English
Banca Naţională a României, prin Serviciul Relaţii Mass-media, Direcţia Comunicare, ne-a transmis că ridicarea dreptului de vot pentru cel mai mare acţionar al Băncii Carpatica, Ilie Carabulea, nu a afectat dreptul de proprietate asupra acţiunilor deţinute de acesta, drept precizare la articolul "LEGAT DE MÂINI DE BNR/ "Carabulea a renunţat la controlul Carpatica pentru 5 milioane de euro".
"Noţiunea dreptului de vot al unui acţionar nu poate fi asimilată cu dreptul de proprietate", apreciază BNR.
Însă, după ce BNR l-a lăsat pe Carabulea fără drept de vot la Carpatica, pentru neîndeplinirea criteriului de reputaţie cerut de Regulamentul Băncii Centrale, ceilalţi acţionari au decis o diminuare a capitalului, urmată de o majorare, şi posibilitatea ca la aceasta din urmă să participe şi un investitor, prin plasament privat. Iniţial, Carabulea semnase o înţelegere cu fondul american JC Flowers, în acest sens, dar hotărârea Adunării Generale care îi dădea dreptul lui JC Flowers să participe la plasamentul privat lăsa loc şi pentru venirea unui alt investitor. Înţelegerea cu JC Flowers a picat, iar, Directoratul băncii, nu acţionarii, a început negocierile cu un alt investitor potenţial care să participe la majorarea de capital, după cum arată un raport al băncii, din 29 decembrie 2015.
Tot directoratul este cel care a invitat Nextebank să participe la majorarea de capital, aceasta transmiţând o ofertă neangajantă, pe 31 ianuarie 2015, în condiţiile în care fuziunea Carpatica-Nextebank fusese respinsă de câteva ori, în AGA Băncii Carpatica.
Prin subscrierea integrală a majorării de capital, după încheierea etapei dedicate acţionarilor, noul investitor - ales de Directorat - obţinea un procent de aproape jumătate din bancă, iar participaţia lui Carabulea era diluată la aproximativ 20%.
Dreptul de proprietate privată este definit ca dreptul real principal care conferă titularului său atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) asupra bunului apropriat în formă privată, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv şi perpetuu, cu respectarea limitelor materiale şi a limitelor juridice.
•
Iată cum defineşte noul Cod Civil "dreptul de proprietate":
Art. 555
Conţinutul dreptului de proprietate privată
(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Din definitie, rezultă că "dreptul de dispoziţie" ( ..."dreptul de a ...dispune") este parte componentă a "dreptului de proprietate".
Dicţionarele juridice definesc "dreptul de dispoziţie" ca "Atribut al dreptului de proprietate, care constă în posibilitatea titularului acestuia de a hotărî cum socoteşte de cuviinţă asupra destinaţiei şi însăşi existenţei bunului care îi aparţine, săvârşind fie fapte materiale; consumarea, modificarea sau chiar distrugerea acestuia, fie acte juridice de grevare sau instrăinare."
Expresia-cheie din definiţie este "posibilitatea titularului acestuia de a hotărî"; această posibilitate, în societăţile comerciale, se susţine prin "dreptul de vot".
Prin urmare, afirmaţia din Precizarea BNR că "noţiunea dreptului de vot al unui acţionar nu poate fi asimilată cu dreptul de proprietate" este falsă.
În cazul lui Carabulea, lipsirea de dreptul de vot l-a lipsit de "posibilitatea de a hotărî", prin urmare i-a afectat dreptul de dispoziţie asupra proprietăţii sale, prin urmare i-a afectat dreptul de proprietate garantat de Constituţie.
Faptul că "pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată o contestaţie cu privire la Hotărârea Băncii Naţionale a României de suspendare a dreptului de vot al d-lui. Carabulea", după cum precizează BNR, nu conduce de fel la concluzia la care ajunge că "prin acest demers mediatic se încearcă influenţarea justiţiei prin intermediul opiniei publice", (referindu-se la articolul din BURSA).
Nu.
Aceasta este o speculaţie a celui care a compus textul "Precizării" parvenite de la BNR.
Faptul că BURSA observă limitarea dreptului de proprietate în "cazul Carabulea" (nici măcar nu am afirmat, vreo clipă, că limitarea n-ar fi fost legală) şi faptul că această limitare este contestată, aceste două fapte nu dovedesc vreo conexiune între ele, eventual vreun interes al ziarului BURSA să influenţeze justiţia în favoarea contestatarului ci, din nou eventual, doar, că există un text Constituţional care garantează dreptul de proprietate.
