Economia românească este hiperpolarizată în condiţiile în care un total de numai 3.730 de societăţi comerciale din ţara noastră, româneşti şi străine, realizează o cifră de afaceri de 212 miliarde de euro, respectiv 65% din cifra de afaceri totală a celor 706.144 care şi-au depus bilanţul, a declarat ieri Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
Asta înseamnă că un procent de numai 0,53% din numărul societăţilor care şi-au depus bilanţul realizează 65% din totalul cifrei de afaceri a companiilor locale şi străine din ţara noastră.
Mihai Daraban a mai spus că microîntreprinderile "ar trebui lăsate în pace" din punct de vedere fiscal: "Autorităţile ar trebui doar să se asigure că au 2-3-4 angajaţi a căror taxe cu forţa de muncă sunt plătite la zi. Ei nu reprezintă, din păcate, o pondere importantă din economia naţională, deşi sunt 647.000 de microîntreprinderi în România".
Preşedintele CCIR a mai spus că ţara noastră trebuie să finanţeze mai puternic inovaţia şi cercetarea, aceasta în condiţiile în care România are doar cinci invenţii per milion de locuitori, faţă de 112 media europeană. El a spus că subfinanţarea a dus la "externalizarea invenţiilor".
Acesta a mai precizat: "Zilele trecute, Eurostat a spus că 1,68 de milioane de români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani nu au muncit niciodată. Sunt 12,6 milioane de cetăţeni apţi de muncă din care muncesc 5,5 milioane. Judeţul Teleorman înregistrează 35 de lucrători din 100 apţi de muncă. Este o realitate. Orice program de guvernare trebuie să răspundă la aceste lucruri".
În ceea ce priveşte relaţia cu Statele Unite, Daraban a spus că aceasta reprezintă o prioritate pentru Camera de Comerţ şi Industrie a României.
"Din foarte multe puncte de vedere, lăsând la o parte componenta strategică, noi mizăm foarte mult pe internaţionalizarea businessului românesc, pe ieşirea mediului de afaceri din această captivitate pozitivă a pieţei Uniunii Europene", a arătat Mihai Daraban.
Piaţa europeană reprezintă 85% din totalul schimburilor comerciale ale României, în timp ce comerţul cu restul planetei reprezintă doar 15% din volumul total al schimburilor comerciale naţionale.
"SUA, deşi poate reprezintă un investitor de la care ne-am aştepta la mai mult, sunt foarte prezenţi în România, deşi nu atât de vocali. Sunt 7.806 de companii cu capital american în România şi avem schimburi de 2,28 miliarde de euro anul trecut şi investiţii directe de 1,13 miliarde de euro. Sunt nişte cifre reprezentative mai ales în contextul în care am tot văzut în spaţiul public o multitudine de delegaţii chineze care vin în România. Fiecare coleg de-al meu, din fiecare judeţ, a primit zeci dacă nu sute de delegaţi ai Chinei în decursul anilor, dar din păcate, iată că deşi am avea multe pretenţii de la dânşii, China se situează sub suta de milioane de euro investiţii directe în România. Într-adevăr, în spaţiul mediatic sunt foarte activi, foarte prezenţi. Inclusiv demnitarii noştri călătoresc câteodată mai des în China decât în Statele Unite, dar asta este realitatea, China este sub suta de milioane (de euro investiţii străine directe în România)", a mai precizat ieri preşedintele CCIR.
Mihai Daraban a notat că profilul investitorului american este acela de a investi pe bursa de valori, instituţie care nu funcţionează la parametri optimi în ţara noastră.
"Noi suntem încă la prima generaţie de oameni de afaceri, iar acele două condiţii esenţiale de a fi listat pe bursă şi de a avea un audit profesionist şi transparenţă fac ca bursa să fie oarecum decapitalizată. Ştim bine că, în Statele Unite, finanţarea unui business este 80% prin bursa de valori şi 20% prin sistemul bancar.
El a conchis notând că, în Uniunea Europeană, procentele respective sunt inversate.