Să câştigăm alegerile jumulind bugetul!

Pregătirea campaniilor pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare ce vor avea loc în 24 noiembrie, respectiv 1 decembrie, a determinat Guvernul ca şi în a doua lună de toamnă să mărească cuantumul cheltuielilor bugetare pentru a pune capăt protestelor sindicatelor din mai multe sectoare de activitate economică, alocând din Fondul de Rezervă sume suplimentare pentru fiecare minister în parte, peste suplimentarea efectuată prin rectificarea bugetară ce a intervenit în luna septembrie. Dezmăţul cheltuielilor bugetare a continuat în octombrie, deşi, potrivit execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului curent, deficitul se ridică la 5,44% din PIB (96,24 miliarde lei), fapt pentru care Guvernul a întocmit un plan, nu cincinal, ci pe şapte ani, pe care l-a înaintat spre aprobare Comisiei Europene, document care cuprinde măsurile ce vor fi implementate pentru ca în anul 2031 să ne încadrăm în ţinta europeană de deficit bugetar, de maximum 3% din PIB. Guvernul a indicat că această ajustare graduală este esenţială pentru a menţine un echilibru între nevoia de stabilitate macroeconomică şi impulsionarea creşterii economice. În contextul unei încetiniri economice globale şi al unui deficit bugetar relativ ridicat, Ministerul Finanţelor urmăreşte să sporească veniturile fiscale prin reforme care să eficientizeze colectarea impozitelor, să reducă evaziunea fiscală şi să îmbunătăţească sustenabilitatea datoriei publice. Până atunci însă, Finanţele au continuat să se împrumute şi în octombrie de pe pieţele externe de capital, dar şi din piaţa internă, inclusiv de la populaţie, prin lansarea unei noi emisiuni de titluri de stat Tezaur şi prin cea de-a cincea ediţie a programului Fidelis.

Citeşte Luna octombrie în cifre

În aceste condiţii, în 4 octombrie, fostul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, nemaioperând nicio reducere faţă de august 2024, când a micşorat rata dobânzii cu 0,25 puncte procentuale. Vorbim despre fostul Consiliu de Administraţie al BNR, deoarece din 11 octombrie 2024, acesta are o nouă componenţă, votată de plenul Parlamentului în 2 octombrie, când, printre altele, s-a decis ca Mugur Isărescu să mai rămână încă un mandat guvernator al băncii centrale.

În acest context financiar, agenţia de rating Standard&Poor's (S&P) a decis, la mijlocul lunii trecute, menţinerea ratingului aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A3, cu perspectivă stabilă, pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută.

Deoarece se apropie iarna, Guvernul a aprobat, luna trecută, măsurile privind nivelul de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic naţional. Programul de iarnă presupune, în primul rând, evaluarea consumului de energie electrică a ţării în perioada 1 noiembrie 2024 - 31 martie 2025 ca, pe baza evaluării, să fie asigurată energie la parametri de calitate şi siguranţă în alimentare. Pe lângă aceasta, în energie au mai fost adoptate hotărâri privind finalizarea hidrocentralelor de la Bumbeşti, Dumitra şi Livezeni şi a fost emis acordul de mediu pentru finalizarea complexului hidroenergetic de la Răstoliţa.

Mai consemnăm că, în octombrie, Executivul a decis să suplimenteze fondurile constituite ca garanţii pentru programul Creditul Fermierului, să lanseze schema de ajutor de minimis privind acordarea de vouchere pentru IMM-urile inovative şi să deblocheze finanţare pentru proiectele demarate pe baza programului Start-Up Nation 2022.

• Alocări din Fondul de Rezervă, execuţie bugetară în suferinţă

Guvernul coaliţiei PSD-PNL, condus de premierul Marcel Ciolacu, a continuat, în octombrie, să aloce discreţionar din Fondul de Rezervă sume importante către ministere, deşi în luna septembrie a adoptat ordonanţa de urgenţă prin care a efectuat rectificarea bugetară. De exemplu, pe parcursul lunii trecute, Executivul a aprobat alocarea suplimentară a următoarelor sume:

- 2 miliarde lei pentru continuarea finanţării unor proiecte din PNDL şi din programul Anghel Saligny;

- 540 milioane lei pentru plata unor lucrări la proiecte finanţate prin PNRR;

- 300 milioane lei pentru Programul naţional de construcţii;

- 5 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor;

- 400 milioane lei pentru Creditul Fermierului;

- 1,1 miliarde lei pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

- 435 milioane lei pentru programe gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene;

- 800 milioane lei pentru Ministerul Educaţiei;

- 224 milioane lei pentru Ministerul Sănătăţii.

Suplimentarea din Fondul de Rezervă a bugetelor respective, care au primit bani în plus şi la rectificarea bugetară, s-a făcut în detrimentul datelor pe care Ministerul Finanţelor le avea cu privire la execuţia bugetului de stat după primele nouă luni ale anului curent.

Potrivit acesteia, deficitul bugetar înregistrat de ţara noastră în primele nouă luni ale acestui an se ridică la 5,44% din PIB (96,24 miliarde lei), fiind aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (56,46 miliarde lei). Conform Ministerului Finanţelor, veniturile totale au însumat 415,98 miliarde lei, în perioada menţionată, înregistrând un avans de 13% de la an la an, creştere susţinută de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale. Cheltuielile bugetului general consolidate, în sumă de 512,22 miliarde lei, au crescut, în termeni nominali, cu 20,7%, în perioada ianuarie-septembrie, 2024 faţă de intervalul similar din 2023. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile bugetare, în primele nouă luni ale anului în curs, au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29,0% din PIB.

Citeşte Deprecieri uşoare pentru indici, înaintea sezonului raportărilor financiare

De aceea, pentru a susţine cheltuielile bugetare, Ministerul Finanţelor a lansat în 4 octombrie 2024 prima emisiune de obligaţiuni Samurai, care a suscitat un interes considerabil din partea investitorilor din Japonia. Valoarea totală a emisiunii de obligaţiuni a fost de 33 miliarde yeni, cu ordine ferme de cumpărare din partea investitorilor în sumă totală de 34,1 miliarde yeni. Emisiunea a fost realizată în trei tranşe, din care 22 miliarde yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an; 3,6 miliarde yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%; respectiv 7,4 miliarde yeni cu maturitatea de 7 ani şi un randament de 3,14%. Prin această emisiune, Ministerul Finanţelor a urmărit atragerea la bugetul de stat a 200 milioane euro.

La numai trei zile, în 7 octombrie, Ministerul Finanţelor lansa o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR cu maturităţi de 1,3 sau 5 ani, cu dobânzi anuale de 5,85%, 6,60%, respectiv 7%. Potrivit Finanţelor, în cadrul celor zece emisiuni derulate încă de la începutul anului 2024, peste 240.000 de persoane au investit, deja, peste 12 miliarde lei.

Tot în octombrie, prin programul de emitere de titluri de stat Fidelis, derulat în perioada 2-11 octombrie 2024, Ministerul Finanţelor a atras peste 3,5 miliarde lei, depăşind recordul stabilit în luna august, de 3,2 miliarde lei.

• Bani pentru antreprenori

Guvernul a continuat şi luna trecută să acorde sprijin financiar mediului antreprenorial. A fost alocată Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului suma de 100 milioane lei, în vederea acoperirii unor plăţi către operatorii economici care au depus dosarele de decont pe Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-Up Nation România 2022. Astfel, 500 din cei aproximativ 2.210 aplicanţi care au deconturi depuse până la data de 11.10.2024 şi care au primit acord de plată până la data de 10.04.2024, vor avea onorate contractele de finanţare şi nu vor mai fi nevoiţi să plătească ratele la credit şi dobânzile aferente lună de lună până la data plăţii deconturilor.

Mai mult, Executivul a aprobat acordarea de "Vouchere de inovare", în valoare totală de 8 milioane lei, pentru a facilita achiziţionarea de servicii de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) de la organizaţiile de cercetare de către întreprinderi. Aceste vouchere fac parte din schema de ajutor de minimis "Ajutor de minimis pentru Vouchere de inovare", aferentă Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022-2027, gestionat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Prin această schemă, Guvernul urmăreşte să sprijine IMM-urile care doresc să investească în activităţi CDI şi să dezvolte parteneriate cu organizaţiile de cercetare. Numărul maxim estimat de beneficiari ai schemei este de 250 de întreprinderi, iar fondurile vor fi alocate anual, în perioada 2024-2027, din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Schema de ajutor de minimis va fi implementată până la 31 decembrie 2027, iar plăţile aferente proiectelor se vor efectua până la sfârşitul anului 2030.

• Plan de ajustare fiscală pentru 7 ani

În acest context, a devenit tot mai clar că este nevoie de un plan serios de ajustare fiscală pentru ca deficitul bugetar să revină în ţinta maximă de 3% din PIB stabilită prin reglementările europene. Planul respectiv a fost întocmit de Ministerul Finanţelor şi trimis de Guvern spre aprobare Comisiei Europene, fiind publicat în 24 octombrie. În planul fiscal, Guvernul recunoaşte că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deşi a construit iniţial bugetul pe un deficit de 5%. Astfel, îşi asumă că îl va reduce treptat în următorii 7 ani cu un ritm mediu anual de un punct procentual pe an, pentru a ajunge la 2,5% din PIB în anul 2031.

Guvernul vrea să facă asta prin majorarea veniturilor bugetare de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în 2025 şi la 31% din PIB în 2026. Cea mai mare majorare va veni dintr-o reformă fiscală prevăzută de jaloanele 207, 208 şi 237 din PNRR, cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025.

Guvernul estimează că, în 2025, cheltuielile totale vor atinge un maxim, de 41,2% din PIB, iar ulterior ponderea lor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% în 2031. Scăderea cheltuielilor se va face prin reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creşteri salariale puternic moderate în sectorul public, scăderea cheltuielilor cu asistenţa socială şi a celor cu investiţiile.

Pe lângă aceasta, în plan mai este prevăzut şi un set de reforme, inclusiv în domeniul fiscal, domeniu în care se doreşte optimizarea colectării TVA şi reformarea ANAF pentru o colectare mai eficientă, precum şi reducerea cheltuielilor administrative şi a subvenţiilor nejustificate.

Probabil, prin prisma tuturor celor enunţate mai sus, agenţia de rating Standard&Poor's a reconfirmat, la mijlocul lunii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută. În opinia agenţiei, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al UE, precum şi cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române.

Agenţia consideră că economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puţin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea substanţială a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei şi reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.

Principalul factor care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB.

• Mugur Isărescu, încă un mandat de guvernator al BNR

Luna trecută a debutat pozitiv pentru Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, al cărui mandat a fost reînnoit de plenul Parlamentului în 2 octombrie. Cu acel prilej, senatorii şi deputaţii au votat şi componenţa noului Consiliu de Administraţie al băncii centrale, care şi-a intrat în atribuţii în 11 octombrie, în următoarea formulă: Mugur Isărescu-preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al BNR, Leonardo Badea-vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu-membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României, Cosmin-Ştefan Marinescu-membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României, şi membrii Aura-Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint şi Cristian Popa.

Anterior, fostul Consiliu de Administraţie a decis în 4 octombrie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. În motivarea deciziei respective, membrii Consiliului au ţinut cont de rata inflaţiei, dar şi de evaluările care arată că rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului curent, descreştere ce va fi antrenată prioritar de efecte de bază şi de decelerarea creşterii preţurilor importurilor. Membrii Consiliului au arătat că incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu transmis Comisiei Europene. Tot la capitolul incertitudini şi riscuri însemnate continuă să fie consemnate evoluţia preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoria viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

• Carpatica Feroviar SA ia locul CFR Marfă

În octombrie 2024, Guvernul a aprobat înfiinţarea Carpatica Feroviar SA, o societate strategică destinată transportului feroviar. Aceasta ar urma să joace un rol important în planurile naţionale de mobilitate şi securitate, având atât funcţii comerciale, cât şi strategice. Potrivit hotărârii de guvern de înfiinţare a societăţii, Carpatica Feroviar va gestiona transporturile feroviare de marfă esenţiale pentru economia naţională şi va asigura mobilitatea în situaţii de criză. Aceasta este concepută să completeze necesităţile strategice de transport ale României, mai ales în contextul unor posibile scenarii de urgenţă sau tensiuni regionale. Societatea va fi finanţată prin bugetul Ministerului Transporturilor, iar în timp va fi extinsă capacitatea de transport prin investiţii ce vor permite companiei Carpatica Feroviar să intervină rapid în mobilizarea resurselor necesare în cazuri de urgenţă, contribuind astfel la securitatea naţională. Prin noua companie, ţara noastră îşi consolidează infrastructura logistică feroviară, cu accent pe rutele de importanţă strategică. Aceasta este o componentă crucială pentru menţinerea accesului la reţelele comerciale în scenarii de criză şi pentru asigurarea continuităţii economice, fiind proiectată să răspundă nevoilor de transport atât în domeniul civil, cât şi în cel militar. Potrivit estimărilor reprezentanţilor Guvernului, compania va deveni operaţională pe deplin la 1 martie 2025, când va fi lichidată şi fosta companie de stat de transport feroviar, CFR Marfă.

• Bani pentru instruirea piloţilor ucraineni, sprijin norvegian pentru Patriot

Printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul alocat luna trecută fonduri şi a stabilit cadrul necesar pentru antrenamentul piloţilor ucraineni care vor manevra avioanele de luptă F-16. Această măsură va permite operarea aeronavelor F-16 în contextul în care Ucraina îşi modernizează capacităţile aeriene pentru a face faţă conflictului actual. Personalul ucrainean va fi instruit la Baza 86 Aeriană Feteşti. Tot în domeniul securităţii naţionale, Executivul a decis majorarea bugetului

Ministerului Apărării Naţionale pentru a susţine achiziţiile de echipamente şi infrastructură logistică, precum şi pentru modernizarea bazei militare de la Feteşti. Aceste măsuri sunt parte integrantă a planului naţional de apărare, care urmăreşte creşterea capacităţilor defensive şi adaptarea la standardele NATO.

În ceea ce priveşte dotarea Forţelor Armate, Norvegia a anunţat la finalul lunii octombrie că alocă 127 milioane dolari pentru achiziţia unui nou sistem Patriot de către România în locul celui donat în luna septembrie Ucrainei. Sprijinul Norvegiei vine după ce ţara noastră a achiziţionat 32 de avioane F-16 din ţara respectivă pentru care a plătit 388 milioane euro. Anunţul privind contribuţia Norvegiei la achiziţionarea sistemului Patriot de către România a fost făcut recent la Reuniunea Consiliului statelor nordice, care are loc în aceste zile la Reykjavik, Islanda, potrivit sursei citate, contribuţia respectivă fiind parte din Iniţiativa de Acţiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense), coordonată de Germania. Sprijinul norvegian va permite României să îşi consolideze capabilităţile de apărare aeriană, contribuind direct la securitatea flancului estic al NATO şi la protejarea spaţiului euro-atlantic.