În România, abordarea prudentă a speculatorilor a ţinut în primul rând seama de prezenţa Băncii Naţionale, un jucător ferm pe piaţă în momentele hiper-active - de care unii jucători îşi amintesc cu prea puţină plăcere, se arată într-o analiză X-Trade Brokers. Atitudinea externă, în general mai binevoitoare în privinţa poziţiei macroeconomice a României, poate de asemenea explica de ce Leul a reuşit să reziste, în termeni relativi, destul de bine în mijlocul agitaţiei din jur - deprecierea sa anuala fiind modestă în raport cu cea a Forintului sau a Zlotului.
"Tendinţa de reducere a deficitului public ca procent în PIB este clară. Chiar dacă pragul de 3% nu va fi- cel mai probabil- atins în 2012, determinarea de a merge în acest sens este apreciată de către pieţe. Totuşi, unele riscuri vor fi probabil luate în considerare. Agricultura a impulsionat economia anul acesta, dar performanţa sa ar putea fi limitată anul viitor, din cauza secetei, în timp ce exporturile ar putea fi mai puţin stimulative în condiţiile crizei europene. Dacă liderii europeni < nu se adună > şi nu reuşesc să pună la punct un răspuns ferm la criza datoriilor, inclusiv prin extinderea fondului de rezervă EFSF, întreaga regiune ar avea de suferit. Acest fapt ar putea ţine cursul Euro-Leu peste pragul de 4,3, însă cel mai probabil va fi o mişcare graduală, controlabilă, mai puţin volatilă decât cea întâlnită în cazul Forintului sau al Zlotului", a declarat Victor Safta.