Ca să afirme că articolul din BURSA ar fi intenţionat să influenţeze justiţia, angajatul BNR care a scris Precizările, ar fi trebuit să ofere dovezile că există o legătură de interes (altul decât pur cetăţenesc, public) între ziarul BURSA şi "cazul Carabulea".
Angajatul BNR nu oferă dovezile.
Pentru că nu poate.
Nu poate, pentru că nu există.
Ca orice speculaţie, această speculaţie parvenită de la BNR este subiectivă.
În chiar textul în care BNR ne reproşează că articolul din BURSA "lasă loc de interpretare asupra măsurilor dispuse de banca centrală, inducând o notă de subiectivism nejustificat", angajatul BNR care scrie textul îşi exersează "subiectivismul".
Prezenţa subiectivismului în textul BNR nu este o speculaţie.
Subiectivismul este dovedit.
Iată dovada: citiţi Precizările BNR! (MAKE)
•
Fără drept de vot la Carpatica, Ilie Carabulea nu a putut în mod absolut, exclusiv şi perpetuu să îşi gestioneze afacerea, opţiunile sale fiind doar să-şi vândă acţiunile sau să le ţină. Exercitarea dreptului de proprietate absolută a fost limitată.
"Având în vedere că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată o contestaţie cu privire la Hotărârea Băncii Naţionale a României de suspendare a dreptului de vot al d-lui. Carabulea, considerăm că prin acest demers mediatic se încearcă influenţarea justiţiei prin intermediul opiniei publice", mai arată Banca Naţională, adăugând: "În plus, afirmaţia dvs. conform căreia "Desigur, BNR nu i-a luat acţiunile cu forţa lui Ilie Carabulea, dar sub pretextul că veghează la siguranţa clienţilor şi a sistemului bancar l-a deposedat de dreptul să îşi gestioneze afacerea." lasă loc de interpretare asupra măsurilor dispuse de banca centrală, inducând o notă de subiectivism nejustificat".
Nu ştiu cum poate un articol care spune că Banca Naţională are "pârghiile legale să îşi bage coada în discuţii", adică nu a făcut nimic ilegal, să influenţeze justiţia. Articolul aduce în discuţie prerogativele prin care BNR poate limita drepturile de vot ale acţionarilor unei bănci, pe motive de proastă reputaţie, sub pretextul protejării clienţilor instituţiei, şi drumul pe care Carabulea l-a parcurs, timp de un an şi jumătate, de la suspendarea dreptului de vot până la vânzarea către Nextebank a 20% din bancă, alături de alţi patru acţionari.
Poate că aşa este bine, ca Banca Naţională să vegheze la siguranţa depozitelor şi să poată suspenda drepturile de vot, dar instanţa nu s-a pronunţat, încă, după cum BNR precizează, dacă a fost corectă decizia în cazul lui Carabulea. Dar drumul vânzării participaţiei lui Carabulea este ireversibil, indiferent de decizia pe care o va lua instanţa.
Recunosc, toate articolele pe care le scriu, le scriu în calitate de subiect. Asta nu înseamnă deloc că ele ar fi "subiective", adică partizane.
Ci înseamnă doar că nu sunt un robot, aşa cum probabil ar dori cei de la Banca Naţională. Să programeze jurnalistul să nu ridice nici o întrebare, să nu pună la îndoială nimic din ce face BNR. În multe cazuri a reuşit, aşa că BNR pare surprinsă când "programul" dă eroare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. supozitie falsa
(mesaj trimis de The Brute în data de 01.02.2016, 01:16)
"Noţiunea dreptului de vot al unui acţionar nu poate fi asimilată cu dreptul de proprietate"... tocmai dreptul la vot asigura nu in esenta , ci in mod identic dreptul la proprietate...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 01:24)
Cat de competent este slujbasul de la BNR care spune ca "Noţiunea dreptului de vot al unui acţionar nu poate fi asimilată cu dreptul de proprietate"?!
Pe cine a angajat BNR?
Ce a devenit aceasta institutie, altadata respectabila?!
1.2. intreaba l pe domnu Toader de la KPMG (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 01.02.2016, 01:46)
cel putin KPMG si BNR lucreaza in tandem :-) "În urma discuţiilor cu auditorii băncii şi cu Banca Naţională a României, banca a decis să înregistreze provizioane suplimentare (IFRS), pentru a egala provizioanele înregistrate conform standardelor locale (RAS) de contabilitate", se mai spune în raportul citat....citat economica..directorul-bancii-c arpatica-ii-cere-patronului-sa -o-vanda_96262.html ....daca nu inregistrau provizioane pe IFRS atunci cum reuseau sa dovedeasca cat de bruta e Don Carabulea...
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 08:48)
Daca BNR-ul a fost vreodata respectabila, asta s-a intamplat cu mult timp in urma...multe zeci de ani!
1.4. Ce știi, brută, despre "empty voting"? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.02.2016, 16:40)
Cum este prin Austria? Pe la Mr. T aus Der Familie Treichl?
Îți trimit spre lectură un document de la European Securities and Markets Authority (ESMA), numit "Call for Evidence on Empty Voting". A trimis un chestionar pentru a se aduna date despre practicile de bătaie în structurile de control corporativ.
"Q1: Please identify the different types of empty voting practices and the frequency with which you think they occur within the EU. Where possible, please provide data supporting your response.
12. The majority of the respondents who replied to this question (20 out of 29) agree that the examples illustrated in the call for evidence, namely (i) voting on borrowed stocks (linked to share lending) and (ii) exercising voting rights even when the shares have been disposed between the record date and the shareholder’s meeting , are cases of empty voting. "
Se pare că și în Europa este permis votul asociat cu acțiunile împrumutate de pe piață. Zicea cineva că doar în US este permis.
"The separation of the economic interest relating to shares from their voting interest (decoupling of voting rights), usually achieved by using derivative instruments and trading strategies in the securities markets, has led to discussion about the need for possible regulatory action. In this context, issues and potential problems relating to empty voting (i.e. having voting rights attached to shares without corresponding economic exposure) have also been raised."
Deci, dlor??? BNR are dreptate. Atunci când interesul de vot "voting interest" este mai mare decât interesul economic "economic interest" într-o companie, atunci dreptul de vot nu este asimilabil proprietății.
1.5. iti trimit si eu un document de la Harvard :-) (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de The Brute în data de 01.02.2016, 21:28)
The ensuing courtroom battle between Telus and Mason is legion. The complicated story line involved (inter alia) two major court decisions. First, the Court of Appeal for British Columbia ruled on the validity of Mason’s request for a shareholder meeting (TELUS Corporation v Mason Capital Management LLC, 2012 BCCA 403). In essence, the Court upheld the request. Crucially, the Court held that Mason’s risk exposure and its potential status as ‘empty voter’ did not allow the Court to disregard the valid calling of the meeting. Two months later, the Supreme Court of British Columbia, in a separate proceeding, approved a ‘plan of arrangement’ (a restructuring mechanism under Canadian law), as proposed by Telus. The Court held that the ‘empty voting’ situation was indeed one of the factors that had to be taken into account for assessing the fairness of the arrangement (In re TELUS Corporation, 2012 BCSC 1919). These two somehow contradictory decisions are important because they illustrate how courts are struggling with responding to the empty voting problem more generally. As I explain in the article, only where the law provides for discretionary, substantive court control, Courts will be able to take the risk exposure of shareholders into account.
Empty voting ultimately calls for regulatory responses globally. As I elaborate elsewhere, regulators should be guided by two main principles: first, transparency: disclosure of significant empty positions is paramount to any market reaction; and secondly, regulators should introduce a right to disenfranchise risk-decoupled shareholders under certain circumstances (as opposed to a voting restriction ipso iure).
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.02.2016, 22:25)
Merci.... am reținut "call for regulatory". Și ESMA avea aceleași intenții.... nu știu și nu m-a interesat dacă le-a dus la îndeplinire.
Ce îmi mai place în formulare: "law provides for discretionary, substantive court control".
Nu ne interesează ce spune Harvard -sunt prea altfel. Ne interesează sistemul juridic continental.
1.7. Ma provoci?! (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.02.2016, 22:51)
Bine spus "atunci cind".
Acum nu este "atunci cind", aici nu este "acolo" si intrucit BNR este aici si acum, rezulta ca oricit ai invirti-o pe dupa piersic ca sa-ti iasa ca BNR ar avea dreptate, totusi BNR nu are dreptate deloc.
Daca ar fi avut dreptate, atunci ar fi invocat, simplu, o lege care macar sa semene cu aceea de care pomenesti.
Dar, legea aceea nu exista, in Romania.
Situatia pe care o relatezi nu exista, in cazul Carabulea si nici in vreun alt caz, in Romania.
In sclavagism, proprietarul avea dreptul sa-si ucida sclavii; de aici, tu tragi concluzia ca toti asasinii din puscarii au fost condamnati pe nedrept.
In felul acesta, desigur, BNR are dreptate.
Felicitari!
2. Ziarul Bursa sau Directorul ARE actiuni Carpatica?
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 06:49)
Cei de la Bnr trebuie sa stie, Bursa trebuie sa precizeze. Daca nu,nu este interes din partea Bursei.
Ce treaba are ICCJ cu ce scrie Bursa? Acei judecatori judeca liber dupa lege!
Bnr mi se pare ca a incalcat dreptul la proprietate.
De ce la Wolksbank nu a suspendat dreptul la vot la actionari?
De ce Astra o lalsie acum actionari romani vs actionari straini?
Ce banca mai tuseste in Romania domnilor de la Bnr? Raiffaizen cum sta dupa ce a iesit din Ucraina cum evolueaza actiunile Rzb, in Romania au crescut cu 40% avansul pt casa, e semn ca aceasta banca se zbate ca un peste pe uscat?
2.1. Nu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.02.2016, 07:53)
Nici eu, nici conducerea ziarului, nici ziarul BURSA, nu detinem actiuni Carpatica si nici n-am detinut vreodata.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 08:05)
In cazul asta, ar trebui sa dati BNR in judecata, pentru minciuni calomnioase.
2.3. Multumesc pt precizare (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 10:23)
Atunci cred ca puteti face ce zice cititorul de la 2.2.
Poate mai ramane o intrebare in aer conducerea Bnr are actiuni la Carpatica?
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 12:42)
Bnr poate sa detina actiuni Carpatica?
Cati bani avea Bnr-ul imprumutati la Carpatica la momentul suspendarii dreptului la vot al lui Carabulea? La aceste intrebari ar trebui sa raspunda Bnr-ul ( daca statutul ii permite).
Cred ca ar trebui sa ii dati in judecata ( daca e permis) sa cereti 1 ron daune ( morale sau cum se numeste pt denigrarea ziarului) doar pt corectitudine, as fii curios cine ii reprezinta si mai ales pe cati bani.
Poate ar trebui Bnr-ul sa concedieze o parte sau toti purtatorii de cuvant ai Bnr-ului si sa angajeze sefi de promotie de Jurnalism sau/si de la Ase?
Felicitari Bursa pt articolele cu Carpatica!
3. Acum inteleg de ce d-nul Vasilescu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2016, 06:51)
Interviurile -opiniile le da ZF.
4. Alo, BNR-ule !
(mesaj trimis de orwell în data de 01.02.2016, 09:50)
Sa va spun cum MAFIA rusa prelua firmele de la cei vizati. In ziua cand se tinea AGA actionarul majoritar era asteptat de mafie intr-o zona limitrofa. Era scos din masina si dus intr-un hambar unde era tinut izolat cand avea loc AGA la care reprezentantii MAFIEI propuneau majorarea capitalului social. Evident ca actionarul majoritar nu putea nici sa se opuna nici sa participe la majorare pentru ca nimeni nu stia de el. Dupa ce trecea termenul de subscriere i se dadea drumul si omul se trezea ca nu mai are decat max. 10%. Si acum sa vedem ce s-a intamplat la BCC: după ce BNR l-a lăsat pe Carabulea fără drept de vot la Carpatica, pentru neîndeplinirea criteriului de reputaţie cerut de Regulamentul Băncii Centrale, ceilalţi acţionari au decis o diminuare a capitalului, urmată de o majorare, şi posibilitatea ca la aceasta din urmă să participe şi un investitor, prin plasament privat." Vedeti vreo asemanare intre cele doua actiuni ? Eu nu vad niciuna. Sigur BNR va interveni si va stopa infractiunea.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.02.2016, 10:12)
Pai, cam despre asta era articolul din BURSA, doar ca nu era despre mafioti, ci despre oameni care au aplicat legea.
Ai dreptate, nici o asemanare.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de orwell în data de 01.02.2016, 10:39)
" ...ceilalţi acţionari au decis o diminuare a capitalului, urmată de o majorare..." Tare de tot asta. Nici MAFIA rusa nu stia metoda asta. Eu cred (sper) ca Bursa a gresit undeva. Si mai cred (sper) ca BNR nu stie de asa ceva.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.02.2016, 11:13)
Ha, ha, ha!