ca urmare a aprecierii dolarului SUA pe pieţele financiare internaţionale. De asemenea, preţurile alimentelor au fost influenţate de efectele secetei severe din vara lui 2024 şi de creşterea cotaţiilor unor mărfuri de bază.

BNR estimează o scădere a inflaţiei în primele luni din 2025, dar pe o traiectorie mai ridicată decât se anticipase iniţial. Acest declin va fi susţinut de efectele de bază favorabile şi de o temperare a creşterii preţurilor importurilor. Cu toate acestea, persistă riscuri legate de evoluţia preţurilor la alimente şi energie, condiţiile meteorologice şi tensiunile geopolitice, dar şi din implementarea noului pachet de consolidare fiscală adoptat de Guvern la finalul anului trecut. De asemenea, absorbţia fondurilor europene rămâne esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi finanţarea reformelor structurale.

• ECOFIN, de acord cu planul de redresare pe şapte ani

După decizia BNR, în 21 ianuarie, Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) al Uniunii Europene a adoptat recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 de state membre, inclusiv România. Aceste recomandări vizează măsuri esenţiale pentru consolidarea fiscală şi reducerea deficitului bugetar în cadrul procedurii de deficit excesiv. ECOFIN ne-a aprobat traiectoria de ajustare bugetară pe o perioadă de şapte ani, în conformitate cu cerinţele stabilite în Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263). Unul dintre principalele obiective ale planului bugetar-structural adoptat este reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB în perioada 2025-2031, creând astfel premisele necesare pentru sustenabilitatea finanţelor publice. În prezent, România se află printre statele membre cu cel mai ridicat nivel al investiţiilor publice, acestea depăşind 7% din PIB. Recomandările ECOFIN pentru ţara noastră includ menţinerea cheltuielilor publice în limitele stabilite, plafonul anual al creşterii acestora urmând să fie de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030. Se preconizează că România va reuşi să încheie această procedură până în anul 2030.

Adoptarea acestor recomandări permite menţinerea unei traiectorii de dezvoltare sustenabilă şi investiţională. După şedinţa ECOFIN, guvernul a transpus măsurile în proiectul de buget anual, pe care l-a dezbătut în şedinţa din 31 ianuarie şi l-a aprobat în 1 februarie.

Potrivit proiectului de buget care a fost aprobat de Executiv şi adoptat ulterior de Parlament, creşterea economică prognozată este de 2,5%, iar Produsul Intern Brut este estimat la 1.912,6 miliarde lei, în condiţiile unui deflator de 5,8%. Câştigul salarial mediu net lunar este prognozat să crească cu 6,1%, incluzând majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2025. Numărul mediu de salariaţi îşi va menţine trendul ascendent, înregistrând o majorare de 1,2% în 2025 faţă de anul precedent, depăşind cu peste 300.000 persoane nivelul din 2019. Inflaţia, respectiv creşterea indicelui preţurilor de consum, va urma un ritm descrescător, fiind estimată la 3,8% la sfârşitul anului şi o rată medie anuală de 4,4%, iar deficitul bugetar va urma un trend descrescător, încadrându-se în ţinta de 7% din PIB.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea sunt estimate la 802,2 miliarde lei, respectiv 41,9% din PIB pentru anul 2025, faţă de 727,3 miliarde lei, respectiv 41,2% din PIB în 2024, cu o creştere de 0,7 puncte procentuale, determinată de proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile de personal sunt de 169,5 miliarde lei, respectiv 8,9% din PIB pentru anul 2025, comparativ cu 164,6 miliarde lei, respectiv 9,3% din PIB pentru 2024, înregistrând o scădere de 0,4 puncte procentuale ca pondere în PIB. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt de 94,7 miliarde lei, respectiv 5,0% din PIB în 2025, faţă de 93,7 miliarde lei, respectiv 5,3% din PIB în 2024, cu o diminuare de 0,3 puncte procentuale. Cheltuielile cu asistenţa socială sunt estimate la 242,3 miliarde lei în 2025, faţă de 223,9 miliarde lei în 2024, menţinându-se la 12,7% din PIB, dintre care cheltuielile aferente pensiilor sunt de 182,7 miliarde lei, respectiv 9,6% din PIB. Cheltuielile cu investiţiile ar urma să atingă în 2025 un nivel record - de 150,5 miliarde lei, respectiv 7,9% din PIB, faţă de 118,8 miliarde lei, respectiv 6,7% din PIB în 2024, marcând o creştere de 1,2 puncte procentuale.

Printre sumele alocate din bugetul de stat se numără şi următoarele pentru autorităţile locale: 11 miliarde lei pentru Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală, 8,18 miliarde lei pentru implementarea investiţiilor specifice prin PNRR, 3,3 miliarde lei pentru proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, 820 milioane lei pentru reducerea riscului seismic, 850 milioane lei pentru drumurile judeţene şi comunale şi 1,95 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale.

Citeşte Indecizie la BVB - investitorii aşteaptă informaţii legate de perspectivele acestui an

• Coiful de la Coţofeneşti, dispărut în Olanda

Cel mai şocant eveniment din ianuarie 2025 a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde patru piese din tezaurul dacic al României - coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur -, unele dintre cele mai valoroase artefacte ale patrimoniului românesc, au fost furate.

Jaful s-a produs cu o zi înainte de încheierea expoziţiei "Dacia! Regatul aurului şi argintului", care a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 şi urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025. Peste 77.000 de vizitatori au admirat cele 673 de piese expuse, provenite din colecţiile a 18 muzee din România. În 25 ianuarie, în jurul orei 03:45, o explozie puternică a zguduit sediul muzeului Drents, distrugând geamurile clădirii şi provocând pagube în împrejurimi. Poliţia olandeză a confirmat că atacul a fost minuţios planificat, utilizându-se explozibil pentru a sparge singurul zid exterior al muzeului, permiţând accesul hoţilor în interior.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a calificat incidentul drept "o zi neagră pentru muzeul nostru şi pentru Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti", iar autorităţile olandeze au demarat o anchetă amplă, însă până în prezent nu au fost recuperate piesele de patrimoniu furate. Înregistrările camerelor de supraveghere arată mai mulţi indivizi implicaţi în jaf, iar o maşină incendiată a fost descoperită la câţiva kilometri distanţă, existând suspiciuni că ar putea avea legătură cu furtul.

Poliţia Română colaborează cu anchetatorii olandezi, iar Parchetul General din România a deschis un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materialelor explozive. Ministerul Afacerilor Externe a informat ambasadele României din ţările vecine pentru a obţine sprijin în localizarea obiectelor sustrase.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a precizat că toate obiectele erau asigurate conform legislaţiei internaţionale.

Incidentul a provocat indignare în rândul autorităţilor române. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu premierul olandez, Dick Schoof, care a promis angajamentul total al autorităţilor olandeze în identificarea hoţilor şi recuperarea obiectelor furate. Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat revoltat de lipsa măsurilor de securitate din muzeul olandez şi a cerut ca Ministerul Justiţiei să analizeze contractul cu muzeul Drents pentru a solicita despăgubiri. De asemenea, el a menţionat posibilitatea de a apela la firme internaţionale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate şi chiar de a oferi o recompensă substanţială pentru informaţii care ar duce la găsirea comorilor dacice.

Ministrul Culturii a fost îndemnat să ia măsuri urgente pentru a preveni astfel de incidente în viitor, inclusiv prin revizuirea procedurilor de export al patrimoniului naţional. Verificările de la Bucureşti s-au soldat cu demiterea din funcţie a directorului Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu. Din păcate, deşi guvernul Ciolacu a oferit iniţial o recompensă de 200.000 euro, pe care a majorat-o ulterior, bunurile respective nu au fost încă recuperate